Cartierul dispărut al Clujului
ActualitateTop News by Actual de Cluj - dec. 25, 2024 0 1151
Un fost cartier al Clujului a dispărut sub asaltul buldozerelor comuniste, dar numai pe jumătate.
„Sinuța” se referă la un fost cartier al municipiului Cluj-Napoca, situat în zona actualului cartier Zorilor. În trecut, această zonă era cunoscută sub numele de Sinuța și era caracterizată prin case înconjurate de grădini și pomi fructiferi, cu străzi nepavate și denumiri precum Zorilor, Luceafărului, Lunii, Pajiștii, Mestecenilor, Castanilor, Cireșilor, Caisului, Viilor și, desigur, strada Sinuța.
La mijlocul secolului XX, centrul Clujului era legat de cartierul Sinuța prin autobuzul 6, care urca pe strada Republicii și ajungea pe strada Observatorului.
În anii 1980, o dată cu politicile de sistematizare urbană, cartierul Sinuța a fost în mare parte demolat pentru a face loc blocurilor de locuințe specifice perioadei comuniste, iar numele cartierului a fost schimbat în Zorilor.
Astăzi, doar câteva străzi și amintiri mai păstrează urmele fostului cartier Sinuța, care a fost transformat într-o zonă urbană modernă, cu blocuri de locuințe și infrastructură dezvoltată.
Originea denumirii „Sinuța” provine, cel mai probabil, de la strada Szen Utca,
Caracterul fostului cartier se mai păstrează în zonă, în partea de nord a acestuia, care n-a fost rasă cu buldozerul de către comuniști, pe străzile Cireșilor, Caraiman, Caisului, Ceahlău, Alexandru Borza, Republicii și Rene Descartes, dar și în partea de sud a cartierului, pe străzile Meteor, Sputnic și Cometei.
Denumirea ”Sinuța” apare încă din perioada interbelică, consemnată de jurnalistul Emil Boșca Mălin, care în reportajele sale din cartierele Clujului menționează cartierul Andrei Mureșeanu, Colonia Petranu, Cartierul Făgețel, In Hajungar, Cartierul Silaghi, Cartierul Fluturi, Cartierul Someșeni, Terenul Bună-Ziua, Cartierul Nagy Gabor, Biserica din Alverna, Someșenii Noi, Bulgaria,
Mănăștur, Sinuța – cartierul cerșetoarelor, Donat, Între Ape, Cartierul Grigorescu și altele.
Numele ”Sinuța” a fost schimbat în ”Zorilor” în anii 1980, în perioada regimului comunist, când zona a fost supusă procesului de sistematizare urbană. Această schimbare a fost determinată de dorința autorităților de a moderniza și urbaniza Clujul, conform politicii naționale de transformare a orașelor în centre urbane moderne, cu blocuri de locuințe, spații comerciale și infrastructură standardizată. Fostul cartier Sinuța, care era alcătuit în principal din case mici cu grădini, a fost în mare parte demolat pentru a face loc noilor blocuri de locuințe și infrastructurii urbane moderne. Numele ”Zorilor” a fost considerat mai potrivit pentru a reflecta ”noua eră” și aspirațiile regimului comunist. În această perioadă, multe toponime locale care aveau origini rurale, personale sau istorice au fost înlocuite cu denumiri mai ”neutre” sau mai ideologice, în conformitate cu ideologia comunistă.
Astfel, schimbarea numelui a fost parte dintr-un efort mai larg de remodelare urbană și socială a orașului Cluj-Napoca. După această transformare, Sinuța a devenit ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind cartierul Zorilor, o zonă dens populată și modernizată.
Artizanul denumirii cartierului este arhitectul Emanoil Tudose, cel care a făcut și sistematizarea. Acesta explică în volumul ”Cluj-Napoca în proiecte: 50 de ani”: ”era-ntr-o vară secetoasă cu lanurile de orz ofilite ale Agronomiei. Și erau ochiuri albastre, semn că apa freatică-și făcea loc să iasă la suprafață. Și-au fost toți de acord să-i spunem ”Zorilor”, după o stradă ce exista. Și mi-a plăcut. Și ideea cu zorii și mai ales zona cu toate ale ei, cu lumină curgând din zori și până-n asfințit, cu vânt subțire de pe vale (a Someșului) ce mătură tot terenul dinspre apus către răsărit și mai ales cu briza de aer rece și proaspăt ce coboară dinspre Feleac-Hoia începând de pe la prânz până către hăt în noapte”.
Amintim, actualul cartier Zorilor, construit peste fostul cartier SInuța, a fost proiectat ca orășel al informaticienilor, pe vremea când industria începea să prindă contur, conceput în ideea de a asigura locuințe angajaților Combinatului Electronic, atunci în curs de execuție. Aflăm informația din revista Arhitectura din 1979, unde arhitectul Emanoil Tudose arată că Zorilor urma să aibă aproximativ 4.000 de apartamente și ”a fost conceput în ideea de a asigura locuinţe unei părţi a muncitorilor Combinatului Electronic, în curs de execuţie în zonă”.
”Ultimul cartier, avizat şi aprobat, a cărui execuţie urmează să înceapă în 1979, a fost conceput în ideea de a asigura locuinţe unei părţi a muncitorilor Combinatului Electronic, în curs de execuţie în zonă. Cele 4 000 apartamente au fost amplasate pe un teren cu multe denivelări, cu multe restricţii geotehnice, cu lentile de mâluri şi turbă, care au dus la dispunerea dispersată a construcţiilor în teritoriu. Prin fluenţa şi dinamica străzilor, a spaţiului aferent acestora, se încearcă unificarea imaginilor”, nota arhitectul Tudose.
În Zorilor a fost construită în acei ani IEIA Cluj – Napoca – Întreprinderea de Electronică Industrială şi Automatizări Cluj – Napoca, acum clădire de birouri. Cartierul – dintre cele ridicate în regimul comunist e cel mai nou din Cluj-Napoca, construit în 1988 – poartă numele unei străzi ce exista deja în zonă. A fost singurul cartier clujean proiectat și executat nu doar cu un loc de parcare pentru fiecare apartament, ci cu 10% în plus, pentru musafiri.
În imagine: actualul Cartier Zorilor, cunoscut atunci ca si cartierul Sinuta, anii ’70. Foto Elvira Botez / cercustele.blogspot.com
Citește și:
