Închide

Cum ieși cu pagube minime dintr-o afacere falimentară cu Arpad Paszkany. Te consiliază tot Paszkany

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 30, 2015 3 1226

Primăria poate pierde 99 hectare de teren din afacerea imobiliară (ulterior reconvertită în producerea de energie) cu Arpad Paszkany. Acum omul de afaceri învață consilierii cum să controleze pierderile din fostul proiect Cartierul Tineretului și le dă trei variante juridice de atac contra foștilor săi parteneri din firma Polus Real Estate, cea care a câștigat licitația pentru a edifica celebrul cartier de locuințe.

Afacerea Cartierului Tineretului perfectată între primărie și omul de afaceri Arpad Paszkany estimată la 510 milioane de euro la momentul 2006-2007 s-a transformat într-un fiasco cu impact extrem de grav asupra patrimoniul public. Primăria, care a intrat cu 203 ha în asociere pentru construirea de locuinţe, a ajuns în situația de a pierde 99 hectare din total. Aceasta după ce instanța a aprobat dizolvarea societății înființate de instituție împreună cu o firmă în care Paszkany era acționar minoritar și care urma să dezvolte proiectul imobiliar. Faultat de partenerii de afaceri după a încercat să transforme afacerea Cartierul Tineretului într-un business cu energie verde, cu voia primăriei și fără voia acestora, Paszkany „învață” acum Consiliul Local cum să facă să nu rămână cu ambele buze umflate.

 

În 2005, primăria a făcut o licitație în urma căreia a selectat ca partener firma Polus Real Estate (din care Arpad Paszkany avea 13%) pentru un cartier de locuințe pe un teren de 203 hectare aflat în proprietate publică. În afacere, primăria venea cu terenul, iar firma se angaja să facă cartierul de locuințe și să livreze primăriei 385 de locuințe sociale. Pentru administrarea afacerii a fost înființară o societate, Cartierul Tineretului, din care primăria deținea 51%, iar 49% revenea Polus Real Estate (PRE). Administrația a adus aport terenul la capitalul societății, evaluat la 28,7 milioane lei, iar PRE a contribuit cu 27,5 milioane lei. Cartierul Tineretului s-a dovedit însă o afacere nefezabilă, având în vedere și declanșarea crizei financiare (/imobiliare), însă primăria nu a optat la momentul 2010 pentru rezilierea contractului. Varianta rezlierii era una viabilă, mai ales că firma parteneră nu își îndeplinise obligațiile contractuale, de a livra locuinţele sociale. Administraţia locală a ales însă alt „traseu”: la propunerea aceluiași om de afaceri a convertit proiectul în 2011 într-o afacere cu energie verde. Prin votul Consiliul Local din mandatul 2008-2012. Cu viza de legalitate a prefecturii Cluj. Singurii care s-au opus reconvertirii au fost consilierii locali PNL, iar singura care a votat împotrivă a fost Steluța Cătăniciu. De aici, lucrurile au deraiat, mai ales că partenerii de afaceri ai lui Paszkany din PRE, Iris Ventures Limited, acționarul majoritar, au început acțiunile în instanță împotriva primăriei și a omului de afaceri, acuzând că prin acțiunile sale acesta a constituit un grup infracțional (prin concursul fostului primar Sorin Apostu și a mai multor consilieri locali) care a încălcat legea și a prejudiciat PRE cu 8 milioane de euro.

Primăria și Paszkany au pierdut procesele cu acționarul majoritar PRE

Până în prezent, Iris Ventures a reușit prin hotărârile instanței să demonstreze că primăria și Consilul Local au aprobat hotărâri nelegale privind reconversia proiectului imobiliar într-unul de producere de energie verde, că Paszkany a operat nelegal reconversia prin oamenii săi de încredere din Cartierul Tineretului, scoțând din afacere PRE și aducând în proiect o firmă nouă, Green Energy Napoca. În ianuarie 2015, Iris Ventures a mai reușit să diminueze cota parte de acțiuni a omului de afaceri Arpad Paszkany din PRE, prin majorarea de capital și cooptarea a doi noi asociați, un off shore din Cipru și o societate din Ungaria. Arpad Paszkany a rămas cu o cotă de 0,005% iar Burnet Holding din SUA cu 0,004%. Mai mult, Iris Ventures a obținut anul acesta și o hotărâre a instanței pro dizolvarea societății SC Cartierul Tineretului, în care PRE are ca asociat Primăria. Decizia de dizolvare e dată de Tribunalul Cluj și menținută de Curtea de Apel, dar mai poate fi atacată cu recurs. Dizolvarea înseamnă că întâi se plătesc datoriile societății (doar impozitul la primărie este de peste 2 milioane lei), iar apoi se împarte dreptul de proprietate asupra terenului de 203 hectare, aport la capitalul social al societății, proporțional cu cotele primăriei și PRE. Adică, la aproape zece ani de la momentul în care primarul Emil Boc și omul de afaceri Arpah Paszkany puneau piatra de temelie a Cartierului Tineretului care se dorea cel mai mare cartier de locuințe din România dezvoltat în parteneriat public-privat, administrația locală a ajuns în situația de a pierde o suprafață consistentă din Dealul Sf Gheroghe (203 hectare), cu care a intrat în asocierea imobiliară. 49% din teren, adică peste 99 de hectare.

