AcasăActualitate Peste 1500 de muncitori vor lucra pe șantierul viitorului centru comercial ...

Peste 1500 de muncitori vor lucra pe șantierul viitorului centru comercial de la Carbochim /Arhitecții arată că în vecinătatea Someșului va exista o zonă verde aproape comparabilă cu Parcul Feroviarilor sau chiar cu jumătate din Parcul Central

Actualitate Administrație Top News by Actual de Cluj - sept. 21, 2023 1 4563

Planul Urbanistic Zonal (pentru Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă –comerț, birouri, locuire, servicii, rețele edilitare, sistematizare maluri, operațiuni notariale, Piața 1 Mai nr. 3) care va aduce un nou mall al grupului Iulius Mall la Cluj în locul platformei industriale Carbochim a fost din nou dezbătut în comisia de urbanism a Primăriei, într-o ședință online care a ținut 6 ore, cu proiecte de 2 miliarde de euro pe ordinea de zi, după cum a estimat Marcel Heroiu, expert Banca Mondială, participant la ședință. Primarul Emil Boc a ținut să arate că administrația locală susține investițiile de acest tip în Cluj-Napoca deoarece vor aduce descentralizare și mai puțin trafic, clujenii urmând să acceseze cel mai apropiat de casă mall.

Dincolo de dezbaterile tehnice între specialiști, proiectanții de la biroul Trans Form, cei care au realizat proiectul urbanistic, au arătat că viitoarea investiție are în spate multe studii sau deziderate „verzi” și nu numai. Una dintre clădirile industriale care se vor păstra pe amplasament urmează să fie operată de Centrul Cultural Clujean (care reunește organizații culturale din Cluj) și va servi industriilor creative și există intenția ca ea să fie clasificată ca monument istoric, după reabilitare. Până la finalizarea șantierului viitorului centru comercial, clădirea va fi baza administrativă pentru acesta, mai ales că la proiect urmează să lucreze 15000 de muncitori, potrivit celor de la Trans Form.

Conform PUZ-ului de restructurare se reglementează un teren de peste 13,7 hectare (fosta platformă Carbochim, cu vedere la Someș și la Parcul Armătura) pentru a fi transformat într-o zonă mixtă pentru comerț (construirea unui complex de tip mall), birouri, locuire (152 de apartamente), servicii și rețele edilitare. În cadrul zonei se propun mai multe obiective de utilitate publică – trecerea cu titlu gratuit în domeniul public a unei suprafețe de peste 7600 de metri pătrați pentru infrastructura de drumuri, „realizarea și amenajarea ca zonă verde a terenurilor proprietate publică de pe malul stâng al râului Someș, adiacente str. Nădășel, în suprafață de 2,1 ha, construirea a două poduri pietonale spre parcul Armătura și spre zona verde ce urmează să fie amenajată pe malul stâng al Someșului Mic, adiacent str. Nadăș, realizarea unui pod rutier peste râul Someșul Mic în continuarea str. Câmpul Pâinii cu tramă de patru benzi auto, două trotuare și două piste velo, sistematizarea circulației rutiere în Piața 1 Mai, sistematizarea circulației aferente străzii Porțelanului, realizarea străzii Câmpul Pâinii între podul nou propus și str. Paris la 4 benzi carosabile, bandă de biciclete, 1 trotuar, 1 trotuar de gardă, alveolă pentru stație de transport în comun, amenajarea ca zonă verde a parcelelor cuprinse între zona reglementată și râul Someșul Mic, însumând o suprafață de 0.25 ha, parcelele care au fost achiziționate după demararea documentației.”

Proiectul urbanistic a mai fost discutat anul acesta în cadrul unei ședințe a Comisiei de urbanism din luna martie, după cum a arătat arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, și a fost recalibrat și îmbunătățit. Astfel că discuțiile de la ședința din 20 septembrie au vizat lămurirea unor aspecte care țin de spațiile verzi din cadrul proiectului, clădirile cu valoarea industrială, copacii, culoarul verde de-a lungul Someșului, zona de parcare, accesele din Piața 1 Mai, după ce la ședință au participat reprezentanți din societatea civilă.

