Închide

Arhitectul care conduce echipa din spatele proiectului de reabilitare a Muzeului de Artă: Palatul Bánffy ar trebui „să reprimească grandoarea barocă”

ActualitateTop News by Kristina Reştea - iul. 28, 2018 0 629

 

A fost reşedintă particulară a contelui Bánffy şi a primit, apoi, rând pe rând, diverse destinaţii: Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. A avut la un moment dat chiar şi un cinematograf în curte şi acum e, de mai bine de 60 de ani, casă a Muzeului de Artă. După ani de zile în care clădirea monument istoric s-a tot degradat, Palatul Banffy din Piaţa Unirii (căci despre el este vorba) ar urma să primească, în sfârşit, schele de şantier, în oraşul în care nu o dată trotuarele s-au întâlnit cu bucăţi de clădiri istorice. Fațada Palatului Bánffy din centrul Clujului, unul dintre reperele arhitecturale ale zonei, se pregăteşte de reabilitări. Arhitectul responsabil de proiect a explicat pentru Actual de Cluj care sunt primii paşi şi primele intenţii.

Situaţia juridică şi problemele financiare au întârziat ani de zile o posibilă reabilitare a clădirii şi, chiar şi acum, viitorul muzeului de Artă e incert, în condiţiile în care trei pătrimi din clădirea Palatului Bánffy (în care funcționează Muzeul de Artă Cluj), au fost retrocedate, printr-o decizie definitivă a instanței. Reprezentanții administrației județene au explicat că deși clădirea a fost retrocedată în 2016,  Consiliul Județean figurează ca deținător al imobilului, astfel că are obligația de a asigura lucrările de întreținere și de cosmetizare, încă patru ani de acum înainte, adică până în 2021.

Acesta este contextul în care, recent, Consiliul Județean a semnat contractul cu asocierea Addconcept și K&K Studio de Proiectare SRL, cei care s-au ocupat și de reabilitarea turnului cu ceas al imobilului în care funcționează Primăria Cluj. Lucrările vor costa 952.000 lei și vor dura 5 luni de zile, conform informaţiilor transmise de Consiliul Judeţean.

Potrivit documentaţiei tehnice, clădirea care găzduieşte Muzeul de Artă urmează să beneficieze de lucrări de consolidări structurale precum intervenţii locale la sarpantă şi la zidăriile cu fisuri, crăpături, respectiv intervenţii de combatere a umidităţii la faţade, conform recomandărilor din expertiza tehnica a structurii portante. De asemenea, vor fi executate lucrări de intervenţie la învelitori, sorturi de tabla în zona streşinilor şi învelitorilor lucarnelor si lucrări de restaurare a finisajelor faţadelor, a componentelor artistice din piatra, tencuiala si fier forjat, precum şi a tâmplăriilor exterioare.

„Suntem la început de drum”, spune arhitectul Szabolcs Guttmann, cel care conduce echipa K&K Studio de proiectare, fost arhitect-şef la Sibiu şi fost preşedinte al filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România. Acesta menţionează că, în funcţie de finanţare, se pot aborda şi lucrările – bugetul total necesar pentru restaurare ar fi de aproximativ 400.000 de euro, conform proiectanţilor. „Abia am primit această înştiinţare că suntem „în horă” şi ne-am apucat de proiectare. Cel mai repede în august sau început de septembrie am putea intra la Comisia de Monumente. Este vorba despre Comisia Naţională, de la Bucureşti – fiindcă palatul e încadrat ca imobil de categoria A. Undeva în octombie estimăm să poată exista autorizaţia de construire. Putem încerca şi varianta cu intervenţiile de urgenţă şi atunci putem pune schelele mai repede şi să studiem îndeaproape problemele”, spune Guttmann despre procedură. „Încercăm să facem un pas spre barocul autentic; toate tâmplăriile de la parter sunt din anii ’60, când s-au reînchis golurile de uşă şi s-au făcut spaţiile muzeale la parter. Deşi sunt cele mai recente, acestea sunt şi cele mai proaste, nu sunt pe configuraţia tâmplăriei baroce, ce se găseşte spre curte. Am dori o revenire la acele configuraţii iniţiale”, spune Guttmann, care adaugă şi că faţada nu va fi colorată. „Vor fi ocruri şi nuanţe ce imită culoarea pietrei, consecvent folosite. Palatul ar trebui să reprimească grandoarea barocă”, spune Guttmann. „Culoare poate fi reglată uşor. Părţile de piatră sunt sensibile, legate de tâmplărie, am vrea ca măcar la parter să eliminăm acele tâmplării nu prea reuşite, atunci ancadramentele de piatră vor ieşi mai mult în evidenţă. E destul de anevoios, dar ar fi păcat să nu se facă toate eforturile, „casa” e prea frumoasă. Să facem măcar o pregătire pentru o restaurare a componentelor de piatră, care costă”, menţionează arhitectul.

 

De la reşedinţa contelui la muzeu de Artă

Palatul Bánffy se află, parţial, în proprietatea publică a judeţului Cluj, Muzeul de Artă fiind, în prezent, administratorul clădirii. O parte din imobil a fost revendicat, de aceea Consiliul Județean nu s-a putut ocupa de modernizarea Muzeului. În trecut, instituția voia să acceseze fonduri europene în acest sens. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) in lista clădirilor de patrimoniu arhitectural si artistic naţional al României. Edificiul a fost ridicat in perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reşedintă particulară a contelui Bánffy György, devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei.  Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinații: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului, iar în anul 1956 Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosință Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu