Visaţi la Silicon Valley, inorogi şi salarii de sute (și mii) de euro? La un preaplin de start-up-uri cumpărate de giganţi americani sau cohorte de „îngeri investitori” care aduc bani pentru ideile geniale ale unor studenţi ce lucrează prin cafenele şi „hub-uri”? La gadget-uri S.F., aplicaţii-minune, maşini care se conduc singure şi bucătării în care cafeaua te aşteaptă dimineaţa gata pregătită, cu exact cantitatea de spumă de lapte dorită? Dacă acestea sunt primele imagini pe care le asociaţi cu industria minune a momentului la Cluj, vă invităm să priviţi piața IT-ului şi dintr-o altă perspectivă.

„În industria asta, când intri înăuntru, ceea ce se vede e un pic diferit față de ceea ce se aude în afară. Există nişte mituri”, începe „radiografia” domeniului Dan Koblicska, cu presa de faţă. Koblicska e implicat de mulți ani în IT-ul clujean, ocupând acum poziția de operations manager la Altran aici, un grup care are venituri de aproape 2 miliarde pe an la nivel internațional și care a preluat recent o firmă ce avea deja prezență la Cluj, Nspyre. 2 miliarde de euro.

„În momentul în care discutăm despre industria IT de la Cluj, discutăm despre un subiect deosebit de vast. Când spun că fac IT e ca şi cum aş spune că fac mişcare. Iar „mişcare” fac şi când mă ridic din pat, şi când fac sport, mişcare face şi Simona Halep când joacă tenis. E un domeniu deosebit de vast. Şi în momentul de faţă companiile care vin la Cluj sunt şi ele dintr-o gamă foarte variată. Dacă industria tehnologică e foarte vastă, ca să vorbesc de industria IT-ului e ca şi cum aş lua din „mişcare” partea cu sportul; iar softul e o parte din asta. Apoi, în soft există foarte multe niveluri şi fiecare companie face câte o chestie şi, deşi din exterior pare că ele sunt concurente, ele de fapt nu sunt”, argumentează managerul.

Mașina și Omul-USER

Şi urmează reprezentarea grafică, trasată rapid din pix: linii şi trepte, un deluşor, o piramidă redusă la varianta ei 2D şi două capete – capătul „hardware” şi capătul „Userul” (care îl înlocuieşte pe „om” în vocabularul IT). În acest timp, pe ferestrele biroului cel nou în care mișună programatorii se văd zidurile de cărămidă ale fostei fabrici de mobilă și piane care a devenit, prin proiect de reconversie, nou centru de birouri – Liberty Technology Park.  Așadar, afară sunt ziduri de cărămidă și copăcei cu „ploaie de soare” și mici flori galbene, iar înăuntru se desenează industria IT. Linii și trepte, o formă piramidală 2D:

Explicația:

„În momentul de faţă, tehnologia presupune că undeva există o maşină, lucru pe care îl uită marea majoritate a colegilor mei din industria software. Adică o bucăţică cât de mică de hardware. De la asta mergem în sus, iar la capătul celălalt există omul, care în terminologia noastră este Userul. Între aceste extreme există mai multe niveluri de soft. Cu cât eşti mai aproape de user cu atât lucrurile sunt mai delicate şi e mai mult marketing; cu cât eşti mai jos îţi trebuie mai multă maşinărie şi inginerie. Avem într-o parte mai mulţi designeri, web developeri, iar dincoace ingineri. Noi suntem o industrie încă prea puţin profesionalizată, iar oamenii circulă între aceste sectoare”, punctează Koblicska.

