Detalii în cazul studentului nigerian din Cluj care ajuta ”medici ONU” și ”vedete” să ușureze victimele de bani
ActualitateTop News by Mihai Prodan - aug. 22, 2026 0 23
Un student de 31 de ani de la o facultate din Cluj-Napoca a fost condamnat de Judecătoria Oradea la doi ani de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată. Instanța a reținut în sarcina lui 26 de acte materiale, comise în perioada decembrie 2023 – martie 2025, prin care mai multe femei au fost păgubite cu sume care depășesc, cumulat, 12.000 de euro și 50.000 de lei.
Potrivit hotărârii, tânărul nu a fost autorul direct al înșelăciunilor. Rolul lui a fost acela de a pune la dispoziția unor persoane rămase neidentificate, probabil aflate în Nigeria, propriile conturi bancare și, în unele cazuri, conturile a doi colegi de facultate, pentru încasarea banilor obținuți de la victime. Instanța a stabilit că știa de unde provin sumele, pentru că o parte dintre transferuri purtau mențiuni precum „cadou”, „donație” sau „vacanță”, iar el a folosit banii inclusiv pentru cheltuielile proprii de studiu și le-a trimis, parțial, unor cunoscuți din Nigeria.
Modul de operare a fost similar în toate cazurile: femeile erau contactate pe Facebook, discuția muta rapid pe WhatsApp, iar autorii își asumau identități false – un medic chirurg aflat într-o misiune ONU, un artist muzical cunoscut, un medic aflat într-o misiune umanitară în Africa sau o mamă singură cu un copil bolnav. Relația construită era, în toate situațiile, una afectivă sau de compasiune, dezvoltată treptat, pe parcursul mai multor luni.
Cazul femeii din Bihor și „medicul” din Somalia
O femeie din Bihor a fost abordată pe Facebook de un profil care s-a prezentat drept medic chirurg, angajat al unei misiuni ONU la un spital din Mogadishu, Somalia. Discuția a continuat luni de zile, iar bărbatul i-a spus că nu își mai văzuse familia de aproape doi ani și că plănuiește un concediu. I-a cerut ajutorul pentru o scrisoare de recomandare către Națiunile Unite, cu motivarea că o recomandare venită din partea unei femei ar avea mai multă credibilitate în fața organizației. Sub pretextul pregătirii plecării în concediu, femeii i s-a cerut, la un moment dat, suma de 1.600 de euro pentru un pachet de vacanță, bani trimiși într-un cont indicat de interlocutor. Solicitările nu s-au oprit aici: au urmat cereri pentru vaccinuri, pază în zona de conflict și transport spre aeroport. Pentru a face față acestor costuri, femeia a apelat la o prietenă, de la care a împrumutat 2.000 de euro, sumă transferată direct în contul studentului din Cluj. Câteva săptămâni mai târziu, i s-a cerut o nouă plată, de 7.800 de euro, redusă apoi la 4.800 de euro; banii au venit tot de la o rudă, de această dată fiul femeii, care a împrumutat suma și a virat-o în același cont. Ultima etapă a înșelăciunii a fost cea mai dramatică: bărbatul i-a spus că, în drum spre aeroport, ar fi fost răpit de teroriști, bătut și jefuit, iar pentru eliberarea lui i-a cerut inițial 15.000 de euro, apoi 12.000 de euro, pentru ca la final să anunțe că va fi eliberat fără nicio plată. În acel moment femeia și-a dat seama că fusese păcălită. Prejudiciul ei total s-a ridicat la 8.400 de euro, din care 6.800 de euro au ajuns direct în conturile inculpatului, iar restul a fost virat către un alt cont, care aparținea unei persoane rămase neidentificate. Chiar pe parcursul anchetei, tânărul a sunat-o, s-a prezentat cu numele lui real și i-a propus împăcarea.
Cazul femeii care credea că discută cu un artist muzical
O altă femeie, văduvă de mai bine de 25 de ani, a primit pe Facebook o cerere de prietenie de la un profil cu numele și fotografia unui artist muzical cunoscut, pe care îl aprecia încă din copilărie. Discuția s-a mutat rapid pe WhatsApp, iar interlocutorul, care vorbea perfect românește, i-a spus că are o asociație pentru copii, la care contribuie din propriile fonduri, și i-a cerut sprijin financiar pentru câteva luni.
Primele transferuri au fost mici, de aproximativ 200-300 de lei, dar sumele au crescut treptat. Pretextele s-au diversificat: o fetiță grav bolnavă din asociație, cheltuieli medicale, apoi chiar probleme cardiace ale presupusului artist. Cu ocazia unor sărbători, femeia i-a trimis, din proprie inițiativă, câte 1.000 de euro. Pentru a face rost de bani, a lucrat patru luni ca îngrijitoare a unei persoane vârstnice și a contractat două împrumuturi de la o casă de ajutor reciproc a pensionarilor, în valoare totală de 7.000 de lei.
Relația s-a desfășurat pe parcursul a peste un an. Femeia a estimat că a trimis, în total, peste 40.000 de lei și aproximativ 16.000 de euro, sumă care depășește cu mult cele 21 de acte materiale documentate cu extrase bancare, evaluate de anchetatori la 44.500 de lei și 2.200 de euro. O parte din bani au ajuns direct în conturile studentului, altă parte în conturile a doi colegi de facultate ai acestuia, folosite fără știrea lor pentru a prelua sumele. După ce a fost blocată de câteva ori și contactul reluat, femeia a primit chiar un mesaj video cu chipul artistului, în care acesta vorbea puțin românește, fără să se poată stabili dacă vocea era reală sau generată artificial. Când a decis să rupă legătura definitiv, a fost contactată de pe alt număr de o persoană care i-a spus că vrea „să se împace” cu ea, pentru că primise banii; femeia a refuzat și a cerut ca justiția să își urmeze cursul.
Al treilea caz vizează o femeie contactată tot pe Facebook, de o persoană cu care a comunicat exclusiv în scris, timp de mai multe luni. Persoana din spatele contului i-a spus, la un moment dat, că are dificultăți financiare legate de un copil aflat la internat, ulterior bolnav, și i-a cerut ajutor bănesc. Convinsă de poveste, femeia a trimis, în două tranșe, câte 5.000 de lei, în total 10.000 de lei, într-un cont bancar pe numele studentului din Cluj. Ea a povestit că interlocutorul susținea că lucrează pe o platformă petrolieră aflată în largul mării, în Marea Britanie, motiv pentru care nu putea vorbi mult timp la telefon și nu a acceptat niciodată un apel video. Din fotografiile trimise cu presupusul loc de muncă, femeia a ajuns la concluzia că, de fapt, discuta cu un bărbat, deși profilul purta un nume feminin. Ea nu a dorit să se constituie parte civilă în dosar, sumă trimisă pe care a considerat-o un gest de binefacere, dar a confirmat în fața anchetatorilor transferul bancar. Din verificarea telefonului inculpatului au reieșit mesaje pe WhatsApp schimbate cu femeia, printre care unul în care el i-a scris „Mi s-a cerut să primesc un pachet de la tine, unde ești acum?”.
Al patrulea caz este cel al unei femei abordate în primăvara anului 2024, tot pe Facebook, de un cont sub numele unui bărbat prezentat ca medic aflat într-o misiune desfășurată sub egida ONU, undeva în Africa. Din profil reieșea că locuiește în străinătate și că unul dintre părinți ar fi cetățean român, detaliu menit să sporească încrederea femeii. Discuțiile au continuat și prin email. Interlocutorul i-a povestit, în mod repetat, despre greutățile misiunii sale, iar femeia a devenit tot mai atașată emoțional de povestea lui. La un moment dat, bărbatul i-a cerut 1.000 de euro, cu motivarea că are nevoie de bani pentru a-și încheia misiunea și pentru a putea pleca din zona de conflict. Convinsă de relația construită, femeia a transferat, la 17 aprilie 2024, suma de 5.000 de lei într-un cont indicat de interlocutor, cont care aparținea de fapt studentului din Cluj. După acest transfer, cererile de bani au devenit tot mai dese, moment în care femeia a rupt legătura. Ea nu a dorit nici ea calitatea de parte civilă în proces. Din verificarea telefonului inculpatului au reieșit mesaje schimbate cu femeia prin Facebook Messenger, în care acesta i-a confirmat, în limba engleză, că lucrează la o firmă de curierat, poveste folosită pentru a explica ulterior de ce mai era nevoie de o a doua plată pentru „eliberarea unui colet”.
În instanță, inculpatul a susținut că nu a comunicat niciodată cu femeile păgubite și că banii intrați în conturile lui proveneau de la membri ai comunității nigeriene din România, ca sprijin pentru studii. Judecătoria Oradea a respins această apărare, considerată contrazisă de conversațiile găsite pe telefonul lui și de detaliile operațiunilor bancare.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că tânărul nu are antecedente penale, este integrat social, lucrează la o firmă de curierat și face livrări prin Bolt. Pe lângă pedeapsa cu suspendare și termenul de supraveghere de patru ani, el a fost obligat să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și să plătească despăgubiri către cele două femei care s-au constituit părți civile: 6.800 de euro și 56.000 de lei. Măsura controlului judiciar, în vigoare de la arestarea lui din mai 2025, a fost ridicată odată cu pronunțarea sentinței.
”Analizând împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, instanța reține caracterul elaborat și repetitiv al activității infracționale la care inculpatul și-a adus contribuția. Autorii neidentificați au contactat persoanele vătămate prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de comunicare, au utilizat identități și calități mincinoase și au creat, pe perioade îndelungate, aparența unor relații afective ori de încredere, în scopul determinării acestora să efectueze succesiv transferuri bancare. În acest mecanism infracțional, contribuția inculpatului a avut rolul de a facilita primirea și circulația sumelor obținute prin inducerea în eroare a victimelor.
Gravitatea concretă a faptei este evidențiată, în primul rând, de caracterul continuat al activității infracționale, concretizată într-un număr ridicat de acte materiale – 26 de acte materiale -, săvârșite într-un interval temporal extins și în raport cu mai multe persoane. Repetarea actelor de ajutor relevă caracterul susținut al contribuției inculpatului și exclude caracterul accidental ori izolat al implicării sale în activitatea infracțională”, a motivat instanța.
Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
Fenomenul ”yahoo boys” din Nigeria
Nigeria e cunoscută pentru rețele și grupuri informale de persoane implicate în fraude online, în special escrocherii prin care încearcă să obțină bani de la victime din Nigeria sau din străinătate, escrocheria are și un nume, ”yahoo boys”. Denumirea vine de la serviciul de e-mail Yahoo, folosit în anii 2000 de numeroși escroci pentru a contacta victimele. Activitatea lor este asociată în principal cu fraude de tip „419”, cunoscute și ca advance-fee scams, dar metodele au evoluat odată cu internetul și rețelele sociale.
„Yahoo Boys” folosesc identități false, profiluri de social media falsificate și diverse scenarii pentru a câștiga încrederea victimelor. Printre cele mai cunoscute metode se numără romance scams, în care escrocul pretinde că este interesat de o relație sentimentală, dar și fraude în care se dă drept om de afaceri, militar, medic sau reprezentant al unei companii. După construirea relației de încredere, victima este convinsă să trimită bani sub pretextul unei urgențe, al unei investiții sau al unei probleme financiare.
Fenomenul a devenit vizibil mai ales în marile orașe din Nigeria și este alimentat, printre altele, de șomajul ridicat în rândul tinerilor, inegalitățile economice și accesul tot mai larg la internet și telefoane inteligente. În cultura populară nigeriană, „Yahoo Boy” a ajuns să desemneze nu doar un infractor cibernetic, ci și un anumit tip de tânăr care afișează o viață luxoasă obținută aparent rapid. Mașinile scumpe, hainele de firmă, petrecerile și alte simboluri ale prosperității au contribuit la o anumită glorificare a fenomenului în unele medii, deși autoritățile și o parte importantă a societății îl tratează ca pe o formă de criminalitate.
Autoritățile nigeriene, în special Economic and Financial Crimes Commission (EFCC), desfășoară periodic operațiuni împotriva persoanelor suspectate de fraude online. Fenomenul are însă o dimensiune internațională, deoarece victimele sunt adesea din Europa, Statele Unite și alte regiuni, iar banii obținuți prin fraude pot fi transferați prin rețele financiare și conturi din mai multe țări. În ultimii ani, metodele s-au diversificat, iar escrocii folosesc inclusiv inteligența artificială, imagini manipulate și identități digitale fabricate pentru a face fraudele mai convingătoare.
