Închide

Decoruri fără precedent pentru cinematografia românească, construite pentru filmul cu Jean Marais și Florin Piersic turnat la Cluj în urmă cu 60 de ani / Un sat italian fictiv, ridicat pe 10.000 de metri pătrați

ActualitateFilmIstorie by Mihai Prodan - nov. 13, 2026 0 7

Coproducția româno-franceză „Șapte bărbați și o femeie”, filmată la Cluj în 1966 și cu Jean Marais, Sydney Chaplin și Florin Piersic în distribuție, a presupus o operațiune de scenografie de amploare neobișnuită pentru cinematografia românească. Pentru producție a fost construit inclusiv un sat italian fictiv, pe o suprafață de 10.000 de metri pătrați, iar realizarea decorurilor a necesitat două luni de muncă și participarea a aproximativ 200 de localnici din împrejurimile studiourilor Buftea.

Detaliile apar într-un al doilea reportaj publicat de revista Cinema în octombrie 1966, la o lună după prima relatare despre filmările de la Cheile Turzii. Materialul, intitulat „Decorul – un personaj principal”, este construit în jurul unei discuții cu scenograful Nicolae Teodoru și a unor interviuri cu doi dintre actorii producției, Sydney Chaplin și Șerban Cantacuzino.

Filmul regizat de francezul Bernard Borderie trebuia să recreeze atmosfera Italiei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Acțiunea se desfășura în sudul Italiei, în Piemont, iar scenografii au avut de construit un decor care să reproducă arhitectura și atmosfera epocii. „Șapte bărbați și o femeie” a beneficiat de o echipă de scenografie formată din Robert Giordani, Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru. Un detaliu cu relevanță pentru Cluj este că Robert Giordani se ocupa de amenajările necesare pentru filmări atât la Cluj, cât și la Brașov.

Un sat fictiv, construit pe 10.000 de metri pătrați

Cea mai amplă operațiune de scenografie a fost realizarea satului italian Fiemo, construit în incinta studiourilor Buftea, între ruinele unui decor rămas de la un film anterior al regizorului francez René Clair. Potrivit scenografului Nicolae Teodoru, lucrările propriu-zise au durat două luni. La construcție au participat aproximativ 200 de țărani din împrejurimile Buftei, care au lucrat zilnic sub îndrumarea echipei de scenografie și a meșterilor studioului.

Satul a fost construit pe o suprafață de 10.000 de metri pătrați. Scenografii au urmărit să reproducă elementele arhitecturale specifice Renașterii italiene, fără ca decorul să pară artificial sau să depășească bugetul disponibil.

„Nu cred că fac o afirmație inexactă susținând că lucrările de decor pentru filmul «Șapte bărbați și o femeie» sunt cele mai mari care au fost solicitate până acum pentru scenografia unui film românesc”, declara Nicolae Teodoru în interviul publicat de revista Cinema. Scenograful explica și dificultățile tehnice ale operațiunii: trebuiau găsite soluții care să imite piatra, zidurile și aspectul construcțiilor vechi, fără folosirea unor materiale costisitoare. Au fost utilizate structuri de gard, scânduri, rogojini și tencuială, astfel încât decorurile să capete aspectul dorit.

Scenograful care se ocupa de amenajările de la Cluj și Brașov

Dincolo de decorul construit la Buftea, producția presupunea și amenajări pentru filmările exterioare. Revista îl menționează explicit pe Robert Giordani ca responsabil de lucrările necesare la Cluj și Brașov. Giordani, Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru au conceput împreună decorurile, însă realizarea lor a presupus un efort suplimentar din cauza timpului limitat. Scenograful Nicolae Teodoru vorbea despre necesitatea de a pregăti repede cadrul pentru filmări importante, în condițiile în care echipa trebuia să lucreze simultan la mai multe decoruri. În reportaj, autoarea descrie și întâlnirea cu echipa de scenografie, pe care o găsește mai întâi la Cheile Turzii și apoi la Buftea. Acolo, în timp ce directorul de imagine Henri Persin și operatorii români Ion Radu și Dan Platon pregăteau luminile, discuția cu scenograful dezvăluia dimensiunea muncii din spatele filmului.

Sydney Chaplin și Șerban Cantacuzino despre personajele lor

Al doilea reportaj publicat de revista Cinema continuă și seria de interviuri cu actorii filmului. După Jean Marais și Florin Piersic, prezentați în numărul anterior, de această dată au cuvântul Sydney Chaplin și Șerban Cantacuzino. Sydney Chaplin îl interpreta pe căpitanul Duprat, un personaj care, în descrierea actorului, își păstrează umorul și stăpânirea de sine indiferent de situație. Chaplin îl descria drept un om care găsește întotdeauna replica potrivită pentru personajul interpretat de Jean Marais.

Șerban Cantacuzino, în rolul lui Sylvio, vorbea despre apropierea de personaj după primele zile de filmare. Îl descria drept cel mai poetic și visător dintre cei șapte bărbați, iar povestea lui de dragoste cu Carlotta era, în interpretarea actorului, una dominată de poezie. Cantacuzino aprecia și modul în care regizorul Bernard Borderie reușise să îi transforme pe actori într-un grup omogen, apropiindu-i de personajele pe care trebuiau să le interpreteze.

O echipă de scenografi cu experiență în filme importante

Revista amintea că Nicolae Teodoru și Filip Dumitriu ajunseseră la cel de-al 22-lea film la care semnau împreună scenografia. Printre producțiile la care lucraseră anterior se numărau „Moara cu noroc”, „Desfășurarea”, „Darclée”, „Tudor” și „Cartierul veseliei”. Cei doi primiseră și un premiu pentru decorurile filmului „Haiducii”, o recunoaștere a activității lor în cinematografia românească.

„Șapte bărbați și o femeie” a fost lansat în cinematografe în 1967 cu titlul ”Șapte băieți și-o ștrengăriță” și a rămas una dintre coproducțiile româno-franceze importante ale perioadei, cu o distribuție internațională care îi includea pe Jean Marais, Sydney Chaplin, Marilù Tolo și Guy Bedos, alături de Florin Piersic, Șerban Cantacuzino și Dem Rădulescu.

Reportajul din octombrie 1966 arată însă că amploarea producției nu s-a limitat la distribuția internațională și la filmările din peisajul spectaculos al Cheilor Turzii. În spatele camerelor a existat o operațiune de construcție și amenajare de decoruri care, potrivit scenografului Nicolae Teodoru, depășea tot ceea ce se solicitase până atunci pentru un film românesc.

Reportajul integral:

Citește și:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.