Închide

Foto Reportaj. Întrebare din Clujul „capitală”: e mai bine la vecinii din Oradea?

ActualitateReportajTop News by Kristina Reştea - iul. 17, 2018 3 1336

 

Oradea face înconjurul internetului pe aici, pe la noi, când vine vorba de spații publice ori de dat exemplu cu „așa da” pentru administrațiile locale. Se pare că s-a făcut tot mai frumos prin orașul de la granița cu Ungaria, primarul ar fi unul „gospodar” și eficient, apar mereu poze încurajatoare și se vorbește despre tot felul de „fantasmagorii”, gen pietonalizări, reabilitări de clădiri istorice, drumuri expres, centuri ocolitoare, proiecte de centre de cartiere (pe fonduri europene) şi regenerări urbane, investiţii în spitale, dar şi în şcoli noi. Dar știți cum, de fapt, lucrurile ambalate frumos sunt foarte rar exact așa cum apar de la distanţă… așa că am profitat de un prilej inedit ca să văd, cu ochii turistului, dacă în vecini e chiar așa cum se zice.

Mi s-a părut şi mai nimerită vizita în vecini, în contextul în care tot văd în ultima vreme că în Cluj ne lăudăm mai mult decât ar fi cazul. Da, şi mie îmi place adesea oraşul, dar pare nesănătos să neglijăm cu atâta candoare (ori mândrie?) problemele pe care Clujul le mai are de rezolvat. Şi nu-s puţine.

Despre Cluj, cu bune și rele

Mă gândesc, deci, că poate ne prinde bine să mai vedem cum e pe la alții.

Impresiile trecute aici sunt exact ceea ce le spune numele: niște impresii; și le-am notat ca un fel de observator hibrid – nici  turist-turist, dar nici localnic, de fapt. Am ajuns în Oradea, după ce nu am văzut orașul de câțiva ani, cu amintiri vagi de decoruri din anii de liceu (anii „Bastiliei”, căci așa era botezat liceul meu orădean pe atunci), completate doar de câteva imagini lăsate de nişte treceri fugare, dar mai recente.

 

Statisticile şi proiectele

Oradea se poziţionează pe primul loc între reşedinţele de judeţ din ţară în ceea ce priveşte banii europeni atrași în 2017. Potrivit unui studiu realizat de analize-economice.ro, vorbim de peste 14 milioane de euro, adică 86% din fondurile obţinute de marile oraşe.

Recent, s-a mai anunţat un proiect amplu: unul care vizează reorganizarea traficului în zona Pieţei Gojdu (Centrul Civic), prin care se va încuraja transportul în comun. Proiectul are în vedere două pasaje subterane cu patru benzi, ceea ce ar însemna că la suprafaţă se va putea asigura continuitatea spațiului pietonal. Municipalitatea anunţă proiecte de regenerare urbană, prin reconfigurarea unor zone de locuit, fie prin demolarea unor clădiri dezafectate, fie prin preluarea unor terenuri și regândirea întregului spațiu.”Unul dintre obiectivele orașului este acela de a avea spații verzi în toate cartierele, iar zonele degradate pe care le avem azi să fie treptat eliminate și redate cetățenilor. Pentru atingerea acestui obiectiv profităm de existența unei axe de finanțare europeană, pe Programul Operațional Regional, prin care se finanțează transformarea unor zone degradate în spații verzi”, anunţă primarul Ilie Bolojan. Se fac  investiţii şi în spitale: anul acesta ar urma să înceapă lucrări pentru reabilitarea termică a clădirii Spitalului Municipal, în urma semnării contractului de finanţare pe fonduri europene. Alt proiect: o nouă linie de tramvai, intersecţii cu semafoare inteligente cu senzori, linii de tramvai  ecologice, traversele fiind acoperite cu gazon prevăzut cu sistem de irigare. Investiția de 69 milioane de lei va fi finanțată din fonduri europene, iar lucrările ar trebui să înceapă în toamnă. „Fac ce trebuie, nu ce dă bine”, zicea, solemn, primarul Ilie Bolojan într-un interviu.

 

De pe la periferie

 

Oradea are la rândul său rămăşiţe ale unei economii care cândva „duduia”, are schelete de clădiri în care altă dată se producea, are spaţii cu urme clare de abandon.

 

Dar are şi o centură.

 

Au ajuns şi aici marii retaileri, cu „big box”-uri (clădirile lanţurilor de hypermarket-uri); dar are şi Oradea Oserul său – aici îi zice cu accent maghiar, Ócska, şi adună cam orice îţi poţi imagina: de la felinare la canapele, munţi de haine, aparatură electrică sau personaje din vechi desene animate ruseşti. Găseşti oricând şi un critic de artă, care îţi interpretează, pe loc, tabloul pe care încearcă să îl vândă. „De unde sunteţi? Where are you from? Cluj? Aaaa. Caritas! Funar! Mai trăieşte Funar?”. E arşiţă de vară şi pluteşte în jur miros de plăcinte.

 

 

Schimbăm peisajul.

 

La pas prin centru

De pe o străduţă lăturalnică unde am reuşit să găsim loc de parcare, ne îndreptăm spre centru-centru. Ne întâmpină, mai întâi, clădirea frumoasă a unui liceu şi o doamnă care duce gladiole în coşul de la bicicletă

 

 

Din felul în care arată acum centrul oraşului mi-e destul de greu să reconstitui amintiri din anii de liceu (au trecut vreo 15 şi se pare că pentru Oradea nu au trecut degeaba). Cum arată centrul din Oradea? Are o piaţă largă şi aerisită, cu câteva terase la care mai găseşti lejer locuri, o fântână, chiar şi un mic spaţiu verde. Şi palate demne. Demne şi reabilitate. Şi mai are şi multe steguleţe tricolore.

Cum arată o staţie de transport în comun în centru:

 

Aici o găseşti şi pe Regina Maria. Asta fiindcă zilele acestea spaţiul public găzduieşte o expoziţie de fotografii istorice: „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”.

 

 

Dar mândria locului e, de fapt, Vulturul cel Negru. Pasajul Vulturul Negru. Se pare că drept sursă de inspiraţie a servit celebra galerie Vittorio Emanuele din Milano.  De fapt, pasajul e parte a unui întreg palat. Clădirea a fosr reabilitată şi acum se anunţă spaţii dispobile

 

 

Câţiva paşi mai încolo, treci podul ce traversează Crişul. Şi aici se lucrează, pe maluri. Există, desigur, un proiect cu promenadă. Deocamdată, locul arată cam aşa:

 

Treci de Teatru şi ajungi pe strada pietonală a centrului. Aici e locul cu terase, bordat de clădiri istorice, cu câteva magazine la parter. Şi aici au început lucrări de reabilitare de clădiri, dar nu toate sunt finalizate. Duminica, atmosfera e paşnică – lumea nu prea se înghesuie (dar să nu uităm că Oradea are aproape Băile Felix, deci alternative serioase pentru planuri de weekend). Găseşti cafea la preţ absolut rezonabil şi îngheţată de senzaţie.

 

Şi clădirea Primăriei Oradea, monument istoric reprezentativ pentru zestrea arhitecturală a orașului, va intra în reabilitare.

 

Într-un centru cu generoase spaţii pietonale, cu palate reamenajate sau măcar cu o plăcuţă de şantier în faţă, te întrebi, desigur:

Care e strategia pentru reabilitări?

„În perioada următoare, dorim urgentarea schimbării la față a zonei centrale. În acest sens, am propus un regulament care se află în dezbatere publică și care vizează îmbunătățirea aspectului centrului orașului Oradea: să crească densitatea locuirii în zonele centrale, să aducă bani privați în economia orașului și să contribuie la o dezvoltare imobiliară, turistică și comercială într-un ritm accelerat. După un model aplicat în Germania în anii ’80, acest regulament va crea constrângeri pentru proprietarii de imobile care arată necorespunzător în zona centrală și, în paralel, va oferi facilități celor care investesc aici. Există două categorii de imobile care nu arată bine: cele care nu respectă regimul de înălțime stabilit pe strada respectivă (P+2, ca în exemplul din prima fotografie – str. Primăriei), şi clădirile care nu respectă frontul stradal, fiind ieșite în afară și blocând circulația pietonală (ca în exemplul din a doua fotografie – str. T. Vladimirescu). Ambele categorii ar urma să fie supraimpozitate cu 50%, până la conformare. În felul acesta, valoarea acestor proprietăți va crește. Vom face un studiu în acest sens, care va arăta cum arată fiecare casă din zonă și cum ar putea să arate în viitor, cu valorile lor comparative. Prin aplicarea acestui regulament, Oradea va căpăta treptat, în 5-10 ani, un aspect de oraș distinctiv european”, anunţa în spaţiul public primarul de mulţi ani, Ilie Bolojan.

 

Complicata ecuaţie a bunei vecinătăţi

Deci… e mai bine la vecinii din Oradea? Eu, personal, nu cred asta. De fapt, omul îşi stabileşte locul în funcţie de multe criterii şi acestea sunt unele personale. Dar cred că există aspecte la care Oradea stă mai bine. Ceea ce merită menţionat este că s-au întâmplat lucruri bune în acest oraş în ultimii ani. Oradea nu are aceeaşi reputaţie de centru universitar pe care o are Clujul, nu e centru IT, nu e centru de festivaluri, nu e capitală a Filmului. E, evident, departe de perfecţiune. Nu are aceeaşi vibraţie, nici aceleaşi resurse de care dispune Clujul. Şi, cu toate astea, reuşeşte să îşi vadă de drum, să atragă fonduri europene, să ducă proiecte, să îşi valorifice moştenirea istorică şi să facă spaţii publice pentru oameni. Asta ar fi concluzia pentru arogantul Cluj: să nu ne mai comparăm atât de mult cu hulitul Bucureşti ori cu „subdezvoltatul Teleorman” (ceea ce pare să fie la modă), ci să ne uităm şi pe la alţi vecini, în căutare de lucruri mai bune decât la noi. Şi dintre vecinii aceştia, unul e chiar aproape. Şi, cu siguranţă, are să ne dea vreo câteva lecţii.

 

Vezi şi:

Cum am trăit lecția londoneză de spațiu public, stând la o cafea

 

Citeşte şi:

Despre Cluj, cu bune și rele

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

3 comentarii

  1. Oradea a fost mai frumoasa decat Clujul si inainte de reabilitari (am vizitat-o prin 2006-2007, apoi in 2017) … nu e nimic nou in asta. La fel cum si Sibiul e mai frumos sau alte orase mai mici. Insa dincolo de asta, oamenii cauta locuri de munca bine platite, evenimente semnificative culturale si sportive, moduri cat mai diverse de a isi petrece timpul liber, oameni care au o mentalitate apropiata de a lor, conexiunile rapide pe care le poate face un aeroport cu lumea, universitati bune si de prestigiu, spitale care pot sa faca si operatii mai complexe, etc. Iar Oradea nu are de unde sa ofere chestiile astea in aceeasi masura ca si Clujul … asa ca renovarile, infrastructura nu pot sa compenseze pentru celelalte lipsuri. Sigur, sunt destule lucruri bune care pot fi „copiate”, cum a fost si marirea impozitului pentru cei care nu-si renoveaza cladirile. La fel cum si ei copiaza de la noi in alte domenii unde stau mai prost. Administratia Boc e departe de a fi perfecta, e doar una mai eficienta decat media din Romania, care are marele noroc de a avea un mediu privat care face oricum orasul sa se dezvolte mult mai rapid decat altele.

  2. Intamplarea face sa cunosc Oradea destul de bine, vizitand acest oras cel putin o data pe an in ultimii 15 ani. Adevarul e ca Oradea a evoluat, insa nu chiar atat de brusc cum ar crede unii, ci moderat. Totul a fost treptat, fara ceva exploziv cum a fost in cazul Clujului, fara tam-tam si probabil ca de aceea unii sunt acum surprinsi. Nu trebuie sa uitam ca Oradea era un oras putin mai mare decat Clujul la inceputul secolului XX, de acolo si centrul istoric unde se gasesc cladiri reprezentative poate si de nivel national, mostenire pe care Clujul nu o are. Insa, asa cum se spunea si intr-un alt comentariu, Oradiei ii lipsesc multe puncte tari pe care Clujul le are, iar acele aspecte sunt cele mai importante cand vine vorba de atractivitate, viitorul si dezvoltarea personala. Facand abstractie de sentimentaliste sa zicem, prin absurd, ca m-as trezi peste noapte proprietarul unui apartament in Oradea in urma unei ipotetice mosteniri. Cea mai rationala varianta ar fi sa-l vand si sa-mi iau ceva mai mic la Cluj, iar a doua optiune ar fi sa-l inchiriez. In lipsa facilitatilor si a oportunitatilor mult limitate comparativ cu Clujul, Oradea n-ar fi in nicio varianta o optiune pentru schimbarea domiciliului.

  3. Un singur lucru nu inteleg: are vreun sens sa insisti cu prostia cu Clujul arogant?
    Oradea, Sibiul si Clujul sunt orase bogate arhitectural, foarte dinamice dpdv economic si bine administrate. Principalul atu al Clujul este resursa umana calificata (aproape 150 mii de locuitori cu studii superioare), ceea ce permite un alt tip de dezvoltare. In schimb dpdv al potentialului turistic Oradea si Sibiul stau mai bine

Scrie un comentariu