Închide

Urbanism de bun simț? Voi ce ziceți?

Opinie by Kristina Reştea - Jul 03, 2014 9 703

 

Urbanism de bun-simț nu e atunci când lângă blocul de trei etaje ți se face unul de 6, nici atunci când în zona ta de clădiri P+2 ți se ridică imobile de peste 8 niveluri, nici atunci când apar case în câmp, nici atunci când se dezvoltă așa zise cartiere cu apartamente înainte să se facă drumuri și când nici la mulți ani după nu apar servicii. Urbanism de bun-simț nu e atunci când dispar spații verzi și nici atunci când se aglomerează construcții pe mal de lac. Urbanism de bun simț nu e atunci când ai un oraș traversat de un râu, dar îl ignori (și pe râu, și pe oraș), urbanism de bun simț nu e atunci când ai un concurs de amenajare de spațiu public o dată la zece ani, nici atunci când „centre de cartiere” aprobate cu indici „investor-friendly” nu oferă comunității decât poate un magazinaș ori un spațiu de joacă de 1 mp.

 

Și urbanism de bun simț nu se creează atunci când primarul țipă în ședința Comisiei de Urbanism încercând să convingă publicul că el decide în funcție de bunul simț. De fapt, aș crede chiar că el a inventat sintagma, fiindcă eu cel puțin nu am mai auzit înainte de Emil Boc că există o astfel de regulă și, cu mare regret o spun (o scriu), nu am văzut în ultimii zece ani orașul ridicându-se pe bun-simț, nici înainte de mandatele lui Boc, nici între ele, nici în timpul.

 

În ședința din această săptămână de la Urbanism, primarul Emil Boc a făcut show. Cu „bunul simț”. Pe scurt: șeful de proiect pentru noul PUG, Adrian Borda, a venit în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism pentru un aviz. Clientul lui vrea niște clădiri pe platforma fostului patinoar din Gheorgheni, în zona celor două facultăți cu profil economic. Fostul arhitect șef Adrian Iancu zice că Borda, datorită poziției privilegiate de lucrător la PUG (la cel nou, care nu e încă în vigoare, dar pe care îl așteptăm cu toții de vreo 4 ani), e în conflict de interese. Boc își dă seama că și el e de acord cu asta și cere ca Borda să renunțe la prezentarea proiectului pentru a-și lăsa un coleg din firmă să îl susțină. Ca să nu avem un conflict de interese „așa pe față(?!). Buuun. Se schimbă proiectantul și problema devine acum proiectul: apartamente și birouri ar fi de neacceptat în zona care e acum încadrată în PUG (cel realizat în 1999, încă în vigoare) ca fiind “campus universitar”

 

Dacă ne uităm mai aproape o să constatăm că în zona asta, de “campus universitar”, sunt două facultăți și un cămin studențesc. În rest, în ultimii ani, proprietarii de terenuri și dezvoltatorii au înghesuit, în stil mare (a se citi în CUT mare”) cam tot ce au vrut. La câțiva metri, e în construcție un bloc de 10 etaje (proiectul Riviera), iar lângă ar urma să se mai construiască un hotel. De cealaltă parte a străzii sunt alte câteva blocuri înghesuite (dintre care cel puțin o parte au primit avize pe când dezvoltatorii susțineau că fac cămine private). S-a mai construit un complex comercial (mall și birouri) de 155.000 mp, inaugurat în 2007 și e acum în construcție o clădire de birouri (tot a Iulius Group) de zece etaje, pe malul lacului. Tot aproape de mall s-a mai construit un bloc de 11 etaje (al spaniolilor de la Herce, care aveau pe o parcelă de aproximativ 3 ha un proiect cu cinci astfel de blocuri-gigant). Borda, dar și colegii lui Borda (de birou, de afaceri sau de PUG), membri CTATU, încearcă să explice că zona nu mai e de mult campus universitar”. Dar Emil Boc e supărat. E foarte supărat. Vorbește repede, ridică tonul și zice că „el nu aprobă. Punct”, dar că va solicita părerea Consiliului Local. Punct? Cum așa „punct”? “Nu schimb destinația unei zone, fiindcă așa vor trei arhitecți (Adrian Borda, Șerban Țigănaș, Eugen Pănescu, ultimii doi membri CTATU, n.red.)”. Păi.. altă dată aceștia erau „domnii profesori”, “domnii arhitecți”, „specialiștiiinvitați să își spună părerea de experți pentru binele orașului. Sunt membri în comisia de urbanism a PRIMĂRIEI, sunt cei care lucrează la noul PUG al ORAȘULUI. O fi bine? Nu o fi bine? Asta s-a mai discutat, se va mai discuta… Dar bucata cu adevărat savuroasă din „dialoge alta: „Nu aprob un astfel de proiect între cămine studențești. Punct. Cred că nu mă înșeală bunul simț. Merg pe bun simț”. BUNUL SIMȚ! Doamnelor și domnilor, dragi cetățeni ai Clujului, stimați investitori, dragi arhitecți, constructori, iubiți vecini ai monștrilor urbani, da: în Cluj se lucrează/se construiește sau se va construi după un criteriu clar, omologat, decent, obiectiv și asumat: BUNUL SIMȚ. În caz că nu ați observat sau în caz că vă îndoiți că așa se va întâmpla de acum înainte…

 

Nu e prima dată când primarul, care conduce ședințele de urbanism, folosește această sintagmă în dezbateri de proiecte, dar „conceptul” e destul de recent. Și marea mea nedumerire în fața acestei retorici populiste are o explicație simplă: domnul primar Emil Boc nu e primar al municipiului de ieri. Nu e primar de săptămâna trecută. Nu e primar de jumătate de an. Nu e nici măcar la primul mandat de primar. Sigur, nu e el responsabil de tot ce s-a cosntruit în oraș în ultimii ani, dar e, fără îndoială, un factor cu putere de decizie. Iar în echipa de specialitate, în echipa responsabilă de avize, documentații și aprobări din primărie sunt oameni care nici ei nu sunt tocmai nou veniți. Dl Iancu, de pildă, a fost arhitect șef (unii ar zice că, într-un anumit fel, încă mai este), e încă membru în Comisia de Urbanism și e cel ale cărui opinii dl primar și le însușește fără prea mari ezitări (vezi exemplul conflictului de interese). Deci nici consilierii, consultanții, „avizatorii” din echipa primăriei nu sunt de ieri, de săptămâna trecută sau de jumătate de an.

 

Ce să zic? E bine că măcar acum vorbim de bun simț. Putem să fim de acord că, într-adevăr e mai bine mai târziu decât niciodată, e desigur binevenită dezbaterea (mai avem campus universitar sau nu?), e desigur bine să se exprime și alții, nu doar „cei trei arhitecți”. Ar fi interesant poate și să se analizeze propunerea: 183 de apartamente, birouri, clădiri de până la 8 etaje? Dar în urbanismul lui „Nu aprob. Punct!” și al ieșirilor val-vârtej, în urbanismul bătăilor cu pumnul în masă nu prea văd unde e loc de bun simț. Și cu atât mai puțin de analize competente și de dezbateri reale. Și ar mai fi o problemă cu credibilitatea bunului simț în urbanism a primarului. Să nu mergem atât de departe în trecut, în analize de mall-uri, blocuri de zece etaje, invadarea de construcții a ceea ce cândva era desenat a fi Parcul Est. Să dăm un exemplu din 2013. Pentru un teren situat peste drum de zona FSEGA-fost patinoar, în zona “campusului universitar”: anul trecut, dezvoltatorii de la Iulius Group au obţinut şi autorizaţia de construire pentru un imobil de birouri de 10 etaje, pe malul lacului din Gheorgheni. Primarul era chiar bucuros la inaugurarea părculețului pe care dezvoltatorii l-au amenajat în vecinătate (și după inaugurarea căruia, la cinci zile, primeau autorizația pentru birouri pe zece etaje). Sau aici era tot bun simț, fiindcă s-a „negociat” urbanistic un părculeț? Ce să mai înțelegem? Când e vremea lui „nu aprob. Punct”? Să nu mă înțelegeți greșit, nu zic că ar avea dreptate „cei trei arhitecți(nici nu e treaba mea să o fac, nici nu am competențe să o fac), dar, spre deosebire de primar, „cei trei arhitecțisunt.. ei bine, da, sunt arhitecți. Iar în „dialogul” lui „nu aprob. Punct” nu prea e loc de argumente și contraargumente. Asta nu are cum să iasă bine. Nu? Desigur, primarul zicea că va cere opinia consilierilor locali pe subiect. Să vedem câtă democrație (de partid) va fi acolo. Le dăm o șansă, nu?

 

Corect e însă să menționăm și că prin șantierele dezvoltatorilor rar dai de bun simț , iar lanțul celor care luptă împotriva sau pentru decență e lung, desigur, iar primarul e doar una dintre verigi: proprietari de terenuri, proiectanți, autorități (care fac reguli, decid sau dau avize), constructori, cumpărători. Când înghesui mulți metri pătrați pentru câțiva euro în plus pe cam oriunde poți, cam greu poți să vorbești de bun simț. Desigur, dezvoltatorii nu construiesc gratis, iar o economie trăiește din principiul profitului. Dar profit se poate face și cu decență și corect și respectând reguli (atunci când le ai, desigur) și lăsând o șansă cumpărătorilor și vecinilor lor să trăiască civilizat. Aici sunt multe verigi pe traseu. Dar primarul e veriga care semnează autorizații de construirea și e tocmai veriga care conduce ședințe de urbanism.

 

Și acum mai am două P.S-uri personale (desigur tot ce am scris până acum se încadrează la Opinii personale, că doar de-aia e trecut în secțiunea de Opinii). Dar P.S.-urile chiar sunt personale.

 

P.S.1: Bucata cu blocul de 6 etaje lângă unul de 3 etaje e exemplul meu personal și chiar s-a întâmplat. Un PUZ generos de acum șapte ani l-a făcut posibil în 2014 (iar plângerea prealabilă depusă de mine și de vecinii mei sesizând probleme nu a avut desigur niciun efect). Deci… blocul e sus, nu prea mai am ce să fac, dar bunul simț mi-a spus că trebuie să scriu și asta, ca să fie tabloul complet.

 

P.S.2: Pot să fiu surprinsă în fața unui primar de Cluj vorbind despre bun simț în urbanism, în primul rând fiindcă pot să spun, fără ezitare, că știu cum arată bunul simț. Și nu în Clujul construit l-am văzut. Ci acasă la părinții mei (nu zic “acasă la mine”, că eu se prea poate să mă fi contaminat şi cu alte influenţe în anii recenţi). Pentru mine, bunul simț arată ca la părinții mei acasă. Așa arată. Nu ca în ședințele CTATU ale domnului primar Emil Boc & Co.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu