Închide

Cum erau pedepsiți răufăcătorii în evul mediu: una dintre cele mai vechi săbii de călău din Europa e la Cluj

IstorieTop News by Actual de Cluj - nov. 06, 2019 0 223

Într-o cutie de sticlă, sub reflectoare, stă una dintre cele mai vechi săbii de călău din Europa. Fără contragreutate sub mâner, și cu urme de ascuțire repetată, sabia cu care răufăcătorii erau uciși cu o lovitură scurtă care le reteza capetele a fost expusă aseară publicului la Cluj.

Sabia de călău prezentată într-o expoziție deschisă aseară la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca vine din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Instituția e închisă de mai bine de zece ani astfel că își poate prezenta patrimoniul, foarte parțial, doar prin astfel de expoziții temporare. Pe lângă sabie, despre care curatorul Andrei Fărcaș spune pentru actualdecluj.ro că e probabil una dintre cele mai vechi din Europa, datând din secolul XVI, în expoziție sunt prezentate săbii de paradă, iatagane și instrumente de tortură folosite în special pentru obținerea de informații, și nu pentru execuții. Dar și un instrument de marcare pe viață a răufăcătorilor recidiviști, cu fierul roșu – o spânzurătoare, dar nu așa cum o cunoașteți ci, cum spune Fărcaș, ”ca o poartă de fotbal”, căci așa arătau în Evul Mediu spânzurătorile – amenajate cu trei bucăți de lemn, sub forma unei actuale porți, de care erau agățate funiile.

Să spunem că fiecare localitate cu drept de viață și de moarte asupra răufăcătorilor, și deci cu un călău în soldă, avea un loc de execuție în afara localității. Despre locul din cetatea Clujului folosit pentru execuții nu se cunoaște dar Fărcaș spune că și abația de la Cluj-Mănăștur avea unul, pe dealul Hoia – a aflat de aceasta după un toponim, căci într-un conflict cu orașul Cluj abația a revendicat un ”deal al spânzurătorii” și folosindu-se de această mențiune a tras concluzia că acest deal era folosit pentru execuții – era în zona pădurii Hoia.

Fărcaș spune că răufăcătorii care erau executați – iar aceștia erau la rândul lor foarte puțini dintre cei condamnați, căci se prefera varianta confiscării averii – erau spânzurați și nu decapitați, aceasta din urmă, considerată o execuție ușoară și rapidă, era rezervată nobililor. ”Execuțiile erau rezervate pentru cele mai mari crime, în general de înaltă trădare, fie rebeliunea împotriva regelui ori trădarea într-o campanie militară. Fiind vorba de aristocrați care făceau asta erau pedepsiți prin decapitare printr-o astfel de spadă”.

Istoricul clujean Mihai Florin Hasan e specializat în istoria criminalității din Cluj și a spus recent pentru actualdecluj.ro cam ce însemnau execuțiile în oraș: era o formă de distracție pentru public iar percepția cruzimii nu exista. „Execuția publică era un spectacol, lumea nu mergea la teatru, nici la fotbal și n-avea nici sala polivalentă. Oamenii erau în piața publică, în obezi, iar frustrările ți le proiectai pe ei, aruncai cu o varză sau un ou spre nenorocitul care făcuse ceva și ajunsese în oprobriul public”.

Clujul avea și o metodă preferată de execuție, arderea pe rug la foc mic, iar Hasan dă exemplul elocvent al căpitanului Baba Novac – sau în 1467 când o parte din nobilime fost decapitată în centru după ce s-a răsculat împotriva regelui Matia. Care era reacția publicului? Departe de a fi dezgustat, spune Hasan: „face parte din firescul lumii de atunci, ca și cum te-ai uita azi la un meci de fotbal. Era un mod de a te distra, chiar dacă pentru noi pare grotesc”. Nu exista percepția cruzimii? Una e moartea, alta schingiurea: „nu, ținea de normalitate”, spune el. „Cineva murea în familie din varii motive, oamenii mureau chiar și din abcese dentare, la naștere mureau mulți copii. Omul medieval e un pic mai brutal, noi suntem soft. Trăiai sub imperiul morții. Omul medieval percepe viața și moartea foarte aproape una de alta. Erau conștienți că se și moare, conștiența morții era mai aproape de omul de atunci decât de noi”.

Citește și:

Instrumente de tortură din Clujul medieval și spada de călău folosită în acele vremuri, într-o expoziție de azi la Bastionul Croitorilor

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare