Închide

Project manager la firmă de consultanţă: „Împinşi de patriotism local, uităm că oraşul nu s-a dezvoltat doar datorită celor cărora ne scrie „Cluj-Napoca” în certificatul de naştere”. Clujul, „rai” al şantierelor, cu plusuri şi minusuri

EconomieTop News by Kristina Reştea - iul. 28, 2018 0 524

 

Clujul din topuri imobiliare, auto-proclamat „Silicon Valley” de România şi „smart city” nu e, totuşi, chiar perfecţiune întruchipată. Am încercat să privim câteva cifre, pentru a analiza cum stau, de fapt, judeţul şi municipiul pe harta mare a investiţiilor la nivel naţional şi în comparaţie şi cu centre importante din ţară. Compania de consultanţă IBC Focus, care monitorizează şantiere şi investiţii la nivel naţional, a centralizat pentru Actualdecluj.ro cifre pe mai multe sectoare – investiţii, proiecte rezidenţiale, proiecte mari, proiecte de birouri, pe care vi le-am prezentat în săptămânile recente. Victor Ignat, project manager al companiei, face şi o „radiografie”, prin prisma datelor adunate, dar şi a experienţei de clujean.

 

„Dacă în urmă cu 10 – 15 ani cineva ne-ar fi pus să încercuim pe harta României oraşele importante ale ţării în ordinea importanţei sau a brandului local, Bucureştiul era fără dubii primul, urmat de plutonul oraşelor mari ale ţării, dar nu începând cu Cluj-Napoca… începeai cu Timişoara (parcă şi datori morali pentru scânteia din `89), Braşov (şi pentru Poiana din apropiere, singura zonă importantă cu pârtii pentru România la acea vreme), Iaşi (nostalgici pentru inspiratia lui Eminescu), Constanţa (simplu, pentru mare), abia apoi Cluj-Napoca şi Craiova”, începe Ignat.

PLUSURI. Clujul, destinaţia „care seduce la prima vizită”

„Însă acum … lucrurile stau puţin diferit. Clujul a progresat într-o manieră destul de greu de anticipat pe toate planurile – economic, social, financiar, cultural, evenimente sportive, modele de bune practici, administraţie locală, voci din celelalte oraşe ale ţării folosesc oraşul ca exemplu dat edililor locali. Astfel, mulţi au ajuns să privească Clujul ca fiind undeva mai aproape de Capitală ca importaţă, decat de restul plutonului, pluton în care Craiova începe sa gâfâie, în timp ce alte oraşe care vin din urmă par că tocmai şi-au terminat de băut energizantul”, adaugă reprezentantul companiei care urmăreşte şantiere. În acest timp, oraşul a devenit destinaţie de vacanţă sau pentru casa nouă. „Pentru mulţi bucureşteni, incusiv formatori de opinie, vedete sau oameni de afaceri, Clujul s-a transformat într-un oraş de vacanţă sau city-break, de refugiu, de reîncărcare, cu o concentraţie foarte mare de evenimente şi locuri de văzut, cu o accesibilitate mult peste aşteptări (3 zboruri dus-întors din Cluj spre Capitală), cu o infrastructură peste medie şi cu o vibraţie aparte; destinaţie lipsită de gălăgia şi haosul bucureştean, care seduce la prima vizită. De cealaltă parte, facultăţile şi universităţile bine cotate, dublate de evenimente şi toate sursele de entertainment, au atras ca un magnet studenţi din toate colţurile ţării, făcând din piaţa chiriilor o adevărată comoară de aur. Iar studenţii reprezintă pentru marile companii din toate sectoarele, nu doar IT, forţa de muncă atât de necesară în aceste zile, lucru ce i-a determinat pe mulţi să îşi mute, să îşi construiască sau să deschidă birouri aici, făcând piaţa de office foarte atractivă. Toate acestea au făcut din Cluj cel mai scump oraş din ţară, de la o cafea în centru la un mp cumpărat sau închiriat într-un apartament. Creşterile s-au văzut inclusiv în salariile medii oferite, care în prezent sunt cele mai mari din ţară, după Capitală. Suplimentar, o dată cu creşterea consumului, dezvoltatorii logistici au considerat esenţială prezenţa în zonă cu centre logistice şi de distribuţie a bunurilor de consum. Pare o reţetă de succes de dezvoltare locală şi regională, care poate fi copiată şi în alte zone. Fiind atât de concentraţi pe această zona, am fost tentaţi să nu privim celelalte mari oraşe ale ţări şi acele oraşe “rising-star”, aminteşte Ignat.

