Curtea de Apel a casat sentința Tribunalului Cluj prin care instanța a respins acțiunea societății civile clujene privind instalarea de tăblițe multilingve la intrările în Cluj-Napoca. Acțiunea urmează să se judece din nou la Tribunalul Cluj.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în urmă cu un an mobilizarea clujenelor și primăvara proceselor pentru a se cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și acum, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj la începutul lunii septembrie, au obținut rejudecarea cauzei lor. 

Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

”Admite recursul declarat de A.M.R.E. – Asociaţia Minority Rights – împotriva sentinţei civile nr. 499 din 15.02.2016 pronunţată în dosarul nr. 1535/117/2015 al Tribunalului Cluj pe care o casează, în tot, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 5.09.2016.”, este soluția dată de Curtea de Apel Cluj. 

Parte a asociației Minority Rights, înființată tocmai pentru a susține cauza „Musai-Muszaj”, este avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella. Demersurile pentru instalarea de plăcuțe multilingve la intrările în Cluj-Napoca nu sunt singulare. O altă asociație,  Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, a unui cetățean olandez a pierdut o acțiune similară în instanțele clujene, acestea stabilind că respectiva asociație nu are calitate procesuală pentru a cere montarea de plăcuțe în Cluj-Napoca.

Cei de la „Musai-Muszaj” au mai formulat o scrisoare deschisă adresată recent primarului Emil Boc prin care îi cere să alinieze Clujul celorlalte orașe care se bat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană și anume Baia Mare și Timișoara care deja au dat semnale clare de multingvinsm și au plăcuțe de semnalizare a numelui orașului afișate în mai multe limbi.

AICI DETALII: 

Clujul are șanse mari să obțină titlul de capitală culturală europeană, dar îl împiedică buturuga plăcuțelor bilingve

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului, însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat anul trecut pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Concursul primăriei a fost lansat sub denumirea de Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura de acum vine după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. În concursului din 2015, contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, la valoarea de peste 72.290 lei.

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Potirvit primăriei documentația tehnică ar fi fost predată instituției, însă au apărut probleme legate de suprafețele de teren pe care urmau să se monteze respectivele turnuri multingve care urmau să se clarifice cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri. Până atunci demersurile legate de totemuri sunt blocate.

Anul acesta, chestiunea plăcuțelor a fost reluată și de UDMR Cluj care, după finalizarea alegerilor locale din luna iunie, a reușit să încheie un protocol politic cu PNL și PSD (pentru realizarea majorităților în conducerea localităților clujene), act prin care administrațiile locale, inclusiv cea din Cluj-Napoca s-au obligat să instaleze plăcuțe bilingve în toate localitățile din județ unde acestea nu există.

Respectivul protocol nu conține însă termene, cei de la UDMR explicând că nu s-a dorit niciun fel de contrângere. Înainte de începerea ediției din august 2016 a Zilelor Maghiare, viceprimarul Anna Horvath spunea că nu are niciun fel de semnal de la primarul Emil Boc că ar dori să dea un exemplu de multingvism și multiculturalis la Cluj și să pună în aplicare protocolul politic sau inițiativa legată de totemurile rezultate în urma concursului de soluții inițiat de primărie. „Sunt două inițiative distincte. Când vom fi anunțați că se vor pune în practivă oricare dintre ele, mergem cu drag la inaugurare”, a spus Horvath.

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La finalul Zilelor Maghiare care au marcat și cei 700 de ani de când Clujul a obținut titul de oraș liber regal, primarul Emil Boc a urcat pe scenă și a salutat publicul din Piața Unirii în maghiară, acesta fiind singurul semn de multiculturalism dar de edil, fără să menționeze ceva despre plăcuțe.

La Cluj e “musai-muszaj” să se pună plăcuțe bilingve, zice un grup din societatea civilă: în Capitala Europeană a Tineretului primarul salută în maghiară, dar intrările în oraș se anunță doar în română

VIDEO Musai-Muszaj Cluj-Kolozsvar-Klausenburg. Cum răspunde primăria inițiativei de pe locul I la bugetarea participativă de tineret

Întrebare de centru pietonal, când e musai-muszáj să treci de poarta roșie: care e orașul tău?

Actual de Cluj