 

Cele trei noi propuneri ale lui Paszkany după ce energia verde a picat

După ce a fost scos din PRE, la fel și oamenii săi puși în fruntea societății SC Cartierul Tineretului (printre care Florin Ciorca, tot prin decizie a instanței obținută de Iris Ventures), Arpad Paszkany informează Consiliul Local asupra situației ingrate în care se află primăria și îi propune trei variante de a scăpa cât mai bine din dizolvarea aprobată de instanță, dar și de pretențiile foștilor săi parteneri de afaceri de la Iris Ventures. Adresa este trimisă primăriei de casa de avocatură Țuca, Zbârcea și asociații și e semnată de casa de avocatură Nistorescu, Șomlea și asociații, de Arpad Paszkany și de Florin Ciorca, președintele CA Cartierul Tineretului și omul de încredere a acestuia. Adresa e motivată de faptul că asocierea primăriei cu PRE a produs efecte juridice, iar primăria este sfătuită să valorifice prevederile contractuale.

Varianta 1: promovarea unui demers juridic favor contractus privind obligarea PRE și/sau Cartierul Tineretului la predarea în natură sau prin echivalent a celor 384 de locuințe sociale „Finalitatea demersului juridic este de a se constata existența unui drept de creanță a Consiliul Local Cluj-Napoca împotriva partenerului contractual în măsura să acopere prejudiciul cauzat ca urmare a nepredării în natură a celor 384 de locuințe sociale, drept de creanță reprezentând contravaloarea în bani a locuințelor sociale”, motivează casa de avocatură.

Varianta 2 : formularea unui demers juridic privind constatarea neexecutării/întârzierii executării contractului de asociere între PRE și/sau Cartierul Tineretului și obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat și plata daune-interese „Finalitatea acestui demers juridic este de a constata existența unui drept de creanță al Consiliul Local împotriva partenerului contractual în măsură să acopere prejudiciul cauzat ca urmare a neexecutării culpabile de către investitor a obligațiilor contractuale – nerealizarea proiectului”, motivează avocații.

Varianta 3: formularea unui demers juridic privind rezoluțiunea contractului de asociere, restituirea prestațiilor și repunerea părților în situația inițială „Rezoluțiunea contractului determină ca acesta să își piardă efectele atât pentru viitor cât și pentru trecut, părțile urmând să fie repuse în situația anterioară încheierii contractului, restituindu-și una alteia tot ceea ce și-au prestat. Ca efect, CL urmează a redobândi în proprietate întreaga suprafață de teren al cărui drept de proprietate a fost transferat și este în acest moment în favoarea societății Cartierul Tineretului (…). În cazul în care repunerea părților în situația anterioară nu este posibilă, autoritatea contractantă poate solicita despăgubiri în echivalent”, consideră avocații. Cert este că cei de la Nistorescu, Șomlea și asociații subliniază că până la soluționarea demersului juridic privind constatarea existenței/inexistenței dreptului de creanță a Consiliul Local asupra PRE sau Cartierului Tineretului, lichidarea patrimoniului ultimei dintre societăți poate fi blocată. Adică s-ar amâna împărțirea terenului de 203 hectare de pe Dealul Sf Gheorghe între primăriei și PRE (104 hectare să rămână a primăriei și 99 să treacă în proprietatea PRE).

Cartierul Tineretului, pe ordinea de zi a Consiliul Local. De ziua „păcălelilor”

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliul Local din 1 aprilie sunt trei proiecte de hotărâre privind afacerea Cartierul Tineretului. Unul privește situația de la societatea Cartierul Tineretului, unde primăria deține pachetul majoritar. Intenția este de a se convoca adunarea generală a asociaților și să se numească un nou CA (având în vedere demisiile și deciziile instanței), dar și să aprobe situațiile financiare pe anul trecut și descărcarea de gestiune a administratorilor. În plus, pe ordinea de zi apare și un punct în care primăria vrea să stabilească modul în care se va executa obligația societății de a preda Consiliul Local cele 384 de locuințe sociale din contractul încheiat în 29.11.2006. Despre aceste locuințe, direcția de specialitate a primărie spune că instanța a reținut această obligație în sarcina societății SC Cartierul Tineretului. Propunerea este ca acestea fie să se edifice sau să fie compensate prin echivalent. Celălalt proiect aflat pe ordinea de zi vizează aprobarea încheierii unui act adițional la contractul din 2013 pe care primăria îl are cu societatea de avocatură Lăpușan, Moscovits, Steopan și Asociații pentru a o reprezenta în litigiile din afacerea Cartierul Tineretului, act având ca obiect suplimentarea serviciilor juridice. Prin negociere directă, în limita a 15.000 de euro. Având în vedere că pe rolul instanțelor mai sunt o serie de dosare în care administrația este parte. Al treilea proiect este o informare și are în cuprins cele trei propuneri de acțiuni în instanță formulate de partenerul de afaceri al primăriei, Arpad Paszkany. SURSA FOTO: ziuadecj.ro

15(32)

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    3 comentarii

    Scrie un comentariu