Tags Posts tagged with "Beard Brothers"

Beard Brothers

by -
0 606
Sursa foto: Walking Month

Dacă vedeţi maşina aceasta prin trafic ştiţi că duce un bolnav sau un clujean nevoiaş spre casă, spital, şcoală sau oriunde are nevoie. E un proiect al ONG-ului Beard Brothers, funcționează în regim de voluntariat şi are nevoie de fonduri suplimentare. De azi, poţi să mergi pe jos timp de o lună şi, printr-o taxă de înscriere în competiţie, să susţii primul taxi comunitar gratuit din Cluj Napoca, destinat persoanelor cu venituri mici sau cu probleme de sănătate. Aceasta este propunerea de anul acesta pentru competiţia caritabilă WALKING MONTH, în care concurenții încearcă să umble cât mai mult pe jos – o activitate de zi cu zi care, de această dată, le poate aduce premii, în timp ce banii strânşi merg către sprijinirea taxi-ului Beard Brothers.

WALKING MONTH va avea loc între 11 septembrie și 10 octombrie 2017 și este un mod inedit de a strânge fonduri pentru o cauză bună. Compania organizatoare, Betfair Romania Development, suportă toate costurile programului, astfel încât taxele de înscriere în concurs reprezintă de fapt integral donații către o asociație non profit. Anul acesta, Walking Month susține activitatea Beard Mobilului, primul taxi comunitar gratuit din Cluj Napoca destinat persoanelor cu venituri mici sau cu probleme de sănătate pentru drumurile esențiale către spital sau școală, anunţă organizatorii. Operat de Beard Brothers, acest taxi gratuit oferă acces la servicii medicale și de educație oamenilor care au cea mai mare nevoie de ele.

În prezent, Beard Mobilul funcționează strict în regim de voluntariat, cu aproximativ 150 de curse pe lună, neavând fondurile necesare pentru a asigura o activitate susținută zi de zi. Cu sprijinul participanților la Walking Month, organizatorii și-au propus să asigure costurile de funcționare pentru un an întreg, ceea ce va permite realizarea unui număr triplu de curse în fiecare lună, dar și achiziționarea unui elevator necesar pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

Despre Beard Mobil:

Dar din dar. Povestea “Mașinii Bărboase” care îi duce, gratis, pe clujenii cu dizabilități și pe cei nevoiași

Înscrierile în competiție se pot face începând de astăzi pe site-ul www.walkingmonth.ro, sau direct din noua aplicație Walking Month disponibilă în Google Play (pentru telefoane cu Android) și App Store (pentru telefoane cu iOS). Pentru înscriere, cel mai ieftin pachet costă 69 de lei (pachet fără brăţară); mai există opţiunea cu 99 de lei (pachet cu bărţară) sau poţi opta pentru pachetul premium care costă 199 de lei (fitness tracker de nouă generaţie şi un tricou BB).

Participanții la WALKING MONTH vor avea la dispoziție o lună – din 11 septembrie în 10 octombrie – pentru a face cât mai mulți pași, în echipe de câte 4 persoane. La final, cele mai bune echipe vor câștiga premii precum primele abonamente la Electric Castle 2018, echipamente sportive și de relaxare, cafea de la Narcoffee Roasters. Pe de altă parte, ampania îşi propune să contribuie și la decongestionarea traficului rutier într-una dintre cele mai aglomerate perioade de peste an, care include începerea anului școlar și apoi a celui universitar.

În 2015, aproape 600 de persoane au strâns 42.000 de lei pentru secția de Terapie intensivă a Spitalului de urgență pentru copii din Cluj-Napoca. În 2016, numărul de participanți a crescut la 1.440, care au donat 132.126 de lei pentru terapia copiilor cu dizabilități neuro-motorii aflați în grija Grădiniței Speciale Malteze.

by -
0 215

 

În fiecare an, în România aproximativ 1.500 de nou-născuți pierd lupta pentru viață, iar principalele cauze sunt nașterile premature și lipsa unei dotări minime a maternităților. Aceasta este informația cu care își încep campania cei de la Asociația CERT Transilvania, care vor să strângă 50.000 de euro pentru patru echipamente medicale ce ar urma să fie donate Clinicii Dominic Stanca. Și nu doar statistica dureroasă a inspirat demararea campaniei, explică reprezentanții asociației, ci și experiența reală – unul dintre colegii din echipă a avut de înfruntat problema lipsurilor din spital, când i-a venit pe lume copilul.

“Campania “Dăruiește o șansa la viață!” e menită să contribuie la reducerea deceselor înregistrate în rândul copiilor născuți prematur și a bebelusilor cu suferință severă la naștere. Obiectivul nostru este acela de a strânge suma de aproximativ 50.000 euro, necesară pentru a achiziționa patru echipamente medicale performante ce vor fi donate Sectiei de Neonatologie a Clinicii de Obstetrică-Ginecologie II “Dominic Stanca” din Cluj-Napoca”, spun reprezentanții CERT Transilvania.

CERT Transilvania reuneşte un grup de oameni care au ca pasiune comună Off road-ul. De aici, însă, s-a dezvoltat o “aripă” caritabilă: pentru că au logistica necesară au început să intervină acolo unde alţii nu au posibilitatea să ajungă. Au dus pachete cu alimente bătrânilor izolați în cătune din Apuseni sau biciclete micuților din familii sărace. Acum adună bani pentru spitalul clujean, pentru a achiziționa aparate despre care medicii le-au spus că ar fi nevoie. “Un coleg al nostru a avut copilul născut prematur și el a trăit experiența lipsei aparatelor acolo”, spune Flaviu Garbo, de la CERT Transilvania, despre începerea campaniei.
Micuțul a trecut cu bine de experiență, are acum doi ani și, la inițiativa părinților, își “donează” în acest an ziua de naștere pentru a aduna fonduri în campanie.

Dacă doriți să vă implicați, găsiți AICI informații necesare

 

Nu e prima acțiune a unei asociații care vrea să se implice în rezolvarea problemelor din spitale. Beard Brothers are în derulare o campanie de strângere de bani pentru cumpărarea de aparatură în secția de arși a Spitalului Clinic Județean de Urgență.

Asociație din Cluj vinde motor custom ca să cumpere aparate pentru secția de arși a spitalului județean

 

 

by -
0 231

O asociație din Cluj face campanie ca să cumpere aparate ce să doteze secția de arși a spitalului județean din Cluj. “Destul e destul!”, spun membrii săi.

E vorba de Beard Brothers, a cărei campanie de strângere de bani pentru cumpărarea de aparatură în secția de arși a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca e a zecea  – între altele aceștia au cumpărat până acum un “taxi comunitar”.

“Campania 10 ridică o problemă stringentă în România, anume lipsa de investiție în sistemul medical, problemele de care se lovesc medicii și cel mai important, noi pacienții. După exact 532 de zile după tragedia din Colectiv, nu vedem schimbări semnificative. “Enough is enough” este un reminder la ce s-a întâmplat în clubul Colectiv și încercăm în același timp, să rezolvăm, cât putem, această problemă”, spune președintele asociației, Cornel Hoza. Campania urmărește să strângă 30.000 de euro. Prima acțiune e “Goodbye to Gravity Bike” – un omagiu adus trupei care concerta în Colectiv în noaptea incendiului. Motocicleta e realizată de Anarchy Custom, una dintre cele mai bune companii de motociclete custom și a fost concepută special pentru comemorarea victimelor din Colectiv. Motorul este pus în vânzare la prețul de 16.000 de euro, bani din care 20% ajung în campanie. “Suma la care este pus în vânzare acest motor este modică, având în vedere faptul că doar piesele pentru el sunt în valoare de 15.000 de euro”, spune Hoza.

Asociația numără până acum aproape 500 de membri.

Citește și:

Dar din dar. Povestea “Mașinii Bărboase” care îi duce, gratis, pe clujenii cu dizabilități și pe cei nevoiași

 

 

„Nu donez sânge, pentru că nu am încredere în ce se întâmplă la noi – rişti să mergi sănătos şi să te întorci cu ceva. E un gest nobil, aş vrea să ajut, nu am nici probleme cu acele, nu mi-e rău dacă mi se ia sânge, m-am gândit de câteva ori să mă duc, dar nu pot să trec peste asta – tot nu am încredere în sistemul de la noi, din România”. E ceea ce crede un clujean despre sistemul de donare de sânge şi probabil aţi auzit ceva similar de la vreun prieten, o rudă sau aţi experimentat chiar voi sentimentul. Alţi clujeni s-au plâns de-a lungul timpului de condiţiile de la Centrul de Transfuzii, de procedură sau de tratament, de timpul lung de așteptare, de regulile care trebuie respectate într-un astfel de proces, nerespectarea lor ori s-au îndoit de calitatea testării. „Am observat că sunt probleme, greutăți şi disfuncţii pe tot lanţul de donare”, spune preşedinta unei asociaţii clujene.  “Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă”, a constatat un președinte de ONG. Câteva asociaţii, ONG-uri și firme explică cum intervin acum pentru a sprijini dotarea şi renovarea, pe bucăți, a Centrului Regional de Transfuzie din Cluj; printre cei implicați: reprezentanți ai cluburilor Lions din Cluj și Beard Brothers, asociație care tocmai a anunțat că a reușit să strângă peste 20.000 de euro, cu o campanie. Donatorii asigură deocamdată cam două treimi din necesarul de sânge al spitalelor din Cluj.

Cei de la clubul Lions intervin “pe mai multe paliere”, pentru o serie de probleme pe care le are Centrul de Transfuzii. “Observând că sunt probleme, greutăți, disfuncţii pe tot lanţul – de la conştientizarea importanţei donării până la finalizarea recoltării şi prelucrarea probelor – ne-am propus să intervenim câte puțin, etapizat pe fiecare verigă. Degeaba facem campanii de conştientizare dacă nu există un spaţiu adecvat. Asta e realitatea”, spune Cristina Corpodean, preşedinte Lions Club Genesis. „Oamenii vin şi, pentru că procedura de înscriere e mai greoaie, fiind şi o lipsă acută de personal, trebuie să aştepte. Dacă aşteaptă 1-2 ore, cum se poate întâmpla, unii dintre ei poate pleacă. Aşa că vom interveni pentru renovarea de spațiu, s-au făcut deja lucruri pe sala de aşteptare, dar vrem să o facem mai primitoare, să punem două plasme – pe una să ruleze un film informativ, pe cealaltă emisiuni tv, ca să fie mai uşoară aşteptarea”, arată Corpodean. Doamnele Lions vor să aducă şi mobilier mai comod – scaune, canapele. Marea „durere” e însă la sala de recoltare. „Ne-am propus să renovăm sala de recoltare, aceea e probabil cea mai importantă parte. Vorbim de o renovare completă: de la reţelele electrice la calorifere, la plafon, e acolo un iluminator care trebuie înlocuit. E o sală peste care s-a tot dat cu vopsea, s-a găsit modalitatea de igienizare, dar trebuie intervenit mai profund. Şi scaunele de acolo sunt foarte vechi”, spune Corpodean. S-au primit şi unele noi, dar sunt tocmai ce ar trebui. Directorul Centrului Regional de Transfuzie Cluj, Adriana Sime, detaliază. „Cele noi nu sunt chiar conforme cu ce e nevoie. Sunt bune şi ne-am bucurat că le-am primit noi, dar nu sunt cele mai potrivite. Multora li se face rău și atunci trebuie să îl ridici pe donator dintr-o dată; scaunele nu au această opţiune. A intervenit o asociaţie care să achiziţioneze scaunele. Avem nevoie de minim şapte. Am înţeles că vor veni şi acelea, le vom primi”, spune Sime. Este vorba de o intervenție a asociaţiei Beard Brothers care se implică în dotarea centrului.

„Existând această implicare, noi am intervenit pe alte componente, am rugat-o pe doamna director să prioritizeze. Discutăm de două tipuri de componente: o dată pentru calitatea actului donării şi testării sângelui şi apoi pentru rapiditatea prelucrării. Dânşii au achiziţionat linia Elisa, care testează bolile transmisibile, dar nu au avut fonduri decât de o parte din componente”, spune Corpodean. Aşa că tot prin sponsorizare s-a completat aparatura, cu partea de spălător. Pentru controlul biologic al sângelui, pentru a completa o linie de testare, urmează o centrifugă. Apoi mai e sudeuza – adică aparatul care sudează tubulatura la punga de sânge. E nevoie de una mobilă, cu care să se poată efectua deplasări în sală. A ajuns şi asta. „Acum achiziţionăm o centrifugă”, completează Corpodean. „Aceasta e tot pentru maladii transmisibile, va asigura centrifugarea eprubetelor pilot aferente donării de sânge”, completează directorul Centrului.

 

 

Sala de aşteptare, dar şi cea de recoltare intră în lucrări de renovare şi, potrivit planurilor, acestea ar trebui să fie finalizate înainte de campania de primăvară (campania pentru donatori), care începe în 8 mai. Centrul rămâne operaţional în acest timp, cu un circuit al donatorilor modificat. Costurile pentru achiziţii de echipamente până acum ajung la 58000 de lei, socoteşte Corpodean – bani adunaţi de Lions. „Am avut un bal de caritate al cluburilor Lions, am avut evenimentul nostru aniversar Genesis în toamnă, sunt cotizaţiile colegelor, sponsorizări, evenimente. Prin toate acestea s-a susţinut proiectul Donez450”, spune Corpodean.

Aces proiect legat de donarea de sânge e, de fapt, mai amplu şi la el s-au asociat patru parteneri. „Suntem noi, Lions, care ne ocupăm de dotare şi renovarea Centrului de Transfuzii. Ne vom implica şi în campaniile de conştientizare. Mai e Organizaţia Studenţilor Medicinişti, care fac voluntariatul şi au propriile campanii – cam 2-3 pe an. Ei făceau campanii şi până acum, dar se bloca sala, erau echipamente care lipseau”, spune reprezentanta cluburilor Lions. O altă firmă s-a ocupat de conceptul grafic, design, partea de imagine. Apoi, compania de IT Life is Hard e responsabilă de platforma-registru, un proiect pe care şi l-au propus naţional, dar a început printr-un proiect pilot regional. Inspiraţi de nevoile de după cazul Colectiv, IT-iștii au gândit o platformă – donez450 – care să fie un registru al donatorilor activi din România, cu suport în procesul de donare prin notificări pe mail și sms în funcție de nevoile de sânge din centrele de donare.

„Identificăm modalităţi prin care mai putem interveni. Când ai campanii de recoltare, donatorii vin punctual, asigură o săptămână, două necesarul de sânge, apoi rămâi descoperit – cum se întâmplă pe perioada verii, exceptând Untoldul”, spune Corpodean. Pentru echilibru, s-ar pregăti campanii de donare în celelalte oraşe din judeţ: Turda, Câmpia Turzii, Dej, Huedin, Gherla.

De asemenea, va fi nevoie de alte fonduri pentru completarea dotărilor. Nevoile? „Am avea nevoie de congelator, de o centrifugă nouă pentru procesarea sângelui, care costă 50.000 de euro, minim. Sunt vechi, deci ar fi nevoie”, spune dr. Sime. De o parte din lipsuri se ocupă cei de la Beard Brothers. „Vor veni cu scaunele noi de donare. Ei contribuie şi pentru congelator, o sudeuză fixă au şi ei achiziţionată pentru sudarea tubulaturii – cea fixă, pentru procesare. Am acoperit nevoile cele mai urgente”, spune Sime. „Nevoi vor fi, va trebui să facem renovări pe lanţul de frig, sunt şi frigidere care sunt foarte vechi, aş vrea să le pun pe toate într-o singură sală, să avem o sală de frig monitorizată cum trebuie”, completează directorul centrului. 700.000 de lei + TVA. Acestea erau costurile pentru echipamentele trecute pe o listă a necesarului, care e trimisă anual la Bucureşti, spun cei de la centru. “Suntem autorizaţi, nu acreditaţi. S-au acreditat spitale, probabil va veni şi rândul centrelor de transfuzii. Asta înseamnă alte norme – va trebui să ne conformăm cu aparatura, cu personalul, să îndeplinim anumite standarde. Atunci, probabil, cu acest sprijin de care beneficiem, noi nu vom avea probleme decât cu centrifugile”, anticipează Sime. Veniturile proprii nu pot să acopere astfel de investiţii, spune directoarea centrului. „Din veniturile noastre nu putem să asigurăm tot necesarul pentru ca centrul acesta să fie unul ultramodern. Avem nevoie de susţinere mare din afară, noi trebuie să asigurăm din partea de venituri o parte din salarii, o parte celor ce lucrează pe PFA, materiale sanitare”, spune Sime.

 

 

 

Două treimi din necesarul spitalelor, asigurat de donatorii de la Cluj

Potrivit datelor disponibile, centrul are lunar aproximativ 1500 de donatori. Asta asigură cam două treimi din necesarul spitalelor din Cluj. „Pentru cealaltă treime aducem sânge de la centrele învecinate – din Alba, Zalău, Baia Mare, Satu-Mare, Oradea, săptămânal”, spune Sime. Vara, centrul se confruntă cu o scădere semnificativă a numărului de donatori. „Am reuşit să creştem puţin numărul de donatori în timp. Nu cu cât ne-am propus. Avem un plan de creştere cu 10%, am reuşit un plus de 1-2% anual. Important e că nu am scăzut. Poate cu campaniile de conştientizare se vor atinge aceste procente”, speră Sime.

Dar şi aici treaba ţine de echilibru și, dacă vin prea mulți, iar sunt probleme: centrul nu poate gestiona nici un număr foarte mare de donatori, cum se întâmplă uneori să vină în timpul campaniilor de succes. Chiar şi acum, cei de la OSM spun că pot mobiliza cam 200 de donatori pe zi. Degeaba! „Capacitatea noastră este limitată, şi ca personal. Apoi, noi trebuie să carantinăm acest sânge care se recoltează, să îl separăm de sângle valid care poate să inte în livrare. E o disfuncţionalite la noi – nu avem nici personal suficient, nici dotări suficiente pe linie de frig. Sângele are o durată de valabilite. Apoi scade brusc. Dacă nu am cerere şi am mai mult sânge decât e cererea, eu rebutez acest sânge. E păcat! Prefer să am donatori regulat şi nici campaniile să nu depăşească cererea. Trebuie o corelare între campanii şi ce pot oferi. Capacitatea noastră e de cam 70-80 de donatori pe zi. Sunt binevenite campaniile. Am zile când am doar 50 de donatori şi atunci am o problemă”, spune Sime.

Efectele aşteptate ale investiţiei? „Donatorul se va simţi mai confortabil. Pe partea de sală de recoltare, indiscutabil va fi altceva. Ne străduim şi pe partea de eficientizare. Aici depindem foarte mult şi de partea umană”, subliniază directoarea. E nevoie de donatori care să revină, mai spun reprezentanţii centrului. „Ar fi bine ca donatorii să vină la minim şase luni şi atunci poţi oferi siguranţă transfuzională. Pentru că un risc în transfuzii există. Minim, dar există. Şi atunci noi trebuie să facem cât mai mic acest risc, această fereastră imunologică. Aşa poţi să ai analizele donatorului pe partea de maladii transmisibile foarte bine monitorizate. Noi nu putem să depistăm până la partea de virus. Depistăm anticopii, aceştia au o perioadă în care apar în sângele donatorului. Există acest minim risc ca omul să doneze, să aibă virusul respectiv, dar anticorpii să nu fie detectabili încă. Noi vrem să micşorăm această fereastră, aşa încât să se ofere o siguranţă transfuzională maximă, dacă se poate. De aceea e foarte important ca donatorul să vină regulat. Dacă au o experienţă pozitivă, cu siguranţă revin”, spune Sime. Iar aici ar fi o promblemă, pentru că unii donatori pleacă dezamăgiți, deși vin cu cele mai bune intenții.

Un alt aspect la care ar trebui să se lucreze ţine de mentalitatea donatorului, spune Corpodean. „E o idee în rândul persoanelor de vârsta mea. Multe persoane asociază actul donării nu cu un gest caritabil, ci cu o nevoie: o zi liberă, bonuri. Aşa e de ani de zile. Vreau să schimbăm mentalitatea asta, pe care am avut-o eu, prietenii mei. Şi să facem nişte campanii dedicate. „Arhitecţii donează”, „Avocaţii donează”, „Jandarmii donează”, „Sportivii donează”. Cred că asta are impact asupra populaţiei – acea parte a populaţiei care nu e tot timpul prezentă în online. Trebuie să ajungem la ideea că actul donării e un act onorant şi că e o nevoie. Şi să extindem plaja celor cărora ne adresăm. Campaniile OSM se adresează mai ales tinerilor, vrem să extindem plaja. Mai ales că vorbim de un segment de persoane care nu depind de vacanţe”, spune Corpodean.

 

Cum arată sala de recoltare:

 

 

Vezi și:

Campania de donare de sânge UNTOLD a dat peste cap Centrul de Transfuzii din Cluj. Unii se revoltă: “Nu ne mai primesc!” Directoarea Centrului reacționează: “Noi facem ce putem”

 

Beard Brothers a anunțat la final de campanie: 22.720 de euro pentru Sânge

 

Asociația Beard Brothers, alături de “aripa” feminină – The Sisterhood – tocmai au încheiat, de câteva zile, o campanie legată de donarea de sânge, care a presupus o serie de evenimente pentru strângere de fonduri. La lansare, Keep the blood flowing presupunea strângerea a 18.000 de euro pentru reutilarea Centrului de Transfuzii Sanguine din Cluj-Napoca – cumpărarea de aparatură necesară pentru a verifica sângele donatorilor şi de virusul hepatic şi aparatură nouă pentru stocarea sângelui. “Am făcut 2-3 campanii de donare de sânge. Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă. Atunci am zis: hai să o luăm invers, rezolvăm problema asta şi apoi chemăm oamenii. Era frustrant – veneau oamenii de la lucru, să doneze sânge şi îi trimiteau acasă”, a menționat Cornel Hoza, în timpul campaniei. Vineri, Beard Brothers a anunțat finalul campaniei Keep The Blood Flowing. “Aseară a fost ultimul eveniment dedicat campaniei. Am reușit să strângem încă 1068 de euro, astfel am ajuns la suma de 22720 euro, cu 4720 de euro mai mult decat tagetul propus. Ne apucăm de cumpărături și revenim cu dovada”, a anunțat asociația “Noi plătim direct la furnizori, ne consultăm cu Centrul de Transfuzie, consultăm oferte. Pentru achiziția de scaune am obținut 7 la pret de 5”, spune Cornel. Ca să vă faceți o idee despre primele costuri: 2000 de euro a fost avansul pentru cele șapte scaune.

Dar din dar. Povestea “Mașinii Bărboase” care îi duce, gratis, pe clujenii cu dizabilități și pe cei nevoiași

 

 

by -
0 866

Ciprian, şofer de “taxi”: “Bine aţi venit în maşina bărboasă! Unde mergem?”

Oana, pasager: „Pe Traian Moşoiu”. Și urmează nişte indicaţii ajutătoare. „Iar acolo este şcoala biblică”.

Ciprian: „Bine de ştiut. Decolăm!”

 

Oana e o tânără de 31 de ani care îţi vorbeşte cu încredere (şi zâmbind mult) despre planuri de viitor şi schimbare de mentalitate, despre cum ar trebui să ne bucurăm de fiecare nor şi despre cum necazurile te învaţă să te uiţi înspre ceilalţi. Oana tocmai a urcat în maşină în scaun cu rotile. De aceea „taxiul” stătea între ghilimele, în prima frază: pentru că dialogul de mai sus nu e unul purtat, de fapt, într-un taxi. Sau, mai bine zis, nu e vorba de un taxi obişnuit. Am putea spune chiar că e unul neobişnuit, din mai multe puncte de vedere: e o maşină specială, fiindcă ea a intrat în traficul clujean pentru a le da un drept la deplasare unor oameni de-ai noştri care altfel au mai puţine opţiuni. Sunt oameni nevoiași sau cu dizabilităţi, pentru care străzile, trotuarele, taxiurile şi autobuzele, dar şi clădirile Clujului sunt adesea neprietenoase. „Maşina Bărboasă” – „Beard mobile” a fost lansată în trafic de cei de la asociația Beard Brothers ca prim taxi – Comunitar din Cluj-Napoca, „care deserveşte, în regim gratuit, persoanele cu dizabilităţi şi cazurile sociale care au o urgenţă”.

Bărboşii conduc cu scopuri dintre cele mai diverse: o duc pe o doamnă la biserică şi la meciurile de fotbal, pe o tânără la şcoala religioasă, pe un băiat diagnosticat cu scleroză multiplă la tratament. Pasagerii taxiului au de la 15 la 50-60 de ani. Maşina comunitară are câte 2-3 curse pe zi, aprope în fiecare zi. Cu, poate, o zi din săptămână pauză.

“Dar din dar se face Rai”. E o vorbă pe care o prietenă mi-o spune adesea, când contextul e de așa natură încât merită subliniată. Ca alte vorbe din popor, și asta își dovedește valabilitatea în timp. Probabil ați constatat. De exemplu: un om face o donație, un altul își ia din timpul liber să facă ceva pentru alții, unii (poate cu un ONG) adună banii și timpul și le pun într-o cauză bună. Cum ar fi taxiul comunitar. Cineva beneficiază de taxiul comunitar și, mânat și de luptele zilnice, e inspirat să se implice la rândul său. Ar vrea să îi ajute pe alții (găsiți mai jos cazul Oanei). Așa că stai puțin pe gânduri și speri că e adevărat: “Dar din dar se face Rai”.

Am vrut să vedem cum funcţionează serviciul, aşa că „Maşina bărboasă” ne-a găzduit într-o zi de muncă.

 

“Ca vântul și ca gândul”. La lucru

Suntem în plin sezon de proteste la Cluj (şi în toată ţara) şi, după tura de marş de noapte, ziua de lucru continuă la fel ca de obicei. Poate, totuşi, cu o însufleţire nouă. În biroul instalat într-o casă cu uşi colorate din paşnicul cartier Gheorgheni e încă sediul „Beard Brothers”, care se pregătesc de instalare în casă nouă.

20170201_144736

 

E „business as usual” – tocmai s-a lansat campania de recrutare şi va fi muncă de selectat dintre sute de aplicaţii, campania 9 e în desfăşurare, proiectul Beard Mobile e proaspăt lansat şi trebuie gestionat. „A început de la o idee, ca toate lucrurile”, începe cu începutul Cornel Hoza, preşedintele Asociaţiei Beard Brothers. Dar nu e vreme de stat prea mult la sediu. Sună telefonul și e timpul să pornim spre destinaţie: cursa e programată la oră fixă şi la ora aia trebuie să fim la casa pasagerului. Aşa că lăsăm cafelele şi biroul şi mergem după „Beard Mobile” – îl urmărim, de data asta spre Floreşti. Echipa zilei, alături de Cornel: Alex Kerekes, Sebi Boanca și Ciprian Zegrean.

20170201_150900

 

Între timp, reluăm discuţia.

Orașul cel primitor: „De ce nu staţi acasă dacă sunteţi handicapaţi?”. Și luminița de la capătul tunelului: mașina argintie

„Totul a început de la o idee. Conceptul s-a pus în practică la un moment dat la Bucureşti. L-am văzut acolo, apoi am vorbit în stânga – dreapta cu oamenii din Cluj şi chiar am identificat că deplasarea e o problemă şi aici, pentru oamenii cu dizabilităţi. Unele autobuze au rampe, dar du-te miercuri la 1 cu transportul în comun şi nu ai locuri să stai nici măcar în picioare. Unele autobuze nici nu au astfel de rampe. Există o reglementare legală care prevede că firmele de taxi trebuie să aibă cel puţin o maşină dotată pentru persoane cu dizabilităţi, dar la vremea aia, din ce am aflat noi, era doar una, în Oradea. Între timp, am înţeles că autorităţile au început să pună presiune să se întâmple lucrul ăsta. Asta e bine, dar să vedem şi rezultatele. Noi am vorbit cu persoane care au probleme şi ne spuneau că întâmpină reticenţă din partea oamenilor, le ziceau unii „de ce nu staţi acasă dacă sunteţi handicapaţi?” Chestii din ăstea, super aiurea. Oamenii ăştia vor să fie activi şi ar putea merge la tot felul de activităţi, dar îi împiedică problema asta”, explică Cornel. Aşa că s-a decis ca maşina specială să fie următorul obiectiv de campanie. Se întâmpla pe la început de 2015. A urmat campania, concertele şi toate acţiunile necesare. „Am vândut prăjiturele, am făcut târguri prin companii. Am bugetat proiectul şi am zis că rezolvăm să luăm maşina cu 12.000 de euro. După care am zis că o să căutăm parteneri care să susţină pe termen lung proiectul”, spune preşedintele Beard Brothers. Campania a fost un succes: s-au adunat 15.000 euro, iar maşina a fost achiziţionată din Germania cu 10.000 de euro. Banii rămaşi sunt folosiţi pentru a alimenta şi acum desfăşurarea proiectului. De la momentul conturării planului au urmat etapele: campania, achiziţia maşinii, actele şi procedurile, dar şi o perioadă de „teste”. Maşina e pe teren de câteva luni, dar oficial proiectul s-a lansat în acest început de an, după ce lucrurile s-au pus de-a dreptul pe roate/roți. La propriu şi la figurat. Echipa are acum pentru acest proiect 30 de şoferi voluntari, care – în funcţie de timpul lor liber şi de programările anunţate – preiau volanul Beard Mobile. Cei care vor să apeleze la maşină trebuie să ştie că e nevoie să anunţe echipa cu 24 de ore înainte, pentru ca gestionarii programului să se asigure că maşina e disponibilă, cu tot cu un şofer şi un ajutor de şofer. Asta pentru că, acolo unde e nevoie, „bărboşii” intervin din casa pasagerului până la destinaţie – adică, atunci când e cazul, aduc scaunul cu rotile de la etajul patru. „De obicei, îl întrebăm dinainte pe cel care ne contactează ce probleme are, unde vrea să ajungă, care e greutatea persoanei”, spune Cornel. „Avem şi fete în echipa de şoferi, aşa că trebuie să fim atenţi cum gestionăm lucrurile”, completeză Alex, de la volan. Pentru că Beard Brothers are şi divizia de fete – The Sisterhood.

O dată proiectul demarat, gestionarii lui constată că din oraş lipsesc tot felul de lucruri care ar putea face lucrurile mai simple pentru toată lumea. De exemplu, planul următor e achiziţionarea unui elevator, în viitorul apropiat, care să ajute „echipa de intervenţie” să transporte pe scări scaunul cu rotile. Asta ar costa cam 3000 de euro. „Destul de mult, dar merită. Pe termen lung, când vom avea curse non stop, vom angaja şi un şofer care să facă asta tot timpul. Momentan nu a fost cazul să refuzăm vreo solicitare. Dar având în vedere că fiecare voluntar are jobul lui, la un moment dat e şi riscul ăsta. Aşa că vrem să angajăm un şofer permanent. Nu am angajat până acum, fiindcă nu am vrut să cheltuim bani aiurea, având în vedere că deocamdată nu a fost nevoie şi ne-am descurcat noi. Încă nu e aşa de mare cererea încât să plătim un om doar ca să stea”, explică „şeful” Beard Brothers.

 

20170201_150759

 

Programul funcţionează încă din rezerva de bani acumulată cu campania, dar asociaţia ar lansa clujenilor o provocare, pentru a susţine proiectul pe termen lung. „Vrem ca comunitatea să susţină proiectul ăsta, să găsim atât de mulţi parteneri care să contribuie cu sume modice încât să ducem înainte lucrurile. Să se contribuie cu, să zicem, 10 euro. Dacă ar fi aşa, cu 100 de parteneri – firme, oameni – ne acoperim costurile. Cei care vor să ne sprijine o pot face folosind contul asociaţiei, pot dona acolo, cu menţiunea pentru Beard Mobil”, spune Cornel. „Chestia amuzantă a fost că şi beneficiarii, toată lumea întreabă: chiar e gratis? Oamenii au întrebat ce pot să facă, chiar dacă e gratis, le-am contul. Acuma, nu o să refuzăm dacă cineva chiar vrea să ajute proiectul, dar nu încurajăm neaparat lucrul ăsta în rândul beneficiarilor. Acesta e serviciul dedicat lor”, precizează Cornel.

 

Povestea Oanei. Şi lecţia

„Şi dacă va fi să rămân în scaun cu rotile, trebuie să învăţ din asta să îi încurajez pe alţii, să nu trăiesc cu o mentalitate bolnavă”.

Ajungem tocmai în Florești și, în fața unui bloc verde-fistic, după ce ocolim un cățel, trecem la următoarea etapă din ziua de muncă a taxiului argintiu, cu însemn bărbos. Preluarea pasagerului. Tânăra beneficiară e însoțită de mamă și de o prietenă, dar băieții preiau frâiele. Se deschide mașina, se dă jos rampa, se primește pasagerul. Mama e mulțumită și se retrage cu un semn de aprobare.

 

20170201_153017

20170201_153043

20170201_153425

20170201_153505
Oana Albu e una dintre primele pasagere ale Beard Mobile. Nu ştia de maşina asta specială, până când prietena ei Mihaela a aflat, de pe Facebook, că există. Într-un drum de “taxi” ne-a împărtăşit poveste ei, ca să dăm mai departe povestea Maşinii Bărboase, care duce zilnic astfel de întâmplări şi pe oamenii lor.

Oana are 31 de ani şi vrea să îşi ducă viaţa în aşa fel încât boala care o afectează să nu o împiedice prea mult să îşi vadă de activităţi. Vorbește mult despre credință, gândire pozitivă și speranță, fără să conteste, desigur, importanța medicilor și a procesului prescris de recuperare. Cu toate diagnosticele, vrea să completeze existența și cu speranță – de pildă, scaunul cu rotile nu ar trebui să însemne că e consemnată să stea acasă. „Boala mea…”, începe tânăra și face rapid o precizare. “Nu prea îmi place să o iau aşa, în cârcă. Încerc să îmi schimb mentalitatea, să nu fie una a tuturor diagnosticelor puse de medici”, precizează Oana. Dar diagnosticele sunt la fel de reale ca scaunul cu rotile care tocmai a urcat în maşină. „Medicii spun că am hiperlordoză. De la tocuri, cum nu am făcut nici sport, de la lucruri cărate – mi-am distrus coloana, nu am avut grijă de ea; mi-am rupt piciorul de şapte ori. Dintre astea, şase accidente s-au produs în mod banal. Mi-am distrus masa musculară, nemâncând sănătos şi nefăcând sport am ajuns la o stare degradată a sănătăţii. Medicul mi-a spus că, în urma fracturilor avute şi după recuperările nefăcute corect, mi-am afectat coloana în continuare şi partea sănătoasă a piciorului stâng. Am ajuns la stadiul la care, nerefăcându