Statisticile din industria de la Cluj arată că suntem încă departe de sclipirile de genii pe care ni le arogăm uneori, inclusiv în etichete de marketing care implică în titlu vreun „innovation” sau „Silicon Valley al Europei”: o mare bucată din ceea ce se întâmplă la Cluj acum în IT e outsourcing. „Lohn IT”. O spun chiar asociaţiile din domeniu. Managerul Altran mai desprinde o bucată din realitatea industriei. „Marea majoritate a companiilor de la Cluj, undeva către 80-90%, se ocupă de o zonă foarte uşoară din acest sector: de document handling sau data handling (gestionare de date, n.red.). Adică: undeva e o „căpiţă” foarte mare de date, pe care cineva le prelucrează; se joacă cu ele într-un fel sau altul. Cineva prelucrează nişte date şi le mută dincolo. Cu cât te apropii de maşină, cu atât e mai greu să faci nişte lucruri. Care e diferenţa? Dacă tu numai prelucrezi nişte date și ai un web care a „crăpat”… dai restart şi repari. Ce se întâmplă însă dacă în loc să te ocupi de o pagină web te afli mai jos în această schiţă, acolo unde există o maşinărie medicală, de exemplu? Sunt multe companii care îşi pun eticheta „healthcare” (domeniul Sănătăţii), dar de fapt mută date dintr-o parte în alta. Healthcare aşa cum înţeleg eu acest concept presupune de pildă că lucrezi la o maşinărie care e folosită în depistarea cancerului sau face un nou model de EKG. Să mergem în zona aia: undeva există un soft pe un pacemaker, pe care omul îl are pe inimă. Dacă acela dă eroare nu poţi să dai restart. Omul a crăpat! Noi am avut la un moment dat o aplicaţie prin care colegii mei controlau maşinăria care făcea analizele medicale. Operatorul medical nu punea mâna pe substanţe – acestea se recoltau, iar doctorul avea pe mail rezultatele. Sunt diverse soluţii tehnologice care merg mai bine ca soluţia umană, softul are rată mai mare de succes ca doctorul, în identificarea de tumori. Și acesta poate da erori, desigur; softul nu îţi dă niciodată un verdict, pe când doctorul poate”, subliniază Koblicska.

„Vânzarea de capete” din IT-ul clujean și drumul de la ucenici la „chefi”

„Cred că la Cluj Napoca se va dezvolta o specializare a domeniilor. Când faci o chestie foarte generală, de fapt faci de toate. Situaţia e asta: mergi la un restaurant cu un meniu foarte bogat, unde de fapt nimic nu e bun sau mergi la un restaurant foarte elegant unde sunt 4 feluri de mâncare, toate excepţionale?”, sintetizează managerul. Voi unde sunteţi pe această scară? „Aici, zic eu”, răspunde Koblicska. Şi pixul scoate un scrâşnet repetat şi hotărât. „Suntem foarte aproape de zona hardware. Nu luăm proiecte care nu au legătură directă cu maşina”, susţine Koblicska. Cine sunt cei 10-20% de speciali (cei care nu se ocupă doar de aranjat „căpițe” de date)? „Cei care dezvoltă soluţii serioase, care introduc partea de Cercetare-Dezvoltare. În zona asta ar fi companii ca National Instruments, anumite departamente din Emerson, Bosch, mici bucăţele din alte companii. Marile companii în general predau afară lucrurile care sunt uşor de făcut. Adică: „mută-mi tu datele astea dintr-o parte în alta”. Şi e normal să fie aşa. Unul dintre sloganurile pe care le auziţi cel mai des e că outsourcingul va muri la Cluj. Outsourcingul nu va muri niciodată, funcţionează de mii de ani, e mult mai uşor pentru tine să faci outsourcing”, spune Koblicska.

Cu o menţiune totuşi: nici observatorii, nici cei din piaţă nu prezic pe termen scurt „moartea” outsourcingului la Cluj; se adminte însă în general că nu peste mult timp Clujul va deveni neinteresant pentru astfel de servicii, în contextul creşterii unor pieţe ca cele asiatice sau în comparaţie cu ceea ce au de oferit vecinii mai dinspre Est în materie de costuri. Managerul Altran are însă şi aici de trasat nişte nuanţări. „Ce înseamnă de fapt Outsourcing? Faci outsourcing la serviciile de transport când pleci de acasă cu autobuzul sau cu un taxi. Foloseşti o resursă din afară pentru ceva care nu e de bază în meseria ta. Pentru ceva ce tu oricum nu vrei să faci. Asta se întâmplă de mii de ani şi se va întâmpla în continuare. Ce se întâmplă la Cluj Napoca e de fapt „body selling”, vânzare de capete, se dau oameni pe capete. „Domnul client”, zice o companie mare „câţi oameni îţi trebuie?” / „Păi dă-mi 16 oameni talentaţi” / „Poftim, ia 16 oameni!” E ca la închirierea de vită. Asta se întâmplă, dar tot acest proces se împachetează frumos. E intermediere de personal în multe cazuri. Asta se întâmplă. Şi noi o facem uneori, pentru că asta se întâmplă în piaţă şi e şi o modalitate de a intra la client. Industria noastră e deosebit de tânără. De vreo 17 – 18 ani au apărut aici primele companii, deschizători de drumuri fiind Nethrom, care acum se numeşte Yonder sau Softvision, care asta făceau. De fapt, cum poţi să îi înveţi pe oameni? Când veneau nişte clienţi care ştiau foarte bine să facă nişte chestii pe care tu nu le ştiai aceasta era abordarea: păi hai la mine să înveţi! E ca şi cum mergi ucenic într-o bucătărie ca apoi să devii chef. Mulţi dintre oamenii ăştia au crescut şi sunt foarte talentaţi, avem ingineri foarte talentaţi”, spune Dan Koblicska.

Şi acum întrebarea firească: oamenii aceştia foarte talentaţi rămân în companie ori s-au încadrat acolo? „De la caz la caz. Aşa înveţi cel mai uşor atunci când intri în industrie, mai ales când e vorba de ceva foarte delicat, foarte complex, ceva ce nu înveţi peste noapte. Luăm un exemplu de client: Philips a reinventat o grămadă din lucrurile pe care le folosim zi de zi. Face asta de 50 de ani. Eu nu pot să mă aştept ca un inginer care a terminat acum 4 ani universitatea să fie la acelaşi nivel sau să producă mai bine decât Philips ceva ce face Philips. De aceea mergem în direcţia asta. Pentru că, până la urmă, dacă există o strategie la nivelul companiei, punând la dispoziţie nişte oameni, adică închiriindu-i şi făcând „body selling” poţi să ajungi la un moment dar să te muţi spre a putea face chiar tu soluţia mai complexă. Înveți. De aceea mulţi zic că viitorul e să dezvoltăm produse. Şi aici sunt de acord cu IT Cluster, că va trebui la un moment dat să dezvoltăm nu produse în sensul propriu, ci să dezvoltăm ceea ce e proprietatea noastră intelectuală. Una dintre companiile care fac eforturi de mulţi ani în direcţia asta e Arobs. Nu ştiu sigur dacă soluţiile acestea sunt mai profitabile decât body selling-ul pe care îl putem face, mai ales că sunt companii care vin în continuare şi zic „Daţi-ne resurse”. Nu ne putem permite să omorâm body selling-ul. Dar poţi să încerci să creşti procentul acesta de produs propriu. Dar nici asta nu e uşor, iar inovaţie e greu să faci”, spune Koblicska.

Citeşte şi:

Popas, cu afaceri, la Cluj, din patria lui Bill Gates: “O regiune care se focusează aproape exclusiv pe outsourcing nu poate fi comparată cu Silicon Valley”.

Totuşi, există şi la Cluj companii care inovează, admite managerul, doar că acestea ţin un „low profile”. Nu se promovează, sunt destul de ocupate cu ceea ce fac. „Industria noastră va continua să crească. Dacă eu aş avea azi 200 de oameni disponibili care să ştiu tehnologie de bază i-aş „vinde” în jumătate de oră. Doar că nu îi am. De aici şi frustrarea mea faţă de universitate, în momentul în care nu se uită la nevoile din piaţă. Asta nu înseamnă că nu s-au îmbunătăţit relaţiile”, spune totuşi Koblicska. Iar asta cu referire la un dialog nu foarte confortabil pe care managerul l-a lansat în ianuarie 2015, într-un eveniment găzduit de Facultatea de Business, în care a adus critici sistemului universitar local.

Om din Business către Decanul Facultăţii de Business: „până azi nu ştiam cine sunteţi”. „Dar când zic că nu te ştiu, zic că vreau să te ştiu”

De atunci însă nici nu s-a întâmplat mare lucru în sensul ridicării de „punţi” de comunicare: a mai venit doar un telefon cu o solicitare de sponsorizare. „Asta era la Facultatea de Business, îmbunătăţiri sunt însă şi la Universitatea Tehnică şi la UBB – sunt programe de dezvoltare, activităţi pentru studenţi, innovation labs, ne atrag și pe noi din lumea privată. Noi vom face două internshipuri în loc de unul în acest an”, exemplifică Koblicska.

În ceea ce priveşte baza de absolvenţi din care se pot selecta viitori angajaţi, aceasta ar ajunge acum la 4000 – 4500 de oameni. „Aceştia sunt oameni dintre care recrutez eu, sunt absolvenţi de universitate la care mă uit eu. Iar eu am o viziune deschisă: mă uit şi la matematicieni, şi la informaticieni, la cei de la Info linia engleză, info – germană, la UTCN nu doar la cei de la catedra de Calculatoare, mă uit şi la zona telecom şi la profilele de inginerie. Noi am recrutat inclusiv de la Facultatea de Ştiinţe Economice, de la departamentul de Informatică aplicată. Am recrutat la un moment dat fizicieni. Dacă aceşti tineri au înţeles nişte formule fizice, cred că pot să se descurce şi cu un software care se ocupă de parte de fizică. Lucram la un moment dat pentru un client care face maşina ce face cip-uri şi foloseşte tehnica developării. De aceea e util să vină fizicieni, care gândesc în termeni de fizică şi apoi de software. Unul din obiectivele mele în companie e să conectez un specialist într-un anumit domeniu şi omul din software”, spune Koblicska.

Au venit francezii, via Olanda. Clujul e „bonus”

Biroul de la Cluj pe care îl conduce Dan Koblicska tocmai trece printr-un proces post-tranzacție. Managerul de operațiuni de aici e însă familiarizat cu domeniul din vremuri în care IT-ul era încă „mic” în România de tranziție. A înfiinţat o firmă în urmă cu 12 ani, achiziţionată de o companie mai mare pe care a condus-o alături de colegul său de atunci. În CV-ul său mai există etapa Wirtek, care a durat câțiva ani, ca HR manager și site manager. „În 2010 am decis să mă retrag. Când s-a făcut achiziția de care spuneam, aceasta a fost foarte mică, pentru că ceea ce aveam era foarte puţin palpabil, aveam doar un concept. Nu am vândut nimic, pentru că nu aveam nimic, aveam doar o prezenţă la Cluj-Napoca. Am început Nspyre cu un buget de la un fond de investiții olandez și după aceea firma s-a integrat într-un grup mai mare, Nspyre Bv, parte dintr-un grup cu 4 companii”, amintește fostul operations manager și HR manager al Nspyre. În cursul anului trecut, grupul Nspyre a fost vândut grupului francez Altran. „Începând cu 1 ianuarie și noi, echipa din România, suntem parte a grupului Altran”, menționează Koblicska care are acum funcția de operations manager. Grupul francez a înregistrat anul trecut venituri de 1,9 miliarde de euro, are operațiuni în 20 de țări și a ajuns la 26.000 de angajați în 2016, potrivit datelor publice lansate de companie.

„Deocamdată integrăm operațiuni. Altran avea o prezență în Olanda, voia să se extindă în Olanda, iar bonusul a fost România”, sintetizează Koblicska. Știau francezii de România? „În industria franceză e cunoscut faptul că România e un jucător mare pe piața automotive. Majoritatea colegilor din grup nu au auzit de Cluj, mă întreabă de ce nu suntem la București. Sau de ce nu suntem la Timișoara. Dacă ne uităm la ce face industria de la Timișoara și industria de la Cluj, putem constata că Timișoara e mai aproape de partea de hardware, sunt alte tipuri de jucători acolo. Am pierdut investiția Nokia, trebuie să recuperăm cu Bosch și asta ne aduce un pic mai aproape din spate în această industrie. Pe de altă parte, în industria aceasta mai aproape de user pot să apară persoane mai antreprenoriale, poți să dai mai mult șarm lucrului, mai multă culoare, o aplicație se vede imedia. Dincolo (în zona hardware) să faci ceva ia ceva mai mult timp, e mai greu, devii mai… „corporate”. În momentul în care te joci cu un site poți imediat să fii mai aproape de client, să fii mai creativ, poți să îi arăți o soluție și atunci dezvolți un animit spirit antreprenorial și în oameni. Pentru o pagină web cu sute de mii de utilizatori ai nevoie doar de un student care să fie un pic mai răsărit, inclusiv un elev de liceu ar putea ajunge la acest stadiu. Ca să faci o anumită lentilă pentru un aparat îți trebuie 30.000 de oameni”, compară Koblicska.

În ceea ce priveşte comparaţia cu Timişoara, puteţi citi (tot cu schiţă desenată) o paralelă trasată de un om de afaceri timişorean cu businessuri la Cluj:

Cu ursul pe rever şi grafic roşu/verde: care sunt cifrele din spatele planurilor de viitor ale celui mai mare proprietar de birouri din Cluj

Oamenii „T” și oamenii „I”

Altran are acum o echipă relativ mică, de 52 de oameni, care însă ar putea să crească. „Ne interesează foarte mult industria automotive. Faptul că a venit Bosch la Cluj e un semn bun. Transilvania devine o destinație pentru industria automotive pentru țările europene, sunt companii care fac frâne, cabluri, volane, sisteme de control, airbag-uri. Dacă facultățile vor să investească în ceva, trebuie să investească în competențe în industria automotive. O industrie o poți aborda superficial, să faci ceva de suprafață, pe orizontală, dar poți să o abordezi în profunzime, să mergi pe verticală. În momentul de față, când se recrutează ingineri mergem pe partea de suprafață. Trebuie să mergem pe verticală, în jos, în profunzime. Poți să fii un „T person” sau „I person”. Cineva care a lucrat la multe firme probabil a făcut multe și înțelege puțin. Dacă am un inginer care a lucrat la Philips 12 ani pe un echipament medical, omul acela știe foarte bine ceea ce face. Trebuie să ne specializăm, noi nu avem în momentul de față experți, trebuie să îi formăm. Și universitățile trebuie să dea o direcție aici”, arată managerul.

„Din punct de vedere economic, România e o țară cu foarte multe oportunități. Nu întâmplător suntem aici. Sunt companii mari care fac tehnologie. Pentru oamenii care lucrează în industrie sunt alte venituri salariale, standardul de viață e mai ridicat, iar asta e o șansă. Promovezi investiția în tehnologie și vrei ca oamenii să învețe, să se specializeze. Silicon Valley e Silicon Valley. Hai să dezvoltăm Clujul cu o amprentă foarte specifică a Clujului. Clujul are avantaje: studenții, multidisciplinaritea în educație, oameni deștepți în agronomie, design, informatică. Poți face un proiect „wow!”. Ești la intersecția a trei culturi: germană, română, maghiară. Sunt regiuni bogate etnic, cultural de jur împrejur. Ai un oraș de elite, iar dacă capacitezi aceste resurse Clujul poate să facă lucruri senzaționale. Nu trebuie să te transformi în București, trebuie să le dai oamenilor posibilitatea să se dezvolte în acest mediu. Ultima chestie de care ne putem plânge e că sunt prea puține oportunități. Sunt locuri de relaxare, locuri de muncă, majoritatea companiilor urlă după profesioniști”, conchide optimist Dan Koblicska.

Imagini din lumea IT mai găsiţi şi aici:

Radiografie în piaţa de IT: cum stă Clujul pe harta cu cifre a industriei şi unde se “desenează” viitorul

şi

Viitorul “made in Cluj”: “Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.