Vine şi întrebarea: „Cât de bine stau cele mai importante oraşe şi judeţe ale ţării şi oare chiar atât de bine se prezintă Clujul?”

Datele

Clujul concentra la jumătatea anului cel mai mare număr de investiţii din ţară, după Bucureşti, arată datele centralizate de IBC Focus. Judeţele Timiş şi Bihor se plasează, de asemenea, în clasament. Pe domenii, Clujul iese  bine la numărătoare dacă vorbim de locuinţe – constructorii de blocuri se înghesuie în capitala Ardealului, devenită între timp şi capitală a preţurilor, unde proprietarii au ajuns să ceară, în medie, peste 1500 euro/mp de apartament. Chiar şi pe acest segment, însă, Timişul e destul de aproape ca număr de proiecte. Evident, zona Bucuresti – Ilfov conduce clasamentul şi se detaşează de restul zonelor importante din ţară, în ceea ce priveşte numărul proiectelor rezidenţiale în pregătire. Clujul nu „străluceşte” în clasamentul cu hale şi spaţii industriale, iar în ceea ce priveşte proiectele de birouri e cam la acelaşi nivel cu Timişoara, toate marile oraşe din ţară fiind foarte foarte departe de performanţele capitalei la acest capitol, al „caselor de afaceri”.

Găsiţi, la finalul articolului, link-uri spre analizele pe domenii, cu mai multe cifre şi date.

 

MINUSURI. „Autorităţile par să nu ţină pasul cu ritmul dezvoltării”

„Toată mierea şi tot laptele vin cu un miros de mucegai pe termen mediu şi lung. Ritmul de dezvoltare al sectorului imobiliar, facultăţile şi universităţile, oferta locurilor de muncă şi tot amalgamul de evenimente care atrag oameni din alte judeţe si care îi fac să transforme din Cluj a doua lor casă atrag o serie de neajunsuri şi minusuri pentru oraşul de pe Someş”, completează Ignat.

Unul dintre capitolele „dureroase”, la care Clujul mai are mult de lucru: infrastructura, depăşită de ritmul de dezvoltare al pieţei imobiliare şi al cererii din oraş.

„Cu toate eforturile depuse, autorităţile par să nu ţină pasul cu ritmul dezvoltării, îndeosebi în termeni de infrastructură rutieră. Situaţia e îngreunată şi de relieful oraşului înconjurat de coline şi dealuri, care nu permit o dezvoltare pe orizontală uşoară, fapt ce determină Primăria să ia în calcul variante uşor utopice de tipul metrou, în timp ce alte soluţii precum pasajele subterane sunt abandonate, deşi s-au făcut şi în acest sens diverse studii de fezabilitate. Prin comparaţie, în Oradea sistemul de centuri a oraşului scoate traficul greu din cartiere de cel puţin 10 ani, iar toată reţeaua de şosele a fost gândită încât să suporte dezvoltarea accelerată a zonelor rezidenţiale de la margine. Practic, există şosele, centuri şi supratraversări de centuri în zone în care încă nici nu s-a ajuns la potenţialul maxim de dezvoltare imobiliară. Autorăţile orădene au profitat la maxim de zona geografică în care se află, dar au şi investit inteligent fondurile disponibile pentru infrastructură. În Cluj, din păcate, zeci de mii de oameni se sufocă zilnic în traficul din Cluj, spre Floreşti, spre Baciu şi spre alte zone deja dezvoltate. Reţelele de canalizare se chinuie la fiecare ploaie mai zdravănă precum balenele în acvarii. Proiectul Someşului navigabil se mută direct pe străzile din oraş, când oamenii, făcând haz de necaz îşi umflă bărcile şi ies la distracţie la rafting pe apă de jumătate de metru care se face pe unele străzi”, aminteşte Ignat.

Desigur, un alt mare dezavantaj al Clujului ţine de preţuri. Într-adevăr, salariile din Cluj sunt peste media naţională, numai că oraşul depăşeşte chiar şi capitala în ceea ce priveşte preţurile din piaţa imobiliară. Cele mai recente analize arată că media preţurilor cerute în Cluj-Napoca a trecut de 1.500 mp.

„Nu e ieftin să trăieşti în Cluj, oricât de „cool” ar fi. Preţurile terenurilor, al chiriilor, al apartamentelor depăşesc Capitala, în timp ce nivelul mediu salarial este mult sub. Clujenii plătesc cele mai mari rate din România pentru un apartament, comparativ cu salariul. Deşi salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decat cel din Capitala, ratele plătite de clujeni sunt în medie cu 15% mai mari decât ale bucureştenilor pentru acelaşi tip de apartament. O rată pentru un apartament cu 2 camere luat prin Prima Casa echivalează cu aproape jumătate din salariul mediu al unui angajat clujean”, punctează project managerul.

„În tot aerul de highlife creat în jurul Clujul uităm un aspect, mai ales noi, clujenii. Împinşi şi de un patriotism local, parcă mai dezvoltat decât în alte oraşe din Romania, de o aroganţă (încă) îmbrăcată de bun simţ, uităm că oraşul nu s-a dezvoltat doar datorita noua, celor cărora ne scrie „Cluj-Napoca” în certificatul de naştere, ci şi datorită celor care au găsit aici o a doua casă. Nu suntem mai buni ca alţii, ci poate alţii încă nu ştiu cum să fie bun. Pentru că multe oraşe prind din urmă reţeta succesului. Unii se uită la Cluj pentru model, alţii în Occident, iar asta se vede. Dacă mulţi bucureşteni se gândesc să se mute în Cluj pentru o viaţă mai liniştită, sunt mulţi clujeni care se gândesc să se mute în alte oraşe, pentru o viaţă mai ieftină. Iar răspunsul la intrebarea, „Merită Clujul preţul pentru tot ce oferă?” va fi tot timpul unul subiectiv. Personal, acum zic răspicat DA. În 5 ani, fără câteva schimbări esenţiale de ordin administrativ, dar care ţin şi de gândire a cetăţenilor privind mai multe aspecte – o educare înspre fi mai umili, mai empatici, mai responsabili cu mediul şi adepti ai mobilităţii urbane diferite: mijloacele de transport în comun, biciclete – răspunsul ar putea fi unul diferit”, conchide Victor Ignat.

Citeşte şi:

Foto Reportaj. Întrebare din Clujul „capitală”: e mai bine la vecinii din Oradea?

 

 

Cifre aici:

Investiţii:

Cluj vs marile oraşe din România. Cum stă Clujul pe harta investiţiilor?

Locuinţe:

Clujul, „magnet” pentru dezvoltatorii de locuințe: locul 2 în topul național, ca număr de proiecte

 

Birouri:

Cum stă „Capitala Transilvaniei” pe harta investiţiilor? Episodul Birouri: Bucureştiul e în top, Clujul – la concurenţă cu Timişoara

 

 

Hale:

Clujul are 100 proiecte în domeniul industrial-logistic. Jumătate din numărul înregistrat de vecinii din Bihor

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu