De la 60 de birje la peste 100 de autobuze. Cum s-a schimbat circulația publică în Cluj în doar 20 de ani, în interbelic
Istorie by Mihai Prodan - aug. 22, 2026 0 12
În 1919, după Unire, circulația publică din Cluj se baza aproape exclusiv pe tracțiunea animală. Potrivit monografiei „Clujul: 1919-1939” a lui Octavian Buzea, publicată în 1939, orașul avea atunci 60 de birje și doar două autobuze. Două decenii mai târziu, situația era complet diferită: 102 autobuze, 130 de taxiuri și un număr redus de birje care încă mai circulau.
Schimbarea a început în 1922. Primăria a cumpărat de la armată două autocamioane Saurer, captură de război. Acestea au fost recondiționate și transformate în autobuze. Unul dintre ele avea etaj descoperit, acoperit cu rogojină pe timp de ploaie. Traseul principal lega barierele Someșeni – actuala Piață Mărăști – de centrul orașului și de gară, pe strada Dorobanților și strada Horea.
Din 1924 au apărut societăți private. „Blaga-Mărgărit” a funcționat doar un an. „Rotația” s-a dezvoltat mai bine. În 1926, această societate grupa 32 de membri și pe străzile Clujului circulau deja peste 50 de autobuze, multe aparținând unor particulari. În 1929-1930 a luat ființă Uniunea Automobilelor de Călători și Marfă, iar în 1931 Asociația Autocamionagiilor Profesioniști. Majoritatea proprietarilor s-au unit apoi în Asociația Proprietarilor de Autobuze „Rapid”, care a obținut de la primărie dreptul exclusiv de a organiza transportul de persoane în comun.
La începutul anilor 1930, pe străzile orașului circulau deja peste o sută de autobuze și 130 de autotaxiuri. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial existau nouă linii de autobuz, dintre care trei cu caracter sezonier. Traseele legau gara de centru și de cartierele mărginașe. Birjele au rămas în circulație, mai ales pentru cei cu dare de mână, iar stațiile de taxi cu birje funcționau în Piața Unirii și în fața Teatrului Național.
Datele din monografia lui Buzea coincid cu informațiile din istoricul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca și din alte surse documentare. În doar 20 de ani, Clujul a trecut de la un sistem bazat pe cai la unul predominant motorizat. Această transformare a însoțit creșterea populației și extinderea orașului după Unire.
