„Timişoara e aici”. Şi o linie verde urcă stabil, în unghi bun, spre un punct din care ascensiunea merge apoi ceva mai domol. Linia roşie a economiei Clujului se desenează altfel în graficul cu două axe: după câţiva centimetri de stagnare (sunt „anii Funar”, pe linia timpului), firul roşu o ia vertiginos în sus, dar în dreptul lui 2015 e încă sub linia verde cu euro a Timişoarei: aproximativ 8.000 de euro PIB/locuitor la Cluj-Napoca faţă de 10.000 pentru Timişoara. Graficul desenat rapid de Ovidiu Şandor, partener de proiect alături de NEPI în dezvoltarea celui mai mare centru de afaceri din Cluj, The Office, trasează de fapt pe axe o concluzie: în Cluj mai e loc de creştere, până la recuperarea decalajului dintre „capitala Transilvaniei” şi Timişoara. Loc de investit, în traducere liberă.

Pe o parte a foii de pe birou timişoreanul a sintetizat, desenând, evoluţia economică a celor două oraşe în care şi-a concentrat afacerile; de cealaltă parte se află ceva ce, de la distanţă, pare să fie un plan de etaj. Cu metri pătraţi, suprafeţe, spaţii de chiriaşi. Ovidiu Şandor e în vizită de lucru la Cluj, de data asta în zi cu panglici: două companii tocmai îşi inauguraseră sediile din clădirea pe care investitorul din Banat a ridicat-o alături de sud-africanii de la NEPI pe fostul teren al Tricotaje Someşul.

Se face update-ul în procente şi metri pătraţi pentru proiectul de birouri, laptopul sidefat cu măr-logo unde s-au vizualizat alte statistici stă închis şi graficul Cluj-Timişoara se desenează tot în cifre. Şi în tot acest timp, discuţia cu procente, metri pătraţi sau nume de corporaţii (deci tot cifre) mai e asistată de cineva: pe reverul omului de afaceri cu investiţii imobiliare străluceşte cuminte ursul. Insigna e primită chiar la Berlin, povesteşte încântat Ovidiu Şandor. Mai precis, e adusă în ţară de la festivalul de unde s-a întors cu premiu regizorul Radu Jude pentru Aferim! (Ursul de Argint), film pe care omul de afaceri l-a sprijinit financiar (e „co-producător”). Până la urmă, chiar dacă în lumea cifrelor ursul e semn de scădere pe burse, să vii cu el de la Berlinală (unde Şandor a însoţit echipa Aferim!) e de bine, în lumea filmului.

Dar revenim la procente.

Prima etapă din proiectul The Office – care cu cei 19.000 mp s-a lansat în mai anul trecut ca cea mai mare clădire de birouri din oraş – a trecut acum de 90% grad de ocupare. Până la final de 2014 clădirea ar fi trebuit să fie integral ocupată, conform estimărilor de anul trecut, dar, chiar şi în aceste condiţii, dezvoltatorii nu dau niciun semn de îngrijorare. „Se lucrează la etapa 2 a proiectului, care va fi gata până în decembrie. Am semnat primul contract de închiriere pentru această fază şi avem discuţii în derulare cu mai multe companii deja instalate în imobilul nostru care au nevoie de spaţii, pentru extindere, dar există şi alţi potenţiali clienţi interesaţi de etapa 2”, spune Şandor, în timp ce dincolo de pereţii de sticlă ai biroului de la parter ies încontinuu corporatişti de la job (e oră de plecat acasă). Câţi angajaţi sunt acum în clădire? „Sunt 19.000 mp, 90% ocupaţi, în jur de 10 mp/angajat”. Aşa se face calculul. Dar, fiindcă nu toţi chiriaşi au ocupat integral spaţiul rezervat (unii mai fac încă angajări), rezultatul e cu marjă: ar trebui ca în clădire să fie undeva între 1.500-1.800 de oameni.

În urmă cu câteva zile au tăiat panglica la noile sedii doi chiriaşi: National Instruments, furnizor de soluţii software și hardware în domeniul ingineriei și cercetării, care și-a deschis un centru de Cercetare și Dezvoltare de 1.800 mp şi compania britanică Betfair. S-a făcut loc pentru birouri şi la ultimul etaj, acolo unde iniţial se desena un restaurant cu vedere panoramică spre Bulevard şi oraş. „Au fost câteva discuţii cu potenţiali operatori ai acestor spaţii, dar nu am găsit un concept care să ne convingă”, e explicaţia, pe scurt, a renunţării la idee.

Explicaţia graficului explicator: e loc de creştere

„Mă interesează terenuri private, alte oportunităţi”, spune Şandor, de cealaltă parte a laptop-ului cu măr, în care stau, probabil, planuri de etaj, e-mail-uri de chiriaşi şi alte calcule în afara acelui „90% grad de ocupare”. „Ne interesează un proiect nou şi studiem perspectivele pentru o altă investiţie”, spune Şandor, fără să precizeze la cine se referă pluralul din „ne interesează”. Clujul e una dintre pieţele-ţintă, în continuare.

„Clujul are premise interesante pentru investiţii. Oraşul duce lipsă de hoteluri de bună calitate, de branduri internaţionale. Zona rezidenţială nu o cunosc foarte bine, dar mi se pare că şi aceasta este destul de atractivă. Iar dacă ne uităm la segmentul de birouri vom vedea că imobilele noi s-au umplut fără să se golească cele deja existente”, punctează Şandor.

Chiar dacă există în continuare clienţi pentru spaţii (şi pentru cele vechi, şi pentru cele noi), merită menţionat că în ultimele luni, după inaugurarea noilor clădiri de birouri din oraş, o parte dintre ocupanţii „vechiului val” de centre de afaceri au preferat să se stabilească în casă nouă, cu spaţii mai mari pentru extindere.

Citeşte şi:

Marea migrație: companiile se mută din „vechea gardă” de birouri în clădirile noului val de centre de afaceri

Există desigur şi cifre în spatele „obeservaţiei” că proiectele de birouri vor fi absorbite în piaţă. „Înainte să începem proiectul am făcut un studiu privind necesarul de spaţii, printr-un sondaj în care am discutat cu reprezentanţi a aproximativ 35 de companii. Am repetat anul trecut acest studiu, cu ceva mai multe firme, cam 40. E nevoie de 44.000-48.000 mp de spaţii în Cluj. Asta e nevoia pe următorii doi ani a acestor companii. Doar a acestor companii!”, arată Şandor, din clădirea cu 90% grad de ocupare din 19.000 mp, cu vedere, prin pereţii de sticlă, spre faza 2, în şantier. Până la final de an, încă atâţia metri pătraţi vor fi livraţi pe piaţa locală, pe fosta platformă a Tricotaje Someşul, acum casă pentru corporatişti-programatori.

A treia etapă, ultima din cadrul proiectului gândit pentru terenul fostei fabrici de pe Bulevardul 21 Decembrie, ar putea demara în primăvara anului viitor. „Nu există o decizie finală în acest sens, dar, din felul în care percepem în acest moment interesul pentru spaţii în piaţă, cred că acesta este un termen foarte realist”, spune Şandor.  La final de șantier, proiectul dezvoltat în parteneriat de fondul sud-african de investiții NEPI (cu acţiuni listate pe trei burse) și Ovidiu Șandor va avea 54.000 mp.

Treimea de birouri pe care o pune Clujul pe noua hartă de afaceri

În aceste luni, alături de şantierul fazei II din The Office, în oraş mai înaintează lucrările pentru alte „faze II”: pe fosta platformă Feleacul se lucrează la o nouă clădire de birouri din cadrul proiectului Cluj Business Center, ridicat de dezvoltatorii clujeni de la Felinvest, iar în zona gării e în şantier o nouă etapă din Liberty Technology Park, investiţie a Fribourg Development. De altfel, potrivit unui raport din februarie al evaluatorilor de la Darian, o treime dintre birourile aflate în curs de execuție la nivel național sunt în Cluj, orașul din Transilvania având cea mai populară piață din afara Capitalei pentru dezvoltatorii de pe acest segment. Bucureștiul contabilizează peste jumătate din spațiile de birouri din proiectele aflate în curs de execuție.

Santier pentru scara II la Cluj Business Center

Citeşte mai multe:

IT-iștii au adus la Cluj dezvoltatorii de birouri: o treime din spațiile aflate în lucru în România sunt în capitala Transilvaniei

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.