Imagini din Cluj, ascunse într-o emisiune BBC din 1974, anul când orașul devine Cluj-Napoca
ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - aug. 22, 2026 0 15
O emisiune specială Tomorrow’s World din 1974, publicată recent de BBC Archive pe YouTube, conține imagini de arhivă clare din cartierul Mănăștur și din centrul Clujului.
La începutul lunii iulie, canalul oficial BBC Archive a încărcat pe YouTube episodul special „Tomorrow’s World in Romania”, difuzat inițial pe 24 octombrie 1974. Emisiunea, produsă de Brian Johnson, îl are ca prezentator pe Raymond Baxter și trece în revistă cercetări tehnologice din România acelor ani: mopedul electric Elmo, restaurarea frescelor, industria aeronautică, proiectul de irigații de la Sadova-Corabia și producția de tractoare.
Nu știm de ce au ales producătorii să adauge imagini din Clujul de la acea vreme, căci emisiunea, pe toată durata sa, nu face nici o referire la oraș. Face referire, în schimb, la faptul că regimul comunist din România ar fi cunoscut pentru … libertatea religioasă.
Din primele secunde apar însă cadre care, pentru un ochi din Cluj, sunt greu de confundat – skyline-ul cu blocuri gri, dealurile din fundal și silueta bisericii Calvaria din cartierul Mănăștur, atunci în construcție. Sunt imagini rare de arhivă, filmate profesional, dintr-o perioadă în care cartierul se afla încă în plină construcție, iar imaginile color – o raritate.
Baxter deschide reportajul cu formula „Welcome to Bucharest, capital of the People’s Republic of Romania” și tot restul materialului prezintă imagini și informații din Capitală și din sudul țării. Cadrele din Mănăștur funcționează ca peisaj generic de „oraș socialist modern”, fără nicio identificare locală.
În toamna lui 1974, Clujul primea un nume nou, ”Cluj-Napoca”. În aceeași vară, o echipă BBC filma orașul pentru un reportaj Tomorrow’s World – fără să-l amintească vreodată, de altfel cadrele din oraș nu au nici o legătură cu subiectul emisiunii.
În 1974, emisiunea Tomorrow’s World, cea mai populară vitrină a științei și tehnologiei din Marea Britanie a acelor ani, trimite în România o echipă condusă de prezentatorul Raymond Baxter, fost pilot de Spitfire și una dintre vocile cele mai cunoscute ale televiziunii britanice. Rezultatul e un episod special de 24 de minute, filmat integral color, intitulat simplu ”Tomorrow’s World from Romania”.
Baxter pedalează pe o bicicletă electrică prin fața Ateneului din București – nu orice bicicletă electrică ci Elmo, mopedul electric românesc atunci o noutate tehnologică, testează un aparat foto și un dictafon românesc, vizitează un atelier de restaurare a picturilor murale medievale, zboară cu un planor, inspectează un baraj și un sistem de irigații în Bărăgan, coboară într-o pivniță cu poloboace de vin și încheie reportajul într-un cartier nou de blocuri, cu mesajul optimist tipic emisiunii despre viitorul tehnologic al țării.
Undeva, în primul minut al reportajului, pentru câteva secunde, camera se oprește câteva clipe pe o priză aeriană a unui oraș vechi, dominat de turnul gotic al unei biserici, cu dealuri verzi în fundal. E Clujul. Recunoști imediat turnul Bisericii Sf. Mihail din Piața Unirii, probabil cel mai înalt turn de biserică din România, și, imediat după, cartierele noi de blocuri construite la marginea orașului, tot cu dealurile Clujului ca decor. Aceleași cadre sunt reciclate, câteva minute mai târziu, în genericul de final al emisiunii, la creditul „Producer Brian Johnson”.
Aceasta e tot, în total opt secunde din cele 28 de minute ale emisiunii. Niciun cuvânt rostit de Baxter, nicio explicație pe ecran, niciun nume de oraș. Clujul apare exact așa cum apar, de obicei, orașele-decor în televiziunea de călătorie: ca fundal generic pentru ideea de „România”, inserat între secvența filmată în București, alături de alte cadre din Bucegi sau Prahova.
Amănuntul care dă toată savoarea acestei absențe e calendarul. Echipa BBC a filmat, cel mai probabil, în vara lui 1974. La 15 octombrie același an, într-o ședință a Comitetului Executiv al PCR, Nicolae Ceaușescu propunea, fără nicio consultare publică, ca orașului Cluj să i se adauge numele antic „Napoca” – cu ocazia aniversării a 1.850 de ani de la ridicarea așezării Napoca la rang de municipiu. A doua zi, decretul era semnat; pe 18 octombrie apărea în Buletinul Oficial. Cluj devenea, peste noapte, Cluj-Napoca.
Așadar exact în anul în care orașul își schimba identitatea oficială – o decizie contestată până astăzi de o parte a istoricilor, care o văd drept un gest de propagandă național-comunistă, și apărată de alții ca fiind istoric întemeiată – Clujul apărea pe ecranele britanice complet anonim.
E genul de detaliu care nu schimbă nimic în istoria mare a orașului, dar care spune ceva despre cum arăta, pe atunci, vizibilitatea lui internațională: suficient de fotogenic cât să merite câteva secunde de peliculă color, dar nu suficient de important cât să merite o mențiune.
Aici emisiunea integrală:
