Tags Posts tagged with "gherla"

gherla

by -
1 418

Incredibil: la un secol și jumătate de la înființarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Gherla – Brașov, clujenii vor putea circula cu trenul la viteze superioare – cam cum se circula acum 30 de ani: CFR Infrastructură anunță că repară în sfârșit calea ferată ca să poți circula cu 120 km/h, cam ca în 1987.

Mai exact CFR Infrastructură repară secția de cale ferată Apahida – Jucu – Gherla – Iclod, ca să poată în sfârșit să ridice restricțiile de viteză instituite în zonă din cauza calității proaste a drumului de fier.

Aceasta, după ce lucrările de reparații pe tronsonul Cluj Napoca – Apahida au fost finalizate în aprilie iar pe acest mic tronson de mai puțin de 30 de kilometri garniturile pot circula chiar cu nemaivăzuta viteză de 12- km/h, chiar dacă ulterior trebuie să încetinească din nou.

Lucrările de reparații și consolidare sunt executate în regie proprie cu personalul SRCF Cluj în proporție de 85% și cu firme specializate și urmăresc restabilirea vitezei de circulație a trenurilor de călători la 100 km/h. În prima etapă aici vor fi înlocuite traversele din lemn la capetele de poduri, va fi completată piatra spartă unde lipsește, trecerile la nivel vor fi consolidate prin montarea de dale de beton și așa mai departe.

În perioada de execuție a lucrărilor de reparații și consolidare, circulația trenurilor pe secția Apahida – Jucu – Gherla – Iclod se desfășoară alternativ pe câte un fir de circulație unde sunt deschise șantierele de lucru.

Cu titlu informativ, acum trenurile parcurg distanța Gherla – Dej Călători în 20 de minute – sunt 14 kilometri între aceste două stații, rezultă deci o medie de 42 km/h. În urmă cu 150 de ani trenul Cluj Napoca – Brașov făcea cei 330 kilometri dintre cele două stații în 9 ore, o medie deci de… 41.25 km/h.

Un reportaj televizat publicat în 1987 și disponibil acum pe YouTube arată că în urmă cu 30 de ani viteza pe tronsonul Dej – Cluj-Napoca era de 120 de km/h:

Calea ferată Oradea – Cluj – Brașov a fost înființată după ce în 1867 în parlamentul de la Budapesta ministrul de resort Miko Imre și-a prezentat planul de rețea de căi ferate ungare ce prevedea construcția a 25 de astfel de căi de rulare, iar pe poziția a doua se afla cea care ajungea în Brașov prin Cluj. Concursul pentru construirea și exploatarea acestei căi ferate a fost publicat în 2 iulie 1867. Tronsonul Oradea – Cluj a fost câștigat de firma Warring Brothers iar lucrările au început în toamna anului 1868. În 7 ianuarie 1869 era pusă piatra de temelie a gării Cluj, clădirea era finalizată în același an, o dată cu trei linii de circulație, iar prima călătorie e marcată în 5 august 1869, doar până în Baciu și retur, cu 60 de călători.

Citește și:

Cum nu a evoluat mersul trenurilor din Ardeal: cât faci între Cluj și Brașov

by -
0 110

După cinci ani în care a fost condus de Ioan Bătinaş, Penitenciarul Gherla ar putea avea în curând un nou director.

Ioan Bătinaş a devenit directorul Penitenciarului Gherla în 2012. Însă în urmă cu aproape doi ani au apărut probleme medicale serioase, care l-au pus tot mai des pe comandantul penitenciarului în imposibilitatea de a desfăşura o activitate normală.

“Am trecut prin două intervenţii chirurgicale şi aproape tot anul trecut am fost în concediu medical. Am avut parte de dureri insuportabile. Anul acesta am fost în comisia medicală de la Spitalul Militar Cluj pentru a se stabili dacă mai pot activa în sistem, în această stare“, spune Ioan Bătinaş pentru GherlaInfo. “În aceste condiţii, am ales să mă pensionez, pentru că nu mă simt bine, iar în starea actuală nu îmi pot desfăşura munca de conducere cum ar trebui. Până la urmă contează sănătatea fiecăruia”.

by -
1 67

Sculptorul Ioan Galgoczy din Gherla nu are stare dacă nu crează ceva nou: sărbătorile de Paşte sunt un motiv în plus pentru a-şi pune talentul la încercare, relatează gherlainfo.ro.

Anul acesta, meşterul a expus în părculeţul din centrul oraşului un iepure uriaş din lemn, care are peste 1.70 metri, cu tot cu urechi. Iepurele are chiar şi un coş pentru ouă.


“Lucrez de cateva săptămâni la aceşti iepuraşi si am tras tare, să fie gata de Paşte”, a povestit meşterul. “E darul meu de sărbători pentru copiii din oraş, care ştiu că se vor bucura!“
Ioan Galgoczy a participat recent la emisiunea TV “Românii au talent”, unde a lăsat o impresia puternică prin modul în care a îmbinat bucăţi din lemn pentru creaţiile sale spectaculoase:

VIDEO Un meșter din Gherla a uimit asistența de la Românii au Talent

by -
0 101

O fiică a comunei Iclod câstiga în urmă cu aproape 60 de ani medalia de aur la Campionatul Mondial de Paraşutism din Cehosolovacia, un titlu care nu a mai fost doborât de atunci.

Elena Suciu s-a născut la Fundătura, în comuna Iclod din judeţul Cluj, pe 16 februarie 1936. Clasele primare le-a făcut în satul natal, iar liceul la Bucureşti, relatează gherlainfo.ro.

In aviaţie a intrat în anul 1953. Avea doar 17 ani, dar făcea planorism şi a primit brevetul A pe ICAR. În acelaşi an a făcut şi paraşutism.

elena bacaoanu suciu parasutismPână la despărţirea de paraşută a sărit de peste o mie de ori. A făcut salturi de noapte, a făcut antrenamente şi la Nisipurile de Aur din Bulgaria, a făcut salturi demonstrative şi antrenamente pe apă la lacul Herăstrău si la Marea Neagră.

După mulţi ani de sport, din cauza numeroaselor aterizări dure, s-a ales doar cu probleme de sănătate la picioare. Asta după ce a concurat într-o disciplină în care orice greşeală putea aduce moartea, după cum mărturisea chiar ea.

Unul dintre salturi l-a efectuat dintr-un avion I.A.C.-18, pilotat de Ion Giorgi, în timp ce acesta executa un looping. Când a ajuns în zbor pe spate, ea nefiind legată de scaunul avionului cu centura, a executat saltul, cu capul în jos.

Printre zecile de medalii cucerite, cea mai preţioasă este cea de aur, de la Campionatele Mondialele de Parasutism din august 1958, desfăşurate la Bratislava, în Cehoslovacia, pentru proba de stil – 2.500 metri cădere liberă, cu executare de figuri impuse în aer. De atunci, nici o altă româncă n-a mai atins această performanţă.

elena suciu bacaoanu bratislava 1958

Pentru titlul din 1958 am primit 6.000 de lei şi dreptul la un apartament cu o cameră în plus. În acelaşi an am primit şi Medalia «Meritul Sportiv clasa I», rememora cea mai titrată paraşutistă din istoria României pentru ziarul Libertatea, în urmă cu câţiva ani.

video: imagini din 1958, de la campionatul mondial de sărituri cu paraşuta

In 1958, Elena s-a căsătorit cu Ştefan Băcăoanu, paraşutist şi planorist, membru al lotului naţional sportiv, stabilindu-se în Bucureşti.

PALMARES

Campioană mondială (1958), campioană balcanică (1961), 16 titluri de campioană naţională, patru recorduri mondiale (între 1961 şi 1964), Medalia de Merit a Federaţiei Aeronautice Internaţionale, Maestru Emerit al Sportului, de două ori Meritul sportiv cl. I (1968 şi 2006), 1.560 de salturi.

Elena Băcăoanu s-a stins din viaţă în 2012, lasând în urmă o carieră de invidiat şi un titlu care încă nu a fost doborât.

by -
0 41

Municipiul Gherla va avea sistem de supraveghere video – decizia o iau astăzi consilierii locali, convocați în ședință, într-o încercare de a reduce ilegalitățile din oraș.

Proiectul se referă la realizarea unui sistem complex de supraveghere video a unor spații publice din oraș –
școli, instituții publice, intersecții, parcuri, prin cumpărarea a 40 de camere de supraveghere , din care 36 vor fi instalate pe stâlpii de iluminat public din zonele publice ale respectivelor obiective, alte două pe clădirea Liceului Tehnologic, una pe un stâlp ce va fi prevăzut în cadrul Parcului Central și una pe un stâlp ce va fi prevăzut pe strada Codrului. Centrul de supraveghere va fi amenajat în viitorul sediu al Poliției Locale.
Costurile ajung la 120.000 de euro, conform proiectului de HCL.

by -
1 376

Un tânăr din Cluj a fost săltat din vama Borș și dus în închisoare după ce nu a plătit o parte a unei amenzi, iar restul i-a fost transformat de instanță, fără a-l anunța pe acesta, în pedeapsă cu închisoarea.

S-a întâmplat la sfârșitul anului trecut, când tânărul de 28 de ani, Florin Cupșa, se întorcea în țară pentru a petrece Sărbătorile în familie; fusese dat în consemn la frontieră, iar de aici polițiștii l-au reținut și l-au dus direct la penitenciarul Oradea.
Totul s-a datorat unei amenzi primite în 2013 pentru lovire și alte violențe, când tânărul, atunci de 24 de ani, a primit o amendă penală. A plătit doar o parte din ea, 450 de lei, după care a plecat la muncă în Italia. Pentru diferența de bani, autoritățile au sesizat Judecătoria Gherla și au cerut înlocuirea sancțiunii cu o pedeapsă cu închisoarea. Procesul s-a desfășurat în absența acestuia, instanța a decis să accepte propunerea și să-l condamne la patru luni de închisoare cu executare – totul în absența tânărului, care nu a aflat nici de proces, nici de decizia instanței. A fost pus în libertate în 15 februarie, dar aceasta după ce cazul a fost preluat de un avocat, care a constatat că tânărului nu i-au fost respectate o serie de drepturi și a atacat decizia la Tribunalul Cluj, unde judecătorii au admis contestația, au desființat sentința și au dispus punerea în libertate a tânărului, de îndată. “Instanţa din Gherla nu a respectat drepturile elementare ale acestui tânăr. Nu l-a citat la proces, nu i s-a asigurat nici măcar un avocat din oficiu, iar după pronunţarea deciziei prin care a transformat amenda de 450 de lei în şase luni de închisoare cu executare, nu l-au notificat. Culmea e că pe citaţiile trimise de instanţă, care au fost ataşate la dosar, datele de contact şi de identificare ale destinatarului erau inventate, au fost comunicate către o persoană care nu există, însă cineva semnase de primire”, a declarat pentru Mediafax avocatul Iulian Stoia, cel care l-a reprezentat pe tânăr după ce a fost încarcerat.
“Când am aflat de situaţia tânărului, am decis să îl reprezentăm gratuit şi am descoperit că nu i s-au respectat o serie de drepturi, aşa că am atacat imediat decizia la Tribunalul Cluj, secţia Penală. Judecătorii au analizat dosarul, au constatat abuzul şi au admis contestaţia înaintată de noi şi au dispus desfiinţarea sentinţei şi punerea de îndată în libertate a tânărului. Acesta a executat, în mod nelegal, 61 de zile de închisoare. Totodată, instanţa a constatat că restul din pedeapsa amenzii, aplicate iniţial, a fost executat”, au mai precizat avocatul Iulian Stoia. Contactat de actualdecluj.ro, Stoia spune că va face declarații pe subiect doar mâine.

actualdecluj.ro a solicitat motivarea instanței Tribunalului Cluj. Vom reveni cu informații. Până atunci, soluția pe scurt a instanței:

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei invocată din oficiu.

În temeiul art. 4251 al. 7 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală rap. la art. 586 C.pr.pen., admite contestaţia formulată de către condamnatul C. F. I. , în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, împotriva Sentinţei penale nr.694/11.04.2016 a Judecătoriei Gherla pe care o desfiinţează şi rejudecând cauza : În temeiul art. 586 al.6 C.pr.pen. respinge sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul Judecătoriei Gherla privind înlocuirea amenzii penale în cuantum de 450 lei aplicată condamnatului C. F. I., prin Sentinţa penală nr. 1865/2013 pronunţată de către Judecătoria Gherla în dosarul cu nr. 915/235/2013 al aceleiaşi instanţe.

Dispune anularea Mandatului de executare a pedepsei nr. 717/27.04.2016 emis de către Judecătoria Gherla în baza Sentinţei penale nr.694/11.04.2016 a Judecătoriei Gherla pronunţată în dosarul cu nr. 3411/235/2015 al aceleiaşi instanţe.

Dispune punerea în libertate a condamnatului C. F. I. , în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 al. 3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 15 februarie 2017.

 

by -
0 330

Pe 6 decembrie 1975 Dinu Pillat se stinge din viață plin de remușcări și regrete, dar cu credința că, pe lumea cealaltă își va regăsi linișitea și va putea scrie din nou, de această dată “într-o grădină cu flori”.

Fiul poetului Ion Pillat, Dinu Pillat a debutat în anii 40 în lumea literară, ajungând ulterior asistent al academicianului George Călinescu la catedra de istoria literaturii române. Pentru puțin timp, pentru că, de îndată ce se află că e strănepotul lui Ion Brătianu, este îndepărtat de comuniști. Lucrează în condiții austere pentru a-și întreține familia și de nevoie își vinde o parte din bibliotecă și câteva opere de artă rămase în familie de generații. Se îmbolnăvește de tubercuoză, însă rămâne un filolog statornic credințelor sale. E un naiv într-o lume sordidă instituită odată cu venirea comuniștilor la putere.

Concepe un roman intitulat “Așteptând ceasul de apoi” și citește câteva capitole într-un grup restrâns de prieteni. Doar că Securitatea are ochi să vadă și urechi să audă. E denunțat de cineva ca dușman al statului, iar de aici Dinu Pillat intră în cea mai grea luptă a vieții sale alături de alți intelectuali ai vremii.

Primul arestat e Constantin Noica, pe 11 decembrie 1958. Ancheta a condus la constituirea dosarului unui grup/lot de intelectuali: grupul „Noica-Pillat”, alcătuit din 23 de inculpaţi. În noaptea de 25 spre 26 martie 1959 este arestat şi Dinu Pillat, iar anchetatorii hotărăsc să constituie „lotul Noica-Pillat”, din care mai fac parte Păstorel Teodoreanu, Vladimir Streinu, Arşavir Acterian, Marietta Sadova, Sergiu Al. George, Alexandru Paleologu, Simina Caracaş-Mezincescu, Barbu Slătineanu și Nicolae Steinhardt.

dinupillat

Romanul nepublicat “Așteptând ceasul de apoi”, în care se contura ideea că Mișcarea Legionară nu fusese alimentată din Germania, ci din Uniunea Sovietică, e proba principală în dosar.  Dinu Pillat este condamnat la 25 de ani de închisoare, la 1 martie 1960.

Iată sentința din dosarul său:

“Pedeapsa de 25 ani m.s. (muncă silnică) i-a fost dată pentru faptul că împreună cu alţii în perioada 1945-1958 a desfăşurat activitate de propagandă şi agitaţie pentru schimbarea ordinei sociale existente în stat atît în discuţiile purtate cu ocazia întrunirilor organizate clandestin cît şi prin scrierile cu conţinut contrarevoluţionar redactate de el şi Noica Constantin. De asemeni a redactat şi expediat în Occident unui serviciu de spionaj imperialist informaţii tendenţioase şi calomnioase cu privire la situaţia din R.P.R.”

El suferă de tuberculoză în momentul încarcerării. Iar boala avansează. În combinație cu torturile de la Jilava și Gherla, e un miracol că scriitorul reușește să-și ducă zilele pentru următorii cinci ani și patru luni.
Potrivit România Literară, fişa medicală pentru deţinuţi emisă de Formaţiunea (penitenciarul – n.n.) Jilava arată astfel:

 9 martie 1962. 

“Antecedente contagioase: T.B.C. pulmonar bilateral din 1944. Neagă maladiile infectocontagioase.
Diagnostic – T.B.C. pulmonar bilateral.
Aptitudini de muncă – Inapt de muncă.
Verso: Examen clinic: T.B.C. pulmonar evolutiv.”
Fila 196: Un alt Buletin radiologic nr. 664 din 27 martie 1962 emis de Formaţiunea (penitenciarul – n.n.) Jilava – M.A.I.
Serviciul Sanitar exprimă rezultatul examenului radiologic de la acea dată:
Micronoduli apical dreapta
Leziuni fibronodulare subclaviculare bilateral cu bule de emfizem
Leziuni fibroase hilar şi parahilar dreapta.

Nici o problemă. Ajunge și la Gherla și mai îndură. Igrasie, înfometare și bătăi crunte numai bune pentru plămâni. În ianuarie 1964 este propus pentru grațiere pentru că e “inapt de muncă”. Mai trec șase luni până să fie lăsat în libertate.

Și povestește fiica sa, Monica Pillat, că imediat după ieșirea din închisoare “el voia sa stea departe de viața pe care a trăit-o. Nu a mai dorit să termine nici un roman. Îi era teamă ca familia să nu pățească ceva. S-a rezumat la traduceri, antologii și critică literară. S-a simțit foarte vinovat față de prieteni și față de noi, deși nu avea nici un motiv” (România Liberă).

De altfel, Nicolae Steinhardt descrie elocvent stările prin care a trecut prietenul său Dinu Pillat, în “Jurnalul Fericirii”.

“Vrea să-mi ceară iertare, eu vreau să-i spun și cât îi sunt de recunoscător și se iscă o scenă nițel ciudată, în care ne întreceam cu plecăciunile, mulțumirile, scuzele, iertările și îmbrățișările. Dar curând ne liniștim și vorbim deschis și curat (…). lui Dinu îi datorez prilejul fără de care nu m-aș fi putut naște a doua oară, din apă și din Duh”.

Moare pe 6 decembrie 1975 la București. Romanul pentru care a fost acuzat de trădare e recuperat din arhivele securității de fiica sa, după 50 de ani și e publicat în 2010 de editura Humanitas.  E tradus apoi în limba franceză, “En attendant l’heure d’après”, în 2013.

“Biruința unei iubiri” e o altă operă ce poartă semnătura apăsată a celui care a fost Dinu Pillat. E povestea de dragoste trăită de scriitor și Neli -Cornelia Pillat, cea care avea să-i devină și soție.

Dinu și Cornelia Pillat
Dinu și Cornelia Pillat

“După moartea lui Nelli în 2005, Monica Pillat-Saulescu, ea însăși scriitoare, a reconstituit dialogul epistolar al părinților săi, completându-l cu pagini de corespondență adiacente, fotografii și facsimile. Scrisorile, păstrate cu sfințenie în familie, au fost grupate de editoare, după datele lor, în patru etape definitorii pentru biografia cuplului Pillat: idealurile și iluziile de tinerețe ale celor doi corespondenți (1942-1946), naufragiul produs în viata lor de regimul comunist (1947-1962), întoarcerea din inchisoare a lui Dinu Pillat și viața familiei până la moartea acestuia (1964-1975), dăinuirea iubirii dincolo de moarte (1976-2001). În ultima etapă, Nelli Pillat corespondează cu fiica sau cumnata sa, dar Dinu Pillat e prezent în fiecare rând pe care-l scrie; iar spre capătul vieții, iubirea pentru el devine sursă de iluminare spirituală, ca pentru a confirma ce îi scrisese Dinu în 1946: “Între noi doi, un sfârșit nu va putea aduce nici măcar moartea cea adevărată, fiindcă dincolo de viață de aci ne așteaptă altă viață” – H.-R. Patapievici

Pedepsele din “lotul Noica-Pillat”

25 ani muncă silnică – Constantin Noica

25 ani muncă silnică – Constantin Pillat

20 ani muncă silnică – Ion Mituca

18 ani muncă silnică – Arsavir Acterian

16 ani muncă silnică – Gheorghe Florian

16 ani muncă silnică – Sandu Lazarescu

15 ani muncă silnică – Constantin Ranetti

14 ani muncă silnică – Alexandru Paleologu

13 ani muncă silnică – Iacob Noica

12 ani muncă silnică – Nicu Steinhardt

9 ani închisoare corecțională – Constantin Răileanu

8 ani închisoare corecțională – Beatrice Strelisker

8 ani închisoare corecțională – Marietta Sadova Acterian

8 ani închisoare corecțională – Emanoil Vidrescu

8 ani închisoare corecțională – Nicolae Radian

7 ani închisoare corecțională – Sergiu Al George

7 ani închisoare corecțională – Remus Niculescu

7 ani închisoare corecțională – Theodor Enescu

7 ani închisoare corecțională – Vladimir Streinu

7 ani închisoare corecțională – Vlad Aurelian

6 ani închisoare corecțională – Anca Ionescu

6 ani închisoare corecțională – Simina Mezincescu

6 ani închisoare corecțională – Păstorel Teodoreanu

by -
0 120

Furt de amploare în Cluj, unde într-o singură noapte, din curtea unei case, au dispărut șase biciclete asigurate cu antifurt, în valoare de 18.000 de lei. Partea bună e că hoții, trei tineri, au fost prinși, dar numai unul a fost reținut.

Cei trei hoți sunt tineri – au vârsta de 15, 18 și respectiv 21 de ani, din Gherla și Sântioana. Aceștia sunt suspectați de furtul a șase biciclete în noaptea de 18 spre 19 iunie, din curtea unui imobil din Gherla. În baza probatoriului administrat, tânărul de 21 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat instanței, în vreme ce cele șase biciclete au fost recuperate.

by -
0 138

O asociație monitorizează transparența decizională a administrației publice din Cluj și conchide că lucrurile-s roze: cetățenii și asociațiile din Cluj sunt “foarte mulțumite” de deciziile publice ale autorităților locale.

Asta e concluzia unui raport de monitorizare a Coaliției 52, care urmărește intensificarea aplicării unei legi din 2003 privind transparența decizională a administrației publice. Monitorizarea a durat un an, interval în care în municipiile din Cluj au fost adoptate 553 acte normative, dintre care 215 au fost supuse consultării publice – deci 38,87% e procentul de aplicare a legii în județ, “punându-l într-un con de umbră cu accente de opacizare”, după cum spun reprezentanții coaliției. Topul municipiilor, în funcție de câte acte normative au fost supuse dezbaterii publice înainte de adoptare, e următorul:

Dej – 0%: niciun proiect de act normativ nu a fost supus consultării publice

Turda – 2,67%

Cluj-Napoca – 55,59%

Gherla – 62,26%

Câmpia Turzii (foto) – 88,88%
Dintr-un total de 553 de acte normative adoptate în municipiile județului (187 – Turda, 53 – Gherla, 9 – Câmpia Turzii și 304 – Cluj Napoca), doar două proiecte de acte normative au suferit modificări în procesul de consultare publică – unul în Cluj-Napoca și unul în Câmpia Turzii. ”
Cetățenii și asociațiile legal constituite nu își văd rostul în interacțiunea cu autoritățile publice de care aparțin și nu interacționează în procesul de consultare publică. În perioadă monitorizată, s-au înregistrat 14 opinii scrise depuse de cetățeni și asociații legal constituite și doar două solicitări de dezbateri publice,  din partea asociațiilor legal constituite, toate fiind contorizate la Primăria Municipiului Cluj Napoca”, arată raportul.  “De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc, într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune ce este convenabil pentru noi, în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia”, spune Radu Nicosevici, coordonatorul Coaliției 52.

Cluj Total Academiadeadvocacy

by -
0 259

Accident neobișnuit noaptea trecută în Gherla: un șofer beat a făcut scandal în benzinărie, a condus un autoturism care nu avea drept de circulaţie în România, a avariat într-un accident nu mai puțin de șase mașini, și când au sosit polițiștii s-a opus reținerii.

S-a întâmplat noaptea trecută, duminică spre luni, când un șofer ar fi provocat un accident rutier în urma căruia 6 autovehicule au fost avariate. Acesta se afla sub influenţa alcoolului şi conducea un autoturism care nu avea drept de circulaţie în România.
Astfel, în jurul orei 1 dimineața, bărbatul de 36 de ani, din comuna Sic, în timp ce conducea autoturismul pe strada Clujului din Gherla, a intrat în coliziune cu autovehiculul care îl preceda şi pe care l-a proiectat în alte patru vehicule parcate. Totodată, poliţiştii au stabilit că bărbatul şi-ar fi agresat mama, o femeie de 54 de ani, din Sic, precum şi angajaţi ai unei benzinării.

După accident – și dupăce a refuzat recoltarea probelor biologice de către polițiști – șoferul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Dej. Acum acesta are dosar penal pentru infracțiunile de conducere a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, lovire sau alte violenţe, precum şi ultraj, bărbatul opunând rezistenţă în momentul imobilizării.