Cum s-a descurcat România la atragerea banilor din PNRR comparativ cu celelalte state membre UE

Economie by Kristina Reştea - aug. 31, 2026 0 15

România e pe locul 8 dintre 27 de țări la valoarea absolută a plăților primite prin PNRR, dar abia pe 21 la gradul de absorbție (raportat la alocări) și la doar 52% procent de îndeplinire a jaloanelor și țintelor, arată o analiză Economedia, care prezintă tabloul la 31 august – zi istorică pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, prin care UE a pus la dispoziția statelor membre sute de miliarde de euro. Am ajuns la termenul limită pentru finalizarea jaloanelor și țintelor din PNRR. Cum s-au descurcat cele 27 de țări, până în acest moment, în ceea ce privește banii primiți și îndeplinirea proiectelor și reformelor asumate? Menționăm că ultimele cereri de plată pot fi depuse până la final de septembrie, iar ultimele plăți se pot face până la 31 decembrie 2026.

Sinteza datelor:

• Dacă avem în vedere potențialul de finanțare, Franța, Germania, Grecia și Italia aveau alocate sume de ordinul zecilor de miliarde de euro.
• Atunci când ne uităm la plățile efectuate, Italia, Spania, Polonia și Franța sunt țările care au primit efectiv până la final de august cele mai mari sume de bani, în valoare absolută, în concordanță cu dimensiunea lor și cu sumele alocate.
• Țările care conduc clasamentul absorbției de fonduri sunt Danemarca, Austria și Cehia. În acest top, cu aproximativ 64%, România se află abia pe locul 21.
• Dacă analizăm stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate (ca jaloane și ținte), clasamentul este următorul:  Danemarca, Austria, Cehia și Franța. Țara nordică are chiar scor perfect: 100% la îndeplinirea de jaloane. Cât despre România, deși avea alocate sume substanțiale, țara noastră a reușit să ajungă la un procent de doar 52%. În urma noastră apare doar Ciprul (49%) și a mai rămas la coada listei și Ungaria, ne-evaluată.
• Chiar cu procente de final de clasament, trebuie menționat că înspre România au venit miliarde de euro prin acest mecanism, țara noastră fiind într-un Top 10 al celor mai mari beneficiari, în funcție de valoarea plăților încasate: pe locul 8. Printre proiectele implementate prin PNRR sunt unele importante de infrastructură, de sănătate sau tranziție spre energie verde. De asemenea, e important de menționat și faptul că România mai are de depus până la final de septembrie o a șasea cerere de plată, care ar crește semnificativ suma totală de care va beneficia țara noastră prin PNRR.

România, pe scurt, la final de august:

• Locul 8/27 – valoarea absolută a plăților primite;
• Locul 21/27 – gradul de absorbție financiară, ~64%;
• Locul 25/27 – îndeplinirea jaloanelor și țintelor, 52% (Ungaria apare ca ne-evaluată);

Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), care se află în centrul inițiativei NextGenerationEU, a reprezentat o oportunitate unică pentru statele membre, cu un mecanism care a pus la dispoziția țărilor până la 723,8 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și subvenții, în scopul de a sprijini pachetele de reforme și investiții propuse de statele membre în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Ca urmare a reducerii unor componente de împrumut, la jumătatea lunii iulie 2026, pachetul financiar total al RRF se ridica la 575 de miliarde de euro. Această sumă se împarte în 360 de miliarde de euro sub formă de subvenții și 215 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Termenul limită pentru îndeplinirea tuturor etapelor și obiectivelor este 31 august 2026.

Economedia a analiza tabloul de bord pe care Comisia Europeană îl face public și care poate fi consultat AICI. Datele sunt cele disponibile pe acest portal la final de august.

România are acum un PNRR de aproximativ 20 de miliarde de euro, după reducerea împrumuturilor și mutarea unor proiecte pe fonduri de coeziune, după cum a explicat recent ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Mai precis, țara noastră figurează în tabloul de bord al PNRR-urilor cu alocări de granturi de 13,566 miliarde de euro și împrumuturi de 6,530 miliarde de euro. 

Cum a avansat România în ceea ce privește banii primiți? Tabloul de bord al CE arată în dreptul României plăți de 8,65 miliarde de euro în granturi și 4,32 miliarde de euro în împrumuturi. Menționăm că România va mai depune până la final de septembrie o a șasea cerere de plată, care ar crește semnificativ suma totală de care va beneficia România prin acest mecanism.

Cât despre jaloane și stadiul îndeplinirii obiectivelor, suntem abia la 52%.

În 5 august, Consiliul Uniunii Europene a aprobat evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al României, iar la jumătatea lunii România a depus a cincea cerere de plată, în valoare de 2,08 miliarde de euro.

În urmă cu câteva zile, Camera Deputaților, decizională, a adoptat proiectul de lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Ce urmează pentru România?

• Beneficiarii au obligaţia de a finaliza toate activităţile din cadrul proiectelor în perioada de implementare prevăzută în contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR sau până cel târziu la data de 31 august 2026, oricare dintre acestea survine mai devreme.

• Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii au obligaţia ca, până la data de 15 septembrie 2026, să transmită coordonatorului naţional notele-sinteză însoţite de documentele justificative care atestă îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aflate îm responsabilitatea lor, prin intermediul sistemului informatic de management şi control al PNRR.
• Coordonatorul naţional are obligaţia ca, până la data de 30 septembrie 2026, să transmită cererea de plată nr. 6 prin intemediul sistemului infomatic pus la dispoziţie de Comisia Europeană. Acesta va fi ultima cerere de plată din PNRR-ul României și va include 151 de jaloane și ținte. Valoarea efectivă va depinde de evaluarea CE.

GRAFIC. Topurile: Grad de absorbție/ Plăți / Jaloane. Cum s-au descurcat cele 27 de state membre?

• Clasamentul gradului de absorbție – calculat prin raportarea sumei totale a plăților efectuate (granturi și împrumuturi) la valoarea totală alocată.

Campionii sunt Danemarca, Austria și Cehia. România e abia pe locul 21.

 

Grafic: Date Comisia Europeană, tabel realizat cu Gemini AI

• Clasamentul în funcție de plăți:

Italia, Spania, Polonia și Franța au primit cei mai mulți bani, în valoare absolută. România e pe locul 8, cu aproape 13 miliarde.

Grafic: Date Comisia Europeană, consultate de Economedia, grafic realizat cu Gemini AI

• Clasamentul, în funcție de îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor:

Danemarca, Austria și Cehia conduc clasamentul. România e abia pe locul 25. Totuși de menționat că procentul Ciprului urcă la 62%, în urma evaluării pozitive a celei de-a șasea cereri de plată.

Grafic: Date Comisia Europeană, consultate de Economedia, grafic realizat cu Gemini AI

 

Vezi în articolul Economedia cum arată tabloul de bord, cu cifrele celor 27 de țări: Alocări, plăți, stadii jaloane

Nici un comentariu