Închide

Boc, pe picior de plecare de la Primăria Cluj. De când face planul și ce funcție vânează

ActualitateOpiniePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - sept. 21, 2023 8 9026

În PNL se vehiculează de mult timp că Emil Boc nu-și dorește să mai fie primarul municipiului Cluj Napoca, tânjind cu nesaț pentru o funcție importantă la nivelul UE. De altfel, apetența sa inepuizabilă, în ultimii patru ani, de a se plimba la Bruxelles aproape săptămânal pentru a-și lipi etichete de „european”, neglijând problemele stringente ale Clujului, îi probează intenția, respectiv de a obține o funcție reprezentativă și bănoasă de Comisar european. Emil Boc și-a conceput planul imediat după alegerile din 2020, când PNL a câștigat guvernarea alături de USR și UDMR, când liberalii erau bine cotați în sondaje și când cuvântul său avea o mare greutate asupra conducerii centrale de partid. De atunci și până în prezent, mișcările politice întreprinse de Boc (inclusiv mârșăvia pusă la cale la cererea lui Klaus Iohannis, pentru eliminarea lui Ludovic Orban de la șefia PNL), au urmărit doar dezideratul acesta, ca el să fie trimisul României într-o funcție de Comisar European.

Ironia face ca tocmai Iohannis să fie acum cel care-i poate sufla lui Boc posibilitatea de a obține o astfel de poziție, conform  ultimelor informații prezentate de G4Media.ro care arată că președintele României (aflat la ultimul său mandat) și-ar fi negociat postul de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici europene în viitoarea Comisie Europeană. Cum fiecare țară membră UE are dreptul la o singură poziție de Comisar, iar aceasta i-ar reveni lui Iohannis, primarul Clujului nu va putea face altceva decât să se mulțumească și să marșeze pe planul său B, adică obținerea unei funcții de conducere la nivelul Comitetului European al Regiunilor (structură care elaborează avizele privind propunerile legislative ale UE), asigurându-se totodată că va avea și muniția necesară în negocierilor cu liderii PSD, pentru susținerea candidaturii sale.

Trebuie subliniat că Emil Boc – asemeni mai vechilor săi colegi de partid, fostul primar de la Alba, Mircea Hava, sau fostul primar de la Arad, Gheorghe Falcă – tânjește de ani buni să se căpătuiască într-o funcție bine remunerată la nivelul structurilor Uniunii Europene, și cel mai la îndemână i-ar fi fost o candidatură pentru un mandat de eurodeputat. Numai că pretenția sa legitimă pentru un loc eligibil pe listele PNL la alegerile europarlamentare din iunie, 2024, ar fi însemnat să deschidă un conflict cu fratele său de cruce Daniel Buda, președintele PNL Cluj, omul alături de care Boc și-a construit întreaga carieră politică, împreună cu care a reușit să domine și să țină în chingi partidul. Iubirea frățească dintre Boc&Buda e bine solidificată de cele două decenii în care și-au ținut reciproc spatele în apărarea intereselor lor de grup, în care și-au păstrat secretele dubioase, au jonglat cu funcțiile din instituții de stat pentru oamenii care i-au servit, au manevrat decizii, au complotat și au dat jos lideri de partid. Ca să nu mai pomenim de cumetria fățișă, prin botezul vreunui copil, sau, mai nou, prin angajarea fiicei d-lui primar ca „stagiar” la biroul notarial al soției europarlamentarului Buda.

În nici un caz nu s-a pus problema, așadar, ca Boc să atenteze la locul eurodeputatului Daniel Buda, care are deja două mandate la activ, iar din 2024 și-l dorește pe al treilea. Oricum, în contextul actual nici lui Buda nu îi va fi ușor să-și mai obțină locul eligibil pe listele PNL, dacă e să ne raportăm la scorul partidului afișat în cele mai recente sondaje, ori la speculațiile privind încheierea unei noi alianțe PSD-PNL cu liste comune pentru toate rundele de alegeri programate în 2024.

Emil Boc nu și-a închipuit prin 2020, după ce PNL a câștigat guvernarea împreună cu USR și UDMR, că va ajunge în situația actuală, respectiv să stea la mila lui Marcel Ciolacu și a PSD. După ce liberalii au preluat puterea în 2020, primarul Clujului era convins că i-a venit și lui rândul și că tot ce mai trebuie să facă e să-și îmbunătățească relația cu Klaus Iohannis, președintele României  și un principal actor în planul său de a ocupa mult râvnita poziție de Comisar European. În privința relației cu conducerea partidului, pentru Boc n-ar fi fost deloc o problemă la momentul respectiv să-l convingă pe Ludovic Orban (fostul premier liberal) să-l susțină pe termen mediu și lung în demersul obținerii mandatului de Comisar European.

De altfel, de atunci a și început Boc să lucreze la acest plan, lipindu-se de așa zisa comisie COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială), subordonată Comitetului European al Regiunilor, structură care să-i confere puțină expertiză la nivelul instituțional european, ca nimeni să nu-i poată reproșa în viitor că n-ar avea experiență în politicile europene. Și în plus de asta, Boc mai miza pe un avantaj al său, acela că a fost premier al României. Conform procedurii instaurate tacit de fostul președinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker, foștii premieri care ajung Comisari pot ocupa o onorantă poziție de vicepreședinte la nivelul Cabinetului Comisiei Europene.

Planul măreț al primarului Boc era prin urmare bine creionat, singurul blocaj pe care-l mai avea de rezolvat la momentul respectiv era relația defectuoasă cu Klaus Iohannis.  De ce e importantă relația cu Iohannis?  Pentru că, spre deosebire de cele mai multe țări membre ale UE, România este stat semiprezidențial astfel că nu premierul în funcție, ci președintele în funcție, Klaus Iohannis, este cel care ne reprezintă țara în Consiliul European. Pentru cei care nu știți, procedura de numire a comisarilor europeni  este una relativ formală, pentru că cei 27 de membri ai Cabinetului Comisiei Europene sunt numiți în baza negocierilor politice cu partidele de guvernare ale statelor membre UE. Însă, Consiliul European este forul care de comun acord cu președintele ales al Comisiei adoptă lista de Comisari candidați. Prin urmare, chiar dacă nominalizările comisarilor se fac în baza negocierilor politice de către guvernele țărilor membre, în cazul României decizia nu-l poate exclude pe Klaus Iohannis, care ne reprezintă în Consiliul European și care se va afla în funcția de președinte al României și la negocierile din iunie 2024, de după alegerile europarlamentare când se constituie noul Cabinet al Comisiei Europene. Și nu doar că Iohannis trebuie să fie prezent, dar mai are și-o bună relație cu puternicii creștini democrați germani, inclusiv cu președintele actual al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Iar acum e momentul să ne amintim de perioada în care Klaus Iohannis îl detesta puternic pe Emil Boc, neputând să-i uite acestuia demonstrația sfidătoare din campania alegerilor prezidențiale. Partidul lui Boc (PDL) fuzionase cu PNL în 2014, iar Boc împreună cu Buda au preluat fără jenă frâiele tuturor organizațiilor liberale clujene, dar nu și responsabilitatea de a se implica electoral în favoarea PNL. Boc nu doar că a evitat să le dea o mână de ajutor liberalilor în a-l sprijini pe Klaus Iohannis pentru primul său mandat de președinte, dar chiar a preferat să-și afișeze deschis susținerea pentru Elena Udrea, fosta sa colegă de partid, pupila lui Traian Băsescu, în prezent condamnată și închisă pentru fapte de corupție.

Iohannis n-avea cum să uite prea ușor tratamentul arogant și nesimțit oferit de Boc. Așa că în primele sale vizite la Cluj, de după câștigarea primului mandat de președinte al României, primarul Clujului era complet ignorat. Iohannis a continuat apoi în multe ocazii să-l ignore pe Boc, episoade consemnate în presă la vremea respectivă, însă cum interesele politice sunt atât de schimbătoare, era previzibil că va veni și un moment în care Boc să se poată revanșa, iar acel moment a coincis evident cu planul înlăturării lui Ludovic Orban de la conducerea PNL și chiar din partid.

În realitate, nu exista vreun motiv serios ca Emil Boc sau vreun alt lider liberal din Cluj să vrea să-l saboteze pe Ludovic Orban, mai cu seamă că acesta afișa un larg respect față de organizația liberală clujeană. Iar Ludovic Orban chiar ar fi răspuns pozitiv argumentelor edilului Clujului privind o eventuală nominalizare a sa pentru funcția de Comisar european. Numai că  Iohannis avea cu totul alte planuri pentru PNL la momentul respectiv, planuri la care s-a raliat imediat gruparea liberală trădătoare controlată de Emil Boc. A fost ocazia ideală pentru Boc să-și remedieze relația cu Iohannis, așa că planul distructiv de a-l promova pe Florin Cîțu la șefia PNL în detrimentul lui Ludovic Orban i-a venit ca o mănușă, indiferent de consecințe. Boc a sperat chiar mai mult prin această mișcare a sa, nu doar că-i va face pe plac și-l va îmbuna pe Iohannis prin eliminarea lui Orban, ci și că va reuși să acapareze controlul asupra conducerii centrale a PNL, apreciind în mod eronat că Florin Cîțu va fi ușor de manevrat. Dar s-a dovedit complet imbecil flerul său politic, pentru că la scurt timp după ce a preluat șefia PNL, Cîțu s-a îmbătat de putere arogându-și în întregime meritul de a fi ajuns președintele partidului. Acțiunile lui Cîțu au început să fie rând pe rând contestate de principalii lideri ai PNL, iar scoaterea USR-iștilor de la guvernare (care de asemenea, mare parte dintre ei îl tratau cu respect pe Boc), a fost probabil cea mai mare eroare a PNL din ultimii 4 ani.

Intrarea PSD la guvernare a schimbat complet strategia politică a multora dintre liderii politici actuali, însă nu și planurile primarului Emil Boc de a renunța la Primăria Cluj. În cazul în care i-ar fi ieșit demersul de a fi nominalizat pentru o poziție de Comisar European, Boc nici n-ar mai fi luat în calcul o candidatură a sa la alegerile locale din 2024 (care cel mai probabil se vor organiza în septembrie, 2024). Între timp, e o certitudine că Boc a început să-și mute oamenii de nădejde din Primăria Cluj, pe cei cu care lucra îndeaproape (subiect care însă necesită a fi abordat separat), pentru că el mizează că își va putea negocia cu liderii PNL și PSD un loc onorabil în conducerea Comitetului European al Regiunilor (structură care elaborează avizele privind propunerile legislative ale UE). Negocierile ar fi în avantajul lui Boc mai ales dacă organizația sa de partid va scoate la Cluj, în primul set de alegeri de anul viitor (europarlamentare), un scor mai mare decât media obținută de partid la nivel de țară. Iar Emil Boc i-a obișnuit mereu pe liberali să obțină în plus 7, 8 procente peste rezultatul celorlalte organizații PNL din țară.

Dacă se prelungesc până în toamna anului 2024 procedurile pentru formarea viitoarei Comisii Europene (așa cum se preconizează), evident că Emil Boc se va vedea nevoit să-și asume o nouă candidatură la Primăria Cluj Napoca, ceea ce nu înseamnă că va renunța la negocierile pentru o funcție la nivel european. Dimpotrivă, un scor electoral bunicel îl va duce într-o poziție și mai benefică de negociere. De altfel, inclusiv despre omul pe care dorește să-l lase în locul său la Primăria Cluj circulă de ceva timp informații (dar și acest subiect necesită o abordare separată). Trebuie doar să ne amintim că pentru Boc n-ar fi deloc o premieră să abandoneze Primăria Cluj imediat după ce a câștigat-o. A făcut același lucru și când a fost numit premier al României de către Traian Băsescu.

P.S  Mai merită consemnat că nu e obligatoriu să devină realitate scenariul în care Iohannis obține funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici europene în viitoarea Comisie Europeană,  mai ales că el a avut în vedere până acum și alte funcții, între care cea de președinte al Consiliului European sau de secretar general NATO. Acest lucru i-ar deschide, evident, lui Emil Boc noi căi de negociere în privința poziției de Comisar la care râvnește.

8 comentarii

  1. Nu pleacă câinele de la ciolan. La Bruxelles poate face bani de ordinul zecilor de mii aici la Cluj ia șpăgi de ordinul milioanelor, inclusiv „prin cabinetul notarial unde fiscala este angajata ca stagiar” 😉

  2. Cosmina e probabil cel mai bun analist politic din Cluj, azi. Scenarii interesante. Plauzibile. Dar, in politica si dupa 20 de ani de administratie, pare greu sa gasesti refugiul dorit. Sincer, nu sunt chiar sigur ca Boc e cel care va decide.

  3. Las’ că de bătut câmpii poate oricine, iar dacă nu iese cum aberați, oricum nu dă nimeni nimanui socoteală. Boc umbla pe la Bruxelles în calitate de raportor la comitetul regiunilor și membru în același comitet, nu fiindcă adulmecă vreun post călduț pe acolo după cum eronat acreditați ideea. Da, suntem de acord că Iohanis vânează vreun post pe acolo, de fapt orice post, fiindcă știe și el că după ce termină al doilea mandat, procurorii vor fi calare pe matrapazlâcurile sala imobiliare, samd, dar dacă vreți să facem pariu, NU are nicio șansă nici la UE, nici la NATO, de fapt nicăieri. Așa că sădeț’ blânzi, între cei doi în ciuda antipatiei voastre, Boc are infinit mai multe șanse. Mai vorbim!

  4. Din tot scenariul acesta lipseste o varianta plauzibila la care lucreaza organele europene si romane: transferul de la UBB la Universitatea din Gherla, cu mentinerea postului de conferentiar doctor in drept constitutional. Acolo va insista si arbora (vezi art. 12 din Constitutie) drapelul Scumpei Patrii pe ORIZONTALA (ne-constitutional) asa cum o face de 5 ani in Piata Unirii, str Eroilor si Memorandumului… fara ca vreun prefect, din cei 4 ce au fost sesizati de cetatenii ROMANI-din-Cluj, sa indrazneasca macar sa-i atraga atentia, nu sa-l mai si amendeze conform legii, cu sumele exorbitante la care s-a ajuns pana acum. NU ezitati sa faceti o vizita la catarge/in fata „Impuscatilor” sa vedeti nivelul de pregatire al unui conferentiar de la FSPAC/UBB ce dispune discretionar si se crede „mai presus de lege/Constitutie”.

Scrie un comentariu

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.