Tags Posts tagged with "Scanda"

Scanda

sursa foto: Gratian Marian

Un incident petrecut în 7 ianurie și relatat de un clujean presei, inclusiv Actualdecluj.ro, privind modul în care personalul bazei sportive Gheorgheni se poartă cu cei care vor să joace în tandem popice a pus pe jar administrația locală. La început de săptămână instituția a ținut printr-un comunicat de presă să învețe clujenii cum se joacă popice, inclusiv a transmis un istoric al jocului de popice începând din anul 5200 î.Hr. Fără să facă vreo referire la incidentul semnalat.

 

Un clujean s-a plâns duminică că a fost bruscat de persoanalul bazei sportive din Gheorgheni și scos afară în 7 ianurie din spațiile unde se joacă tenis de masă și popice după ce a vrut să joace popice în tandem și nu a fost lăsat de unul dintre angajații complexului sportiv din subordinea primăriei. Conflictul a pornit după ce clujeanul a dorit să afle numele angajatului, el însuși prezentându-se. Omul a filmat o parte din incident.

Marian Grațian, clujeanul în cauză, a mai spus că, înainte să ajungă la sală, în momentul în care și-a făcut programară a primit două răspunsuri diferite: pe o pistă poate juca o singură persoană care o rezervă și pe o pistă pot juca maxim două persoane în același timp. Cu toate acestea, el spune că nu a fost lăsat de către angajații complexului să joace popice împreună cu un prieten pe aceeași pistă. Îm condițiile în care regulamentul bazei sportive nu prezintă interdicții privind jocul de popice.

img_20170107_162209

 

După acest incident, primăria a ținut să remită un comunicat de presă prin care să anunțe clujenii cum se joacă popice și care este diferența între acest joc și cel de bawling.  ” (…) sportul popice este reglementat la nivel european și internațional de către Federația de specialitate. Una dintre cele mai semnificative diferențe este faptul că jocul se realizează pe piste individuale – fiecare jucător concurează pe pista lui, la final realizându-se clasamentul între jucători. Ca o excepție, popicele permit eventual o variantă de tandem – de maxiumum doi jucători pe pistă de popice. În acest sens, administratorii bazei sportive explică fiecărui utilizator diferențele implicate de acest joc, mulți dintre cei care vin pentru prima dată așteptându-se să găsească o pistă de bowling”, a subliniat primăria. În plus, instituția a mai transmis și câteva pagini consistente privind istoria jocului de popice de dinainte de Hristos și până în zilele noastre, cu referire și la sportivii din Cluj care practică acest sport cu rezultate semnificiative.

Administrația a mai ținit să se laude cu acest prilej și cu cifrele bazei sportive, la o lună și ceva de la inaugurare. Chiar dacă este iarnă, administrația locală clujeană a informat că s-au eliberat peste 2600 de carduri pentru clujenii interesați să facă sport în cadrul acestui complex (accesul este liber și se face pe bază de card). Baza sportivă a fost accesată și de câteva sute de oameni care dețin carduri de bike sharing, carduri prin care, de asemenea, se pot accesa serviciile complexului din Gheorgheni. După o săptămână de funcționare a bazei sportive, primăria a raportat că circa 7000 de clujeni au trecut pragul acesteia. Accesul în baza sportiva este gratuit.

Cum arată cifrele bazei sportive din Gheorgheni după o săptămână de la deschidere

Complexul sportiv din Gheorgheni (investiție de peste 20 de milioane de lei) a fost inaugurat în 2 decembrie de oficialii PNL care conduc orașul dar și de vicepremierul Vasile Dâncu. Prezența acestuia s-a impus având în vedere că investiția pentru realizarea bazei sportiva a fost suportată în mare parte prin Compania Națională pentru Investiții.

FOTO/VIDEO Start la sportul de masă! Baza sportivă din Gheorgheni, cea mai cea din România, deschisă oficial de politicienii orașului

 

Cum se joacă popice

Sportul popicelor a cunoscut de-a lungul timpului o serie de modificări în regulamentul de desfășurare a competițiilor. În general principiul a rămas același, chiar dacă numărul de lansări s-a modificat de mai multe ori (100 de lansări, 200 de lansări și actual 120 de lansări).

Astfel, într-o echipă evoluează 6 jucători, fiecare dintre ei lansând consecutiv câte 120 de bile pe patru piste diferite, după cum urmează:

  • pe fiecare pistă în parte, sportivul lansează 15 bile la procedeul plin (adică la toate cele 9 popice de fiecare dată)
  • mai apoi se trece la izolat, tot 15 bile (se face prima lansare la cele 9 popice și mai apoi la cele rămase nedoborâte până când acestea sunt doborâte în totalitate, după care se reia procedeul) aceasta denumindu-se manșă.

La proba pe echipe se punctează fiecare pistă câștigată câte un punct/manșă, iar la finalul celor 120 de bile câte un punct/jucător pentru echipă. După însumarea celor 6 puncte/jucător puse în joc și după adunarea tuturor rezultatelor finale, echipa cu mai multe popice doborâte mai primește 2 puncte. Se procedează identic și la probele individuale și câștigă cel cu un număr de puncte/manșă mai mare, iar în caz de egalitate(2-2) criteriul de departajare este numărul mai mare de popice doborâte.

Important: ca în orice sport, evoluția unui sportiv este precedată de o încălzire (gimnastică și alergare) deoarece se pot intâlni accidentări, cele mai frecvente fiind întinderile și rupturile musculare.

 

Într-un oraş care se blochează la o ploaie serioasă, după venirea studenţilor ori în cazul unui accident, autorităţile spun că lucrează la îmbunătăţirea traficului. Din acest “pachet” face parte şi trasarea de benzi dedicate transportului în comun, tocmai pentru a încuraja deplasarea în acest fel. Numai că ceea ce face bun într-o parte (pietonalizare în Unirii) strică dincolo: ca să facă loc transportului în comun primăria “atacă” o altă categorie deja defavorizată la Cluj: pietonii. Nu doar că nu se descurajează venitul cu maşina, dar se procedează tocmai pe dos: se îngustează trotuarele. În centru, câteva linii portocalii te anunţă deja că dacă eşti pieton ai face bine să îţi recalculezi pașii şi să laşi pretenţiile.

Inițiativa lăudabilă pornită de administrația locală în oraș pentru a configura benzi dedicate pentru transportul în comun, în primă fază pe artere din centru, e prost gândită în cazul B-dului 21 Decembrie 1989. Pe artera centrală  acestea urmează să ocupe o parte din trotuare, susțin arhitecți și specialiști din societatea civilă clujeană. Aceștia critică soluția deja pusă în dezbatere de primărie și marcată chiar și în teren spunând că într-un oraş cu viziune spre viitor lucrurile se fac altfel: nu se taie din spaţiul dedicat pietonilor.

De cealaltă parte, primăria se apără și spune că deja a fost generoasă cu pietonii în piața Unirii unde se vor lărgi trotuarele și are deja sute de plângeri că sugrumă traficul auto și intrarea în parcarea cu barieră de la biserica Sf. Mihail.

Pe B-dul 21 decembrie, din zona catedralei Mitropolitane și până la intersecția cu B-dul Regele Ferdinand au apărut marcaje colorate pe ambele trotuare pietonale care pregătesc benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun, în continuarea celei deja amenajate în Piața Cipariu ca proiect pilot al primăriei care a debutat în vara acestui an. În paralel, la Serviciul Siguranța Circulație e afișat viitorul proiect al noilor benzi dedicate. Potrivit acestuia, pentru noile benzi dedicate se va jertfi o parte din trotuarele pietonale de pe ambele părți a B-dului 21 decembrie.

14699562_1199368936787570_1661975702_o

Pe unde mai încăpem?

 

14689990_1199368530120944_533038888_o

14725377_1199369010120896_1171780171_o

14724190_1199369386787525_1765778334_o

Florile şi porumbeii convieţuiesc deocamdată cu “avertismentul” marcajelor portocalii. În Cluj-Napoca, maşinile au prioritate.

14699497_1199369450120852_1613895057_o

Despre inițiativa primăriei de a face benzi dedicate pentru transportul în comun, arhitecți și specialiști din societatea civilă clujeană spun că e lăudabilă. Însă e implementată prost: în loc să se taie din benzile auto, se taie din trotuare. “Ideea generării a încă unei benzi de trafic pe 21 Decembrie și reducerea trotuarelor e o problema scandaloasă. Lumea începe sa reacționeze, în zona Melody și a bisericii evanghelice trotuarele vor rămâne inutilizabile”, spun reprezentanţi ai societăţii civile.

Viceprimarul Dan Tarcea confirmă faptul că primăria dorește să extindă până la finalul acestui an banda dedicată transportului în comun deja amenajată pe o mică porțiune în Cipariu-intersecția cu B-dul 21 Decembrie. Banda va fi continuată până la intesecția B-dului 21 Decembrie – B-dul Regele Ferdinand.

Trotuarele prea… “generoase”

“Este adevărat că soluția stabilită la comisia de circulație împreună cu specialiștii primăriei implică ca această bandă se se realizeze prin reconfigurarea trotuarelor. Pe sensul de mers spre Mărăști oricum este circulație doar pentru mijloacele de transport în comun, însă și aici se impune o regândire a trotuarului. Pe sensul de mers spre centru, de asemenea. Oricum, la finalul proiectului, în zona cea mai îngustă, trotuarul pentru pietoni va avea minim 1,95 de metri. Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu avem altă variantă. În Germania am văzut totuare de sub un metru și pentru pietoni și pentru biciclete și nimeni nu avea probleme de trafic. Noi aici în Cluj nu aveam altă soluție pentru decongestionarea traficului decât să modernizăm maxim-maxim transportul în comun și să descurajăm parcările în centrul orașului prin majorarea taxelor și eliminarea abonamentelor. Metrou nu putem face pentru că n-avem nimim 500.000 de locuitori și, în plus, costă și foarte mult și nu ne permitem. Pentru transportul în comun ne-am propus cât mai multe benzi dedicate ca, atunci când stai în mașină în trafic, să vezi că autobuzul trece pe lângă tine și e mai eficient. Numai așa, cu aceste benzi,  creștem viteza de rulare și vom convingem oamenii să utilizeze autobuzele sau troleibuzele în detrimentrul mașinilor personale”, a subliniat Tarcea.

În plus, viceprimarul a menționat că deja noile totuare pietonale aflate în lucru în Piața Unirii au atras zeci de plângeri de la șoferi și injurii adresate primăriei. “Ni se reproșează că am înnebunit cu aceste trotuare generoase care se fac în Unirii și ni se reproșează că, de fapt, ele nu serversc nimănui, iar în schimb traficul auto va fi gâtuit iar accesul în parcarea cu barieră de la biserică va fi blocat. Am fost azi (13 octombrie – n.red.) pe teren să calmăm spiritele”, a mai adăugat Tarcea.

Ca să liniștească oamenii, șoferii și instituțiile din Unirii, primarul Emil Boc a postat chiar pe Facebook un anunț, după vizita pe teren pe șantier: “Lucrările la tronsonul Eroilor – Iuliu Maniu, de pe latura estică a Pieței Unirii, sunt pe ultima sută de metri și vor fi încheiate până în 20 octombrie. Au fost deja plantați un număr de 10 copaci, urmând să se continue plantarea de arbori, cu recomandarea arhitectului proiectantului general. A fost amenajată pista de bicicliști pe acest tronson, urmând a fi racordată cu str. Iuliu Maniu. Banda 1 de circulație a fost închisă pentru executarea lucrărilor la standul de taxi din zonă. Pe latura cu catedrala au fost trase cablurile și au fost realizate fundațiile și pământarea pentru stâlpii de iluminat. De asemenea, a fost montată piatră cubică și au fost amplasați stâlpișori pe toată lungimea segmentului. Se lucrează în continuare la montarea de pavaj pe trotuar, inclusiv pista de bicicliști, urmând a fi asfaltat standul de taxi și amplasate grilaje pentru copaci, precum și mobilier urban, la fel ca pe latura sudică a Pieței Unirii (a cărei modernizare este finalizată)”.

Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

 

sursa foto: captura video primarie

Lucrările de modernizare a clădirii din centru de pe Memorandumului recent date în administrare școlii Ioan Bob s-au finalizat. Clădirea a suferit acum câțiva ani o modernizare, cu termopane albe, deși era monument, pe vremea când de reabilitarea patrimoniului școlilor se ocupa Ispectoratul Școlar Județean. De atunci a zăcut nefolosită, în administrarea Colegiului Economic Iulian Pop. Primăria a dat-o anul trecut în administrarea școlii Bob, spre nemulțumirea celor de la economic, cu mențiunea că vor putea și ei să aibă câteva clase, după încheierea lucrărilor de modernizare.

Acum, lucrările de modernizare a clădirii de pe Memorandumului nr. 22 s-au finalizat. Contractul a fost atribuit firmei TCI Contractor General la final de 2014 și au început în 2015. Prețul de contract de fost de 5,1 milioane lei.

Noul spațiu pentru școala Bob are constructor care să-l livreze la „cheie”

Astăzi, primarul Emil Boc a postat un filmulț care prezintă cum arată un imobil monument reabilitat de primărie și care urmează să găzduiască din toamnă elevii școlii Bob. “Clădire nouă pentru Școala gimnazială “Ioan Bob” ‪#‎Cluj‬. Primăria a investit 7.500.000 lei pentru reabilitarea și modernizarea clădirii de pe strada Memorandumului 22. Clădirea are 14 săli de clasă, 2 laboratoare și alte dotari specifice procesului educațional”, a fost mesajul care însoțește filmulețul la finalizarea lucrărilor.

sursa foto: captura video primarie
sursa foto: captura video primarie
sursa foto: captura video primarie
sursa foto: captura video primarie
sursa foto: captura video primarie
sursa foto: captura video primarie

Despre Colegiul Economic nu se face nicio referire că va putea utiliza și el clădirea. Cu toate acestea, potrivit unei înțelegeri făcute anul trecut și perfectate și la nivelul Inspectoratului Școlar Județean, clădirea din centrul orașului va fi împărțită între cele două unități școlare: 9 săli pentru Bob și 5 săli pentru Colegiul Economic.

AICI DETALII:

Primăria, arbitru acuzat în războiul școlilor pentru supremație în centru

Școala Bob a funcționat în anul școlar 2015-2016, atât în clădirea de pe Episcop Ioan Bob cât și în imobilul de pe Eroilor nr. 16, ultimul dintre acestea alocat de primărie pentru activitățițe școlii, având în vedere că a trebuit să elibereze spațiile deținute în Piața Unirii, în urma retrocedării acestora către romano-catolici.

Cum arată clădirea de pe Memorandumului care urmează din toamnă să primească elevi:

“Am ajuns să fim amenințați. N-am mai pățit până acum”, așa s-a încheiat prima ședință de lucru a noul Consiliu Local, remarca fiind făcută de viceprimarul Anna Horvath. Aceasta după ce, la punctul Diverse, proprietarii cinematografului Favorit au cerut socoteală primăriei că tergiversează achiziționarea obiectivului de trei luni și jumătate de la momentul în care a fost întrebată dacă își exercită sau nu dreptul de preețiune. Mai mult, oficialii societății au strigat în ședință și au cerut președintelui Florin Stamatian să supună la vot ca forul local să cumpere sau nu pe loc cinemaul, mai ales că societatea a reiterat printr-o nouă adresă că nu acceptă niciun fel de rabat de la prețul cerut, 380.000 de euro.

Olivia Moldovan, avocatul societății TI Trust Invest SA, propritar al fostului cinematograf Favorit din Palatul Urania de pe strda Horea a intervenit la finalul primei ședințe a noului Consiliul Local și a anunțat plenul că societatea este nemulțumită de felul în care primăria a intrat în negocierile pentru achiziția Favoritului, dar și că aceștia au un potențial cumpărător iar faptul că administrația locală tergiversează lucrurile nu face decât să aducă prejudicii societății și să o împiedice să vândă imobilul. Moldovan a subliniat chiar că în referatul proiectului votat de Consiliu Local prin care s-a aprobat execitarea dreptului de preemțiune pentru achiziția fostului cinematograf, Direcția de Patrimoniu chiar susține că această clădire nu satisface interesele primăriei, dar că, în ciuda acestui fapt, primăria a decis ca totuși să o cumpere. “Vrem să avem un răspuns ferm, ca să știm ce să facem mai departe”, a spus avocata.

Șefa Direcției de Patrimoniu al primăriei, Iulia Ardeuș a explicat că tergiversarea este generată de faptul că la primăria s-a instituit o nouă legislatură și implicit a fost nevoie de timp pentru constituirea noii comisii care se ocupă de negocieri în cazul exercitării dreptului de preemțiune de către primăriei. Mai mult, Ardeuș a menționat că la încheierea mandatului vechii comisii a Consiliului Local, societatea nu adusese toate actele cerute. “O nouă comisie a fost aprobată la ședința aceasta de Consiliu pe noua legislatură și ea își va intra în lucru și se va întruni cu celeritatea pentru a continua negocierile”, a mai afirmat Ardeuș.

Răspunsul l-a nemulțumit pe reprezentantul societății TI Trust Invest, Marius Hârț Foia, care a vrut chiar să vândă pe loc cinematograful forului local. “Noi considerăm că negocierile au fost încheitate (prețul rămânând cel cerut, 380.000 de euro). Supuneți acuma la vot. Cine-i vinovat că nu primim un răspuns? Trebuia cineva să își facă datoria. Iulia Ardeuș? O plătim degeaba? Dacă nu mai sunt alegeri nu mai lucrăm? Nu-i corect și normal ce se întâmplă”, a vociferat acesta.

favorit

La final ședinței de Consiliu, a avut loc o discuție informală în Sala de Sticlă între oficialii primăriei, noii membri ai comisiei de negociere a instituției (Rareș Ferdean, Florin Gliga, Ovidiu Florian, Anna Horvath, Corina Croitoru, membră de asemenea, fiind absentă de la ședință) și reprezentanții societății pe tema achiziției cinemaul de către primăriei. După discuție, reprezentanții TI Trust Invest au plecat din Sala Sticlă a primăriei tot vociferând și nemulțumiți chiar aducând injurii oficialilor primăriei. În schimb, după discuții, Anna Horvath s-a arătat și mai nemulțumită și a afirmat că “Am ajuns să fim amenințați. Păi acum, ce, să ne fie frică? N-am mai pățit până acum”. Acesta a menționat că amenințările au venit de la Claudiu Mărginean (fostul patron de la Roland Garros), actualul chiariș care derulează în prezent evenimente în spațiul fostului cinematograf Favorit. Potrivit lui Horvath astfel de practici sunt incalificabile, mai ales că primăria și-a dovenit buna credință când a aprobat achiziția imobilului prin exercitarea dreptului de preempțiune, iar firma a fost cea care nu a depus toate documentele pentru finalizarea negocierii.

TI Trust Invest este controlată de familia Căpușan, asociată cu Beniamin Fărăgău dar și cu Marius Hârț Foia. Porivit presei locale firma este cea care a vândut lacul Laguna Albastră (cumpărat de la primăria Agireșu) către omul de afaceri Ioan Tecar din Dej. Hârț-Foia este administrator al complexului Sun Garden Resort și a trecut și prin conducerea societății Clujana.

Cinematograful Favorit a fost deschis în 1910, o dată cu darea în folosință a palatului Urania în incinta căruia funcționa. Clădirea, construită în stil secession austriac de arhitectul Geza Kappeter, avea 17 apartamente, 10 spații comerciale și cinematograful cu 400 de locuri. În 1964 cinematograful Urania a fost rebotezat “23 august” iar după Revoluție a fost din nou rebotezat, cu denumirea cunoscută azi, “Favorit”.
În 2009 cinematograful a intrat în patrimoniul Primăriei Cluj-Napoca o dată cu alte trei cinematografe – Dacia din Mănăștur, Mărăști și Victoria, iar la începutul lui 2014 acesta a ajuns în patrimoniul unei firmei private, Trust Invest.

CITEȘTE ȘI:

Încă o casă pentru film în orașul cinefililor: primăria vrea sală de cinema în Palatul Urania

Cel mai vechi cinematograf al Clujului, scos la mezat pentru jumătate de milion de euro

 

 

sursa foto: cinema Emil Boc (Facebook)

Cu o zi în urmă, asociația Colectiv A, cea care organizează în cadrul zilelor orașului din luna mai și Zilele Mănășturului, au lansat o scrisoare deschisă către primarul Emil Boc prin care sancționează felul în care primăria gestionează unul dintre cele mai noi spații culturale din oraș – cinema Dacia. Dintre cei care au anunțat că au inclus noul cinema pe harta de evenimente se remarcă organizatorii unuia dintre cele mai importante festivaluri ale orașului TIFF.

După nemulțumirile lansate de una dintre puținele organizații care fac constant evenimente în cel mai mare cartier al Clujului, i-am întrebat și pe reprezentanții TIFF care e abordarea în cazul noului spațiu cu sală de cinema. Amintim că regizorul Tudor Giurgiu a spus deja că cinema Dacia e unul dintre locurile noi pe harta festivalului de film pe care-l organizează, după ce a văzut spațiul renovat. Cu câteva luni înainte el a fost cel care a atras atenția asupra modului eronat în care se fac lucrările: cinematograful se pregătea să ajungă “o catastrofă” din cauză că interiorul fusese vopsit în alb. Cei de la primărie au reparat însă greșeala, după intervenția publică a lui Giurgiu, lucrările au fost refăcute, dar cinematograful e încă închis. Echipa TIFF vrea însă proiecții aici de ediția 15 a festivalului internațional.

Până acum, la noi discuțiile au mers natural. Am avut discuții de la începutul anului și am depus o cerere oficială în februarie pentru a rezerva Cinema Dacia și Cinema Mărăști. Urmează ca la TIFF să avem proiecții în ambele locații. Înțeleg că sunt probleme de comunicare și colaborare între organizatorii La Terenuri și Cristian Manolachi. Sper să fie o neînțelegere trecătoare și un caz izolat pentru că este nevoie de actori culturali activi și implicați în comunitate. Aceștia sunt cei care pot da sens infrastructurii create de către autoritățle locale”, consideră și Cristi Hordilă, manager de festival pentru TIFF.

Cum se răzbună primăria pe societatea civilă. Zilele Mănășturului scoase din Cinema Dacia

Atât cei de la Colectiv A cât și președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania, Tudor Giurgiu, au cerut o discuție încă de la finalul lunii martie cu privire la strategia de redeschidere a cinema-ului, angajații serviciului de administrare a obiectivelor culturale al primăriei nu le-a dat niciun răspuns.

Am discutat cu el (cu Manolachi, n.red.) despre o posibilă colaborare pentru un program de filme anual, Intenția noastră fiind sa facem cinematograful să funcționeze: să aibă program constant, curatoriat și să reușească să devină un loc frecventat și preferat de mănăștureni. În urma discuțiilor avute am stabilit ca noi să revenim cu o propunere scrisă și mai departe să evaluăm care sunt căile legale de urmat astfel încât să reușim să avem o exploatare sănătoasă a sălii de cinema. Din perspectiva discuțiilor avute îndrăznesc să afirm că da, se dorește același lucru și din partea primariei. Din cele scrise de voi despre situația cu ColectivA sper să nu mă înșel….ar fi păcat ca Primăria să investească în infrastructura locală și ea să nu fie exploatată corespunzător și în folosul comunității pentru că ar însemna că ne batem joc de banii contribuabililor”, subliniază Hordilă.

Cum văd directorii din primărie situația

În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu directori din primăria clujeană (purtate ieri) au reieșit următoarele:

-Cinema Dacia e gândit ca un centru cultural, pentru comunitate, dar și pentru pensionarii din cartier

-regula primul venit, primul servit se aplică la rezervarea de evenimente în clădirile administrate de Serviciul obiective culturale al primăriei, cu cerere scrisă

– pentru Dacia s-au făcut deja propuneri cu evenimentelele care să se organizele în ziua deschiderii oficiale, acestea aflându-se pe masa primarului spre aprobare

– deschiderea oficială e dependentă de avizul Ispectoratului pentru Situații de Urgență care se va da după ce constructorul va livra perdeaua ignifugă care lipsește în cabina de proiecție, aceasta fiind așteptată, pe comandă, din Italia

-nu s-a făcut niciun apel sau anunț pentru cei care organizează evenimente în Cluj-Napoca că e deschisă lista de programare pentru evenimente la Cinematograful Dacia (obiectiv încă nedeschis oficial)

– dar s-au făcut programări deja de evenimente acolo, regula fiind cea a cererii scrise și a primul venit, primul servit

-în perioada cu Zilele Mănășturului s-au făcut programări pentru evenimente în cadrul Photo România Festival care ar fi făcut o astfel de cerere scrisă

-Colectiv A n-ar fi făcut o cerere scrisă pentru programarea de evenimente la Dacia

-Colectiv A e însă partenerul primăriei asumat în cadrul Zilelor Clujului (cu dată fixă,  programată) și ei organizează Zilele Mănășturului (se știa la primărie și când le organizează)

-practica primăriei și a Serviciului care administrează obiectivele culturale este de a găsi o cale de mijloc cu toți operatorii culturali și cei care produc evenimente

-Adina și Cristi (Manolachi) s-au ocupat de tot ceea ce înseamnă programări la Cinema Dacia

-Manolachi a știut exact când au loc Zilele Mănășturului

-Aparentul conflict între Manolachi și societatea civilă e o chestiune de orgolii care trebuie aplanată și mediată

-Manolachi e băiat bun doar că problema sa este că râde cam tot timpul

Primaria a remis ieri și un comunicat cu prin care detaliază procedura minim birocratică prin care se pot organiza evenimente la cinematograful Dacia. “La Cinematografului Dacia pot fi organizate evenimente culturale, care nu presupun activitati comerciale, in regim gratuit. Totodata, pentru evenimentele culturale care presupun activitati comerciale se aplica tarife relativ modice (100 lei pentru sala mare, 75 lei pentru sala mica, foaier).Pentru organizarea de evenimente la Cinematograful Dacia trebuie respectate cateva minime proceduri birocratice. Menite sa asigure sanse egale pentru toti, procedurile sunt gândite astfel încât timpul necesar organizării unui eveniment sa fie minim”, se arată în comunicatul primăriei.

Procedurile sunt următoarele:

1. Cerere transmisa pe mail catre obiectiveculturale@primariaclujnapoca.ro sau cerere scrisa depusa la Registratura Primariei Cluj-Napoca (Motilor 7);

2. Stabilirea detaliilor evenimentului in cadrul unei intalniri intre administratorii cinematografului si organizatorul evenimentului;

3. Semnarea unui Protocol de colaborare / Contract de inchiriere.

 Zilele Mănășturului reprimite în cinema Dacia

Tot ieri, primăria a anunțat pe e-mail Asociația Colectiv că au la dispoziție spațiile din cinematograful Dacia pentru activități de Zilele Mănășturului. “În urma scrisorii deschise pe care am adresat-o luni (25.04.2016) d-lui Primar, Asociația Colectiv A a primit ieri (26.04.2016) un răspuns favorabil via e-mail de la responsabilul Centrului Dacia din Primăria Cluj. Zilele Mănășturului au disponibile în Centrul Comunitar și de Tineret Dacia întreaga zi de 21 mai și în data de 22 mai doar Sala Mică, în caz că nu vom avea vreme favorabilă La Terenuri Mănăștur, vom muta o parte din evenimente aici”, a anunțat, astăzi Colectiv A.

Ce mai lipsește

<<1. Am dori să ne comunicați public data inaugurării Centrului Dacia;

2. Vă reamintim faptul că asociația noastră împreună cu alți membri ai societății civile am făcut parte din Procesul de Bugetare participativă pentru Mănăștur unde, în cadrul meselor rotunde cu cetățenii cartierului, s-a discutat îndelung asupra acestui spațiu, rolului său de Centru Comunitar și asupra tipurilor de activități pe care locuitorii le doresc aici.

3. În continuare, noi și partenerii noștri, suntem deschiși pentru a avea o Dezbatere împreună cu societatea civilă, locuitorii cartierului Mănăștur și Municipalitatea clujeană privind elaborarea unei strategii de funcționare a Centrului Dacia. În cadrul acestei dezbateri de asemenea dorim  regândirea  metodologiei de acces și utilizare a spațiului, considerând că aplicarea principiilor de la Cazino fiind departe de o abordare responsabilă față de un centru comunitar pentru mănăștureni dar și pentru clujeni. În plus, observăm deja transformarea titlului în Centrul de Cultură Urbană Dacia și vă readucem la cunoștință discuțiile din 2013 când cetățenii au fost întrebați inclusiv asupra titulaturii acestui centru.

Toate acestea exprimate de noi sunt din dorința de a se ține cont de nevoile cartierului, prioritizarea evenimentelor comunitare de aici în cadrul Dacia și încurajarea culturii locale ca premisă pentru cetățenia activă. >>, au mai subliniat cei de la Colectiv A.

 

 

 

Acum doi ani s-a făcut pe cheltuiala comunității evreiești din Cluj un monument în memoria victimelor Holocaustului. Atunci primăria l-a autorizat provizoriu, pe doi ani de zile, în Parcul I.L Caragiale. Acum primăriei i s-a cerut ca acest monument comemorativ să rămână definitiv în acest parc din zona centrală a orașului.

Un subiect firbinte ajuns pe ordinea comisiei de urbanism întrunită în ședință în 9 martie. Și asta pentru că nimeni altul decât fostul arhitect-șef al orașului s-a pus de-a curmezișul ca acest monument să rămână în parcul I.L Caragiale. “Dumneavoastră, domnule primar, n-ați fost la discuția de acum doi ani”, a explicat chiar Iancu.

IMG_1519

Șah mat la Iancu

Primarul a fost nemulumit că acest monument de cinstire a memoriei martirilor evrei a apărut pe ordinea de zi a comisiei de urbanism, mai ales că n-avea niciun alt opozant ca el să nu rămână în continuare pe locația din parc. Înainte de a se discuta reprectivul proiect, a avut și o discuție, față în față cu directorul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Nastasă Kovacs, susținător al locației din parcul I.L Caragiale.


Așa că, Boc a ținut să tranșeze poziția oficială a primăriei și a țipat la propriu la arhitectul Adrian Iancu care a dorit să îi explice de ce monumentul a fost autorizat doar provizoriu în parc, după ce arhitectul Nicolae Mirișan, cel care a susținut documentația, a dat din umeri când a fost întrebat de ce a primit o autorizație provizorie.

Niciun alt arhitect din comisia de urbanism n-a intervenit sau nu s-a exprimat că se împotrivește locației pentru monument, după ce Boc a ridicat tonul când Iancu încerca să-i amintească de discuția din 2014.

„Domnul arhitect (Mirișan – n.red.) nu ţine minte, dar a fost o discuţie la doamna viceprimar Anna Horvath. Acolo am ridicat câteva probleme. Să pui monumente în zone verzi e o chestiune sensibilă”, a spus Adrian Iancu, menţionând că o astfel de abordare ar deschide calea către alte cereri similare.

Primarul Emil Boc a ripostat însă rapid. „Nu confundaţi Holocaustul cu nimic altceva. E vorba de respect, e o formă de respect faţă de istorie”, a spus primarul, lăsând puţin loc altor argumente. Chiar dacă nimeni nu a contestat amplasarea monumentului. Nici măcar Iancu n-a spus că nu mai e de acord. A spus doar că e o problemă că parcul se numește I.L Caragiale și că e nepotrivit un monument al holocaustului din această perspectivă.

„S-a discutat chiar găsirea unui alt amplasament, pe strada Horea era o variantă”, a mai încercat Iancu să amintească. Nimic nu l-a putut deraia pe primar din discurs. “Schimb atunci numele parcului”, a tranșat primarul. Așa că fostul arhitect-șef al orașului a admis că tot ce se întâmplă în comisia de urbanism e așa cum vrea primarul.

„Încercam doar să amintesc care a fost situaţia atunci, la o discuţie la care dvs nu aţi participat. Oricum, dvs decideţi, noi suntem o comisie consultativă, ce zicem noi e egal cu 0, ziceți așa”, a concluzionat Iancu.

„Azi aceasta e soluţia, nimeni nu a venit cu obiecţii la acest amplasament. Închidem discuţia”, a conchis primarul. Deşi s-a arătat apărător clar al amplasării monumentului şi respectării trecutului, Boc a confundat puţin anii evenimentelor.

Directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă Kovacs, a ținut să mai adauge că problema reală nu este legată de locație ci de faptul că primăria clujeană ar fi trebuit să fie cea care să amenajeze în oraș un astfel de monument și să îi și susțină financiar. Și nu așa cum s-a întâmplat ca acest monument să fie susținut financiar din fondurile comunității evreiești și din sponsorizări.

sursa foto cover: http://hungarianspectrum.org/

1. La primărie lipseşte viziunea, iar proiectele mari ale oraşului nu sunt coordonate. 2. Se discută „pe fotografii”, cei interesaţi nu au acces la planşele care vizează amenajarea Someşului. 3. Lipseşte un strateg şi un coordonator al oraşului. 4. Comisia de Urbanism, cu şedinteţe publice, nu vede toate proiectele importante ale oraşului. 5. Lipseşte comunicarea. Preşedintele OAR, membru al CTATU şi asociat într-un birou care a lucrat inclusiv cu primăria a atras atenţia asupra tuturor acestor deficienţe, chiar de la masa primăriei, cu ocazia dezbaterii pe tema Someşului. Prins în colţ de societatea civilă, primarul Emil Boc a ripostat: a „dezgropat” chiar tema PUZ – stadion.

Țigănaș reproșează primăriei că nu comunică și primarului că face spectacol cu fotografii

Trebuie să acceptați un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrijorări și ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele primăriei, despre intențiile orașului despre coordonarea între strategii și proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi n-a putut să consulte chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceaste probleme, n-a putut să consulte secțiunea pe care o propuneți pe malul Someșului și iată și domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic cotat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a început președintele OAR-T.

Primarul îi botează „domnule profesor”. Și îi arucă în față că e proiectant de stadion și polivalentă și știe de . banda în plus pe Someș

Să fiu bine înțeles, domnule profesor. Partea tehnică există. Eu am făcut pentru publicul larg să înțeleagă dacă mergeam pe trei scheme. Sunt și aici la dispoziția dumneavoastră, domnule profesor.

Să ne înțelegem”, întrerupe primarul intervenția.

Vă înțeleg”, e răspunsul lui Țigănaș.

Primarul continuă. „Eu am venit cu acele imagini ca să fie mai relevantă discuția pentru aceia care nu sunt speciali;ti. Aș vrea să lămurim aceste lucruri”.

Vă înțeleg foarte bine”, reiterează arhitectul. Și completează. „Dar și eu vreau să le lămurim. N-am zis că nu există. Eu vorbeam despre comunicare. Insist asupra emergentului…”

E întrerupt, din nou, de primar. „Domnule profesor, nu știți cine a redactat PUZ-ul de la polivalentă și stadion și cine l-a aplicat?”

Țigănaș răspunde. „L-a redactat Adrian Iancu?”

Emil Boc: Cine l-a aplicat?

Țigănaș: Ce înseamnă cine l-a aplicat?

Primarul îi reproșează că, de fapt, cunoștea proiectul de pe Splaiul Independenței din momentul în care a lucrat la proiectarea stadionului și a polivalentei. „În concret, cine l-a aplicat. Firma Dico și Țigănaș a făcut proiectarea și a avut pe masă toate aceste informații care sunt aici astăzi. Asta am vrut să spun”, e reproșul primarului.

Țigănaș: „M-ați întrerupt, dar pot să vă dau un răspuns”

Primarul: “Să lăsăm lucrurile corecte…”

Țigănaș: „Absolut corecte…”

Societatea civilă e de acord cu Țigănaș: primăria nu comunică

Primarul își întărește și subliniază reproșul. „Nu puteți să spuneți că am venit astăzi și am aflat . Dumneavoastră ați făcut proiectul de la sala polivalentă având pe masă acest PUZ cu banda suplimentară”, explică Boc.

Replica arhitectului este că proiectul din trecut arată diferit de ceea ce prezintă acum primăria.

Intervine societatea civilă din sală. Arhitectul Mihai Racu întreabă: „Dacă nu lucrăm la firma Dico și Țigănaș înseamnă că nu trebuie să vedem să vedem proiectul?”

Primarul recunoaște, că, de fapt, replicile sale n-au legătură cu societatea civilă și exclusiv cu președintele OAR: „Ba da, dar să nu spună că nu știe…”

Societatea civilă îi semnalează primarul că n-a înțeles mesajul lui Țigănaș și că acesta nu vorbește de el ci vorbește toți ceilalți interesați să consulte planșele proiectului de tramă stradală.

Noi ceilalți”, îl corectează pe primar și Szakats Istvan.

Primarul amintește celor prezenți că la momentul său, proiectul de tramă stradală a fost supus dezbaterii publice. Societatea civilă spune că n-a auzit de ele.

Proiect vechi al administrației Apostu. Cu tren pierdut. Spune Boc

Emil Boc: „Eu când am venit aici proiectul era cu aprobările potrivit procedurilor legale, de la mediu, aprobarea PUZ-ului în CL, au fost dezbateri. Nu știu de ce n-ați participat. Când s-a aprobat PUZ-ul de la stadion era cu bandă suplimentară acolo. N-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere sau o mare nemulțumire. Am verificat în arhivă. Trenul s-a dus cum a zis domnul Borda (Adrian, șeful de proiect al PUG-ului – n.red.). E foarte bine să comunicăm, dar deja trenul s-a dus când procedurile s-au aprobat de Consiliul Local.

Țigănaș: „Tramvaiul s-a dus”.

Emil Boc: „Corectă afirmația. Dar nu e vina mea că la momentul acela n-a fost o mai mare sensibilitate a societății civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut îngrijorările, stopăm lucrările ca să explicăm mai bine. Dar nu suntem în faza dezbaterilor publice. Acum e o aprofundare necesară pentru a se înțelege ce se face acolo. Dar procedurile legale au fost parcurse. Asta e democrația”.

Intervine Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca și amintește primăriei de modul obscur și penal în care a aprobat PUZ-ul de la stadion după ce a dat autorizația de construire a acestuia.

Primarul îi amintește că va avea parte de microfon și revine la discuția cu Țigănaș: „Da, domnule profesor. Spuneți lucrurile pe nume. Așa trebuie să fie, corect”.

Țigănaș: acum e alt proiect, cel vechi a fost criticat

Aș vrea să completez, tot spunând lucurilor pe nume. În 2011 am avut planul pe masă într-adevăr. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu seamănă secțiunea de atunci cu ceea ce este astăzi aici. A doua chestiune. I-am remarcat primarului de atunci că soluția pe care o vedem acolo nu ni se pare cea mai bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”, a claridicat situația arhitectul.


RECOMANDĂRILE lui ȚIGĂNAȘ pentru PRIMĂRIE

1. Nimeni n-are de pierdut din comunicare și transparență

2. Toți vrem un Cluj mai bun. Dar nu o să-l avem fără un coordonator profesionist din primărie care să pună lucrurile cap la cap. „A doua recomandare în situația în care suntem acum. Ne-am adunat aici nu pentru că suntem în două tabere sau trei tabere sau nu știu câte tabere sau unii care u nu s-au decis în ce tabără să fie. De fapt vream un Cluj mai bun. Asta ați dovedit și dumneavostră și consilierii locali și colegii care au pus la dispoziție materialele și toți cei care au idei și propuneri aici. Chiar dacă unele par a fi naive, altele doar niște referințe la niște locuri văzute prin lume. E cert că vrem acest lucru. Dar înainte de a obține acest lucru mai avem nevoie de niște lucruri importante. Și unul dintre aceste lucruri importante probabil se leagă de nevoia de a exista un coordonator profesionist din partea primăriei Cluj-Napoca care poate să răspundă și să pună cap la cap toate aceste proiecte care țin de trafic, care țin de peisagistică, de coordonare, de cooerență, de felul în care se îmbină lucrile. Poate că această misiune poate să o preia cineva care e deja angajat în primărie și are responsabilitate în zona respectivă, dar cineva trebuie să le coordoneze”, a spus Țigănaș.

3. Toate proiectele care țin de amenajarea străzilor, inclusiv acesta sunt complet străine de comisia de urbanism a primăriei (CTATU), nu trec prin aceasta. Și ar trebui să treacă pe la CTATU. „O comisie care datorită dumneavoastră și care e un lucru absolut pozitiv este publică și permite tuturor să observe problemele care ne interesează. Insist ca toate proiectele care afeteaza spațiul public, cel referitor la tramă, sau aletele, să treacă prin acest circuit care să dea posibilitatea tuturor să se racordeze mental și profesional la proiecte înainte de a produce efecte și de a fi contracte”, adaugă arhitectul.

4. Departamentele primăriei să comunice cu Urbansimul. „Și pentru numele lui Dumnezeu, faceti ca departamentul de urbanism și cel de investiții să colaboreze pentru că aici e marea ruptură”, mai recomandă președintele OAR-T.

CUM S-A POZIȚIONAT PREȘEDINTELE OAR pe SOMEȘ 

Cred că trebuie căutată o soluție integrată care să țină cont de toate argumentele aduse aici, atât de trafic cât și de amenajarea complexă. Într-o altă etapa în care tema de proiect e complexă, nu doar fluidizare, trebuie atelier de lucru. Terminarea in această fază a proiectului acum ar trebui amânată până când această soluție rezultă dintr-o colaborare efectivă cu toți cei interesați”, a mai spus arhitetcul.

Afacerile Coral Impex de la primăriile călcate în 7 octombrie de DNA au fost criticate de lideri locali și de presă care au semnalat în repretate rânduri că firma a pus la punct un monopol prin care să încaseze banii publici fără concurență. În plus, a câștigat licitații pe filieră de pardit – PDL și a cerut prelungiri de contracte, fără licitație. Ce spun primarii călcați de DNA sau presa despre afacerile Coral de la cele 5 primării de unde au fost ridicate dosarele cu contractele Coral, în afară de Cluj, mai jos:

Primarul Emil Boc a precizat că actiunea procurorilor DNA la Primăria Cluj-Napoca vizează activitatea unor funcționari suspectati de fapte de corupție. “Se precizează în acest document ca este vorba de suspiciuni cu privire la cercetarea unor posibile fapte de corupție săvârșite de către funcționari ai administrației publice locale. Asta e ceea ce am primit. Mai multe date nu am”, a spus Boc.

AFCEREA CORAL DE LA CLUJ GANDITA SI PERFECTATA IN TIMPUL MANDATULUI FOSTULUI PRIMAR SORIN APOSTU ȘI GIRATA DE CONSILIUL LOCAL DESPRE CLUJ AICI – 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

ALBA IULIA

Primarul din Alba-Iulia, Mircea Hava, a confirmat pentru presa din Alba Iulia că procurorii DNA Cluj au făcut percheziții doar într-un birou din primărie și au fost interesați de dosarul licitației făcute de administrația locală și adjudecată firmei Coral Impex.

Primarul, citat de ziuarulunirea.ro, a menționat că firma Coral a câștigat contractul pentru dezinsecția domeniului public din Alba Iulia în urma unei licitații organizate de primărie în 2011 și finalizate în 2012 la care au participat patru firme și care, potrivit lui Hava, a fost adjudecată printr-o decizie a Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Edilul a mai spus că la Alba Iulia totul a fost făcut legal, fără să fie vorba despre vreo prelungire de contract fără licitație. Hava a afirmat că el crede că firma Coral are pe undeva probleme, nu doar cu administrațiile locale ci și cu altfel de perfoane și pe de o parte era normal să facă obiectul unei investigații DNA. 

Contractul de la Alba Iulia cu Coral Impex a fost încheiat pe 4 ani de primărie, la o valaore de 950.000 lei, anual. Prețul de contract a fost criticat de un deputat din Alba care semnala faptul că prețul acestuia este nejustificat de mare, aproape ca cel al primăriei din Cluj, oraș mult mai mare decât Alba Iulia. Ziarul alba24.ro a publicat comunicatul deputatului Călin Potor prin care acesta semnala că se scurg banii publici către Coral, pe filieră portocalie, a PDL, prin licitații trucate și concursul unor consilieri locali din Alba.

Ce reclama deputatul Călin Poto în 2012: firma Coral, apropiată de Vasile Blaga

“Actuala administrație portocalie a municipiului Alba Iulia nu face decât să dovedească, în fiecare zi, un dispreț total față de cheltuirea banului public. Un dispreț dublat de cadourile făcute clientelei politice, abil mascate prin contracte și licitații trucate. Și nu vorbim de sume nesemnificative ci de sute de mii de euro, iar în unele cazuri de milioane de euro.

Vreau să semnalez încă un caz în care banii publici sunt direcționați către firmele de partid. În acest an, administrația locală din Alba Iulia a semnat un contract de deratizare, dezinsecție și dezinfecție cu o firmă din Ploiești, <Coral Impex>, pentru o perioadă de cinci ani. Valoarea contractului este de 950.000 de lei anual. Adică 220.000 de euro. Nu discutăm despre necesitatea unei asemenea activități, ci despre sumă și modul în care a fost dat contractul.

În primul rând, valoarea contractului este imensă. Spre comparație, municipalitatea din Cluj-Napoca plătește 230.000 de euro pentru aceleași acțiuni de deratizare și dezinsecție. Culmea că dă bani aceleiași firme. În condițiile în care Clujul este de vreo cinci ori mai mare ca Alba Iulia. Mai pe românește, în cazul nostru contractul a fost umflat bine pentru ca prietenii de partid să încaseze niște bani frumoși fără să facă nimic.

Dincolo de faptul că acest contract a fost dat unei firme apropiate PD-L, unii consilieri locali au votat hotărârea, deși ar fi trebuit să se abțină. Este vorba despre Monica Pop, consilier local PD-L, care are relații apropiate cu unul din directorii firmei respective. Ar fi trebuit să se abțină, nu să voteze semnarea contractului cu <Coral Impex>, pentru că se afla în conflict de interese. De fapt, PD-L ne-a obișnuit cu acest gen de comportament, în disprețul legii.

Firma care a <câștigat> licitația, <Coral Impex>, este una abonată la banii primăriilor conduse de PD-L. E vorba de sume cuprinse între 220.000 de euro și 500.000 de euro. ANUAL. Firma din Ploiești are contracte cu foarte multe primării pedeliste: Ploiești, Cluj-Napoca, Slatina, Brașov, Târgu-Mureș, Tulcea, Codlea, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea. Banii dați cadou acestei firme se ridică la peste 5 milioane de euro anual. Pentru că societatea în cauză este unul din sponsorii din 2010 ai PD-L, chiar dacă nu a fost an electoral, iar patronul <Coral Impex>, un apropiat al lui Vasile Blaga a recunoscut public faptul că este un susținător al lui Traian Băsescu.

Cerem instituțiilor abilitate să verifice modul în care <Coral Impex> a câștigat această licitație, precum și incompatibilitatea în momentul votului a consilierului Monica Pop. Vom semnala în continuare aceste derapaje ale administrației locale, care înțelege să facă ce vrea cu banii din taxele și impozitele albaiulienilor”, se arăta în comunicatul său de presă.

ZALĂU

Primarul Radu Căpîlnaşiu, citat de ziarul adevarul.ro a confirmat că procurorii verifică contractul de concesiune a serviciului de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie încheiat cu firma Coral Impex SRL Ploieşti în 2012. Primăria din Zalău a încheiat acest contract pe 8 ani de zile, valoare lui fiind de 800.000 lei, potrivit declarațiilor primarului. În 2014 acest contract a fost actualizat ca preț prin includerea unor activități suplimentare, încheindu-se două acte adițional și pentru tratamente anti-căpușe, după cum se arată în raportul primarului. În plus, administrația din Zalău a somat toate societățile din oraș să încheie contracte de dezinsecție doar cu societatea Coral, singura abilitată să activeze în oraș.

SIBIU

La Sibiu, şeful Serviciului de Gospodărire Comunală și Protecția Mediului, din cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Sibiu, Felicia Baba, a fost ridicată de procurorii DNA și dusă la audieri, potrivit unor surse citate de publicația Tribuna Sibiu. “Conducerea instituției a fost anunțată de un reprezentant al DNA că se vor efectua astăzi percheziții care vizează un angajat al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Sibiu. În acest sens vor fi efectuate percheziții în biroul respectivului funcționar”, a transmis Primăria Sibiu. În vizor s-ar afla contractul de dezinsecție și deratizare semnat cu aceeași firmă- SC Coral Impex SRL.
Potrivit publicației sibiene, anul acesta, serviciile de dezinsecţie au costat 46.376,5 lei şi au fost comandate firmei SC Coral Impex SRL. Contractul de deratizare a fost încheiat cu aceeaşi firmă, valoarea acestuia fiind de 92.752,99 lei. Acesta prevedea amplasarea de substanţe raticide atât în perioada iulie – august, cât şi în luna octombrie 2015.

TÂRGU-MUREȘ

Primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, a declarat, pentru AGERPRES, că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat miercuri o serie de documente legate de o firmă de dezinsecție și deratizare din Ploiești, SC Coral Impex SRL.

„A fost un control care se exercită în mai multe locuri. Această societate lucrează pentru Primăria Târgu Mureș de vreo 10 ani, nu am avut niciun fel de problemă, nu au fost niciun fel de sesizări legate de acest lucru. Primăria trebuie să fie transparentă și să pună la dispoziție documentele astfel încât verificările să își urmeze cursul. Societatea are sediul prin Ploiești și face dezinsecție. Sunt 10 ani de atunci, am întrebat la Direcția Economică dacă au fost vreodată probleme sau dacă Curtea de Conturi a avut vreo observație și mi s-a răspuns că nu. Ildiko Kagan (șefa Serviciului de Control Activități Edilitare din cadrul Primăriei Târgu Mureș, n.r.) e cea care a răspuns de acest proiect. Aceasta este practica, verifică documentele, trag linie și stabilesc. E normal, dacă vrei să faci o investigație, să verifici și documente. Au cerut documente care s-au pus la dispoziția DNA, unele sunt la primărie, unele sunt la sediul serviciului pe care îl conduce Kagan”, a spus Dorin Florea.

PLOIEȘTI

Firma Coral a încheiat cu Primăria Ploieşti în anul 2010 un contract pe cinci ani pentru activităţile de deratizare, dezinsectie, dezinfectie, colectarea, transportul si neutralizarea cadavrelor de animale de pe domeniul public şi din gospodariile populatiei. Anul acesta a cerut prelungirea contractului cu încă 18 ani, prezentând Consiliul Local un program de investiții de 9 milioane de lei și cerând votul Consiliul Local.

Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013 – 2015. Potrivit DNA se efectuează percheziții în 32 de locații situate în județele Cluj, Alba Sălaj, Sibiu, Mureș și Prahova. Din acestea, 5 reprezintă sediile unor instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Direcţiei Generale Anticorupţie şi din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

by -
0 153

Scandal în comuna clujeană Baciu, unde cinci persoane au fost reținute și-au fost cât pe ce să ajungă și în închisoare pentru trei infracțiuni.

Scandalul a izbucnit sâmbătă dimineața în Baciu – iar pentru aplanarea sa a fost nevoie de intervenția polițiștilor. Aceștia, sosiți la fața locului, spun că cinci bărbați căutau o persoană cu care erau în conflict și au intrat fără drept în două case situate în aceeași curte, în comuna Baciu, spărgând ușile de acces și provocând scandal, iar doi bărbați au fost loviți de aceștia în altercația creată – iar victimele agresate au suferit vătămări ce necesită cel puțin cinci zile de îngrijiri medicale. În urma probatoriului administrat în cauză, faţă de cei cinci a fost dispusă continuarea urmăririi penale pentru infracțiunile de distrugere, violare de domiciliu şi lovire sau alte violenţe, fiind dispusă măsura reţinerii acestora pentru 24 ore. Dar persoanele vătămate şi-au retras plângerea, astfel că potrivit Codului de Procedură Penală cei reținuți nu au mai putut fi prezentați la Judecătoria Cluj-Napoca cu propunere de arestare preventivă.