Cum analiza Securitatea un incendiu cu victime omenești la o fabrică de cosmetice, în 1981 la Cluj
ActualitateIstorie by Mihai Prodan - mai 06, 2026 0 3
Un incendiu la fabrica de cosmetice a Clujului, petrecut în februarie 1981, a fost consemnat ca eveniment cu victime omenești și pagube materiale în revista internă a Securității române.
Documentul, clasificat la vremea sa drept Strict Secret și destinat exclusiv cadrelor Departamentului Securității Statului, menționează incendiul de la Farmec Cluj-Napoca în contextul unui articol despre eșecurile contrainformațiilor în industria chimică, alături de alte accidente grave din fabricile românești din acea perioadă.
Incendiul a izbucnit la depozitul de materii prime al Întreprinderii de produse cosmetice Farmec, situată pe actuala stradă Henri Barbusse din Cluj-Napoca, unde fabrica se află și acum. Potrivit documentului, cauza a fost nerespectarea normelor departamentale de protecție a muncii, prevenirea și stingerea incendiilor de către un operator chimist și un primitor-distribuitor, care au fumat în incinta depozitului, lângă un butoi de carton presat în care se afla pigment pentru lac de unghii, produs ușor inflamabil. Articolul din revista Securitatea nu precizează numărul exact al victimelor sau amploarea pagubelor materiale, tratând cazul ca exemplu de neglijență cu consecințe grave, nu ca sabotaj sau acțiune ostilă.
Contextul în care apare această mențiune este revelator pentru modul în care funcționa statul comunist. Fabrica Farmec era în 1981 una dintre cele mai importante unități industriale ale Clujului, asigurând, împreună cu alte două fabrici din țară, aproape tot necesarul de cosmetice al celor 22 de milioane de români. Înființată în 1943 ca mic laborator și naționalizată după instaurarea comunismului, Farmec ajunsese în acel moment să aibă peste o mie de angajați și să producă aproximativ 600 de produse, de la creme Gerovital la spray-uri și produse chimico-casnice. Regimul investise masiv în fabrică tocmai pentru că voia să concureze cu marile concerne cosmetice din Occident și să exporte produse românești în Japonia, Rusia și Orientul Mijlociu.
Ofițerii de contrainformații din sectoarele economice aveau sarcina explicită, conform aceluiași număr al revistei, de a supraveghea unitățile industriale și de a raporta nu doar potențiale acțiuni ostile sau de spionaj, ci și accidentele tehnice, incendiile și nerealizările de plan. Logica era că orice eveniment negativ putea fi fie rezultatul neglijenței, fie al unei acțiuni dușmănoase, fie al influenței unor elemente cu orientări ostile. Documentul arată că după incendiul de la Farmec, autorilor li s-au aplicat sancțiuni legale, dar că sistemul de prevenire fusese deficitar în primul rând din cauza unui control informativ insuficient la nivelul depozitului.
Farmec a supraviețuit atât regimului comunist, cât și tranziției după 1990, fiind privatizată în 1995 prin metoda MEBO, adică achiziționată de propriii angajați. Este astăzi cel mai mare producător de cosmetice din România, cu produse prezente pe toate continentele. Incendiul din 1981 a rămas în afara oricărei documentații publice până la declasificarea arhivelor Securității de către CNSAS.
Documentul de arhivă care conține această informație se găsește în revista Securitatea, numărul 4 din 1981, disponibilă pe site-ul CNSAS.