(parcuri amenajate în România de Iulius Mall, deasupra zonelor de parcare)

„Față de discuțiile de data trecută am făcut o analiză a tuturor imobilelor din incinta industrială, împreună cu arhitectul Szabolcs Gutttman, expert în patrimoniu. Acest studiu nu a relevat alte clădiri cu valoare ambientală decât cele pe care le-am propus să fie păstrate. Legat de zona de maluri, împreună cu inginerul Vlasin Horea din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară am făcut un studiu privind vegetația de pe amplasament. S-au inventariat, la nivelul incintei, 127 copaci care urmează să fie relocați în pepiniera USAMV și ulterior replantați. Pe malurile actuale care au o fâșie îngustă de vegetație, există 363 exemplare din care 215 vor fi propuși spre eliminare. Este vegetație degradată, crescută pe zidurile de apărare ale râului și în fundațiile acestora. Din punct de vedere al Apelor Române aceasta nu poate rămâne. În acest moment, avem 600 de copaci pentru acest proiect și sunt deja în Cluj-Napoca, pregătiți pentru proiect. Toată lumea îi poate vedea. Va fi un concert de Jazz în pepiniera USAMV, la care oamenii sunt invitați. Cred că este o situație unică în Cluj când există o relaționare de o asemenea anvergură cu un spațiu verde din oraș”, a arătat arhitectul Vlad Negru de la biroul Trans Form.

Arhitectul a mai arătat că, prin proiect, în zona Someșului, va exista o zonă verde aprope comparabilă cu Parcul Feroviarilor sau chiar cu jumătate din Parcul Central al orașului, un fel de grădină urbană. Mai mult, în discuție a intervenit și arhitectul olandez Arjen Dingste, parte din echipă, care a arătat că, pe partea de mediu, proiectul grupului Iulius Mall are ambiții de a atinge un nivel de platină, de la managementul deșeurilor, până la reutilizarea apelor tehnologice, sau neutralitate climatică.

În ceea ce privește patrimoniul, există intenția păstrării a două clădiri industriale din incinta existentă, clădiri care ar urma să fie reabilitate și transformate într-un centru de artă contemporană sau un centru pentru industrii creative cu spații de co-working și sală de teatru. Deja există discuții cu Centrul Cultural Clujean (care reunește principalele organziații culturale din Cluj), confirmate de directorul Ștefan Teișan, prezent la ședință, pentru operarea acestora. Pentru una dintre acest clădiri există intenția de a fi clasificată ca monument de patrimoniu industrial, după restaurare, demers în premieră la nivel național, potrivit lui Teișanu.

Până atunci, în timpul șantierului, una dintre clădirile industriale păstrate va fi folosită ca sediu central administrativ. Potrivit proiectantului, pe șantierul mall-ului vor lucra 1500 de muncitori iar execuția va dupa 3-4 ani de zile. Mai mult, investitorul va interveni în zona gării într-un punct critic al culoarului de mobilitate nord și va investi în proiectul municipalității clujene, după cum a mai indicat proiectantul. Bugetul înspre partea care implică componenta de utilitate publică este de câteva zeci de milioane de euro.

DETALII AICI:

(clădirea industrială care urmează să fie clasată și care va fi folosită ca sediu administrativ al șantierului viitorului mall de la Carbochim)

Despre proiect, primarul Emil Boc a ținut să spună în cadrul ședinței de urbanism că aparatul juridic al Primăriei va fi cel care va verifica încă o dată toate avizele și datele tehnice ale proiectului, pe lege, în așa fel încât să fie respectate toate condiționalitățile legale. Mai mult, primarul a arătat că administrația locală susține dezvoltarea de proiecte de tip mall în oraș dar și că astfel de mall-uri construire în zona de nord nu fac decât să aducă descentralizare. „Cred că descentralizarea este bună pentru trafic. Să avem mai multe mall-uri și lumea să nu fie nevoită să aleagă doar între cele două existente. Astfel, va merge fiecare la mall-ul cel mai apropiat de casă și nu va crea trafic nenecesar”, a afirmat primarul Boc.

Mai mult, oficialul a mai cerut, la finalul discuțiilor din comisia de urbanism, care au durat 2 ore, ca proiectul să mai fie dezbătut în comisia operativă și a spus că, dacă toate aspectele tehnice sunt clare și lămurite, poate fi promovat în următoarele etape de avizare. „Dacă îndeplinește condițiile de legalitate, merge mai departe”, a mai spus primarul.