Cum ar fi trebuit să arate palatul administrativ al comuniștilor, alternativă la centrul vechi al Clujului, în piața Cipariu
IstorieTop News by Actual de Cluj - dec. 25, 2024 0 668
Un sediu politico-administrativ, o clădire gigantică atât pe orizontală cât și pe verticală, ar fi trebuit să fie construită în actuala piață Timotei Cipariu, din Cluj-Napoca: proiectul era foarte avansat, avea și o sală de conferință potrivită ca sediu pentru Filarmonică, și doar Revoluția din 1989 i-a pus capăt.
Arhitectul Radu Spânu explică în volumul ”Cluj-Napoca: 50 de ani de proiecte”, că în anul 1983 Institutul de Cercetare şi Proiectare condus de directorul Flaviu Patriciu Bizo a organizat un concurs intern pentru amplasarea și realizarea pe latura sudică a Pieței
Timotei Cipariu a unui nou sediu politico-administrativ, pe o parcelă mărginită la nord de actualul bulevard Nicolae Titulescu, la est de Constantin Brâncuși, la vest de Calea Turzii şi la sud de cartierul ”Andrei Mureşanu”.
”În faţa edificiului propus, spre nord, până la ”Casa Învăţătorului”, se deschidea o piață reprezentativă, spațiu public amplu, înverzit, în care urma a fi soluționată şi circulaţia rutieră. Am propus o soluţie pavilionară, având ca accent o clădire înaltă pentru birouri care să se înscrie pe axa urbană formată de Catedrala ”Adormirea Maicii Domnului” şi Teatrul Naţional şi care să susţină perspectiva lungă de pe Bd. Nicolae Titulescu. Compoziţia este completată cu o sală de conferințe (sediul Filarmonicii?) şi cu o „fereastră urbană” spre cartierul Andrei Mureşanu”, arată el.
Soluţia a fost reținută şi trimisă la București la Expoziţia organizată de Ministerul de resort, dar ”evenimentele ulterioare” după cum arată Spânu – adică Revoluția din 1989 – au împiedicat finalizarea proiectului.
”După anii ’70 s-a lansat ideea realizării unui centru civic nou şi în municipiul Cluj-Napoca. În vederea acestui ansamblu s-au studiat mai multe amplasamente. Iniţial s-a ales Piaţa Cipariu. Soluţiile propuse pe acest amplasament nu au reuşit să convingă, în special datorită circulaţie rutiere, Piaţa Cipariu fiind un nod complex de legătura est-vest şi nord-sud, practic o placă turnantă adiacentă nucleului istoric, ceea ce nu permitea schimbarea caracterului dominant de tranzit în circulaţia oraşului”, completează și arhitectul Sorin Scripcariu în același volum. Un alt amplasament studiat pentru un astfel de sediu l-a reprezentat Piaţa Mărăşti. Pentru acestă piaţă s-a organizat în anul 1980 un concurs în cadrul Institutului de Proiectare Judeţean Cluj. ”Această temă făcea parte dintr-un program național, inițiat de conducerea totalitară din perioada respectivă, menit să creeze centre civice noi, replică a centrelor istorice, ca o realizare a noii societăţi socialiste. Centrele civice urmau să creeze spaţii pentru manifestări publice, adunări populare, defilări etc. menite să preamărească realizările regimului. Aceste pieţe urbane generoase urmând să fie susţinute de dotări reprezentative precum: sediul politico-administrativ, sala polivalentă, complex hotelier, comerţ, alimentaţie publică, spaţii de expoziţie, instituţii şi locuinţe”, explică el în volumul menționat.
În anul 1992 Consiliul Judeţean Cluj a iniţiat un concurs de urbanism pentru amenajarea pieței Timotei Cipariu, având ca principale obiective sistematizarea circulaţiei rutiere şi mobilarea urbanistic. Spaţiul urban fusese disponibilizat prin renunțarea la proiectul Sediului Consiliului Popular Judeţean, întocmit de Institutul de Cercetare şi Proiectare Cluj. Ulterior, în 1993, spaţiul central al pieţei a fost destinat construirii Catedralei Greco-Catolice, pentru care a fost organizat un concurs de arhitectură, câștigat de arhitectul Aurelian Buzuloiu, soluție păstrată și în prezent.
Mai jos cum trebuia să arate acest sediu al Consiliului Popular din piața Cipariu:
Citește și:
