Cu ce se laudă trei mari oraşe din România: vaporaşe în Timişoara, târg de Crăciun la Sibiu şi noutatea concursurilor pentru spaţii publice la Cluj

Cu toate problemele de acasă, administraţiile locale au şi câte ceva de scos în faţă, atunci când reprezentanţii oraşelor se adună la o „conferinţă de bune practici”. Sibiul se laudă cu târgul de Crăciun, celebru pe reţelele sociale şi imbold pentru turismul local, Timişoara are un râu navigabil. Iar Clujul? Clujul a intrat în „zodia concursurilor” pentru spaţii publice, la îndemnul arhitecţilor, iar acum a ajuns să propovăduiască practica şi altora. Acestea au fost proiectele scoase în faţă de primarii a trei oraşe, la Conferința de Bune Practici în Administrația Locala, aflată la ediţia a II-a și organizată ieri de Centrul Cultural Clujean.

„În 2007 am alocat pentru cultură 8 milioane de lei, în 2017 am alocat 49 milioane, vorbim adică de o creştere spectaculoasă. Nu am făcut-o „de dragul artei”, ci fiindcă am constatat că agenda culturală, prin evenimentele desfăşurate, a constituit un motor important al dezvoltării oraşului. Sibiul nu s-a dezvoltat doar datorită investiţiilor multinaţionale sau autohtone, ci şi datorită agendei culturale”, spune primarul Astrid Fodor. Un rol important în creşterea turismului sibian l-a jucat… Târgul de Crăciun, celebru de acum în sezon, pe reţelele sociale. „Târgul de Crăciun l-am făcut prima oară la sugestia unui ataşat al ambasadei Austriei, care, venit din Viena, ştia ce înseamnă un târg de Căciun, unde se îmbina cultura cu comerţul şi cu spiritul Crăciunului. Primarul de atunci, Klaus Iohannis, a fost un pic sceptic, nu ştia cum va fi primit. Aşa că prima dată târgul s-a desfăşurat în piaţa mică. A avut un succes foarte mare încă de la prima ediţie. Anul următorul, evenimentul s-a mutat în piaţa mare. Ca primărie, am finanţat partea de evenimente culturale care se desfăşoară pe parcursul acestui târg. Îţi trebuie elemente de animaţie. Organizatorul ne arată proiectul din lunile de vară şi ne întreabă dacă vrem să adăugăm ceva. Solicitarea noastră a fost să vină în fiecare an cu ceva nou”, spune primarul. Beneficiile pentru oraş sunt cuantificabile. „Aveam înainte un sezon turistic care se termina în septembrie – octombrie, apoi se intra în „sezon mort”. Dar cu târgul de Crăciun avem un al doilea sezon turistic, cu hoteluri şi pensiuni ocupate”, spune primarul Sibiului.

Din primul oraș din România care se bucură de transport public pe apă, primarul Nicolae Robu a povestit despre accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea malurilor canalului şi punerea în valoare şi reluarea navigării pe Bega pentru agrement şi transport public regulat. „Ne-am propus minim 17.000 utilizatori ai subsistemului de transport public cu bicicleta, 15000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu vaporetto şi minim 100.000 de călătorii de agrement cu vaporetto”, zice Robu, care a povestit pe larg şi despre evenimente „puse” pe Bega, inclusiv un concurs al… răţuştelor.

O părere din Timişoara, despre administraţia de acolo şi cea de aici:

Arhitect din board-ul Capitalei Culturale Timişoara, vedere de pe Dealul Feleacului: „Nu vă supăraţi, nu ştiţi ce aveţi!”

Şi Clujul? Cu ce se laudă Clujul? Ei bine, cu concursurile de soluţii, pe care administraţia locală le-a adoptat doar după ce ani de zile arhitecţii au pledat pentru acest mecanism în defavoarea licitaţiilor unde contează doar un criteriu: preţul cel mai mic. Chiar şi primarul Emil Boc a recunoscut că soluţia concursurilor nu a fost o opţiune favorită. „Am optat pentru această soluţie, la propunerea specialiştilor, nu a fost propunerea mea; dimpotrivă, am fost chiar reticent. Concursul are două mari avantaje şi două mari dezavantaje faţă de procedura standard de licitaţie. Primul mare avantaj e calitatea. Prin concurs, ai şansa să ai parte de competitori şi de membri în juriu de cea mai bună calitate. Al doilea mare avantaj e că nu mai eşti legat de acel concept „cel mai mic preţ”, care e dăunător şi care s-a dovedit de multe ori un fiasco. Sunt însă şi mari dezavantaje. De la idee la punerea în practică e ca la naşterea unui pui de elefant: durează doi ani de zile. Dar, după o experienţă de câţiva ani, pot să spun că merită. Mai e un dezavantaj: răbdarea opiniei publice este limitată”, spune Boc.

Clujul a intrat, aşadar, în „zodia” concursurilor, toate realizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. Urmează, însă, punerea în practică. Iar scurta experienţă de până acum arată că lucrurile nu se mişcă conform planurilor: zona Blvd Eroilor – Unirii încă nu arată ca în proiect, la mai bine de 10 ani de la procedură (latura nordică a pieţei nu trebuia să fie parcare). Un alt concurs, lansat cu ani în urmă, a rămas în aer: Centrul Cultural Transilvania. Se speră la o soartă mai generoasă pentru „noua generaţie” de concursuri, organizate în ultimii doi ani.  În septembrie, s-au anunţat câştigătorii concursului internațional de soluții de arhitectură pentru str Kogălniceanu, acesta fiind cel mai recent exemplu. Mai multe detalii despre soluţia câştigătoare găsiţi AICI

Proiect castigator concurs Kogalniceanu

Acesta este al 4-lea concurs international de soluții, după cele organizate pentru Turnul Pompierilor, Rethinking Someș și Parcul Feroviarilor.

Sursa foto (sus): Evenimente Primaria Timişoara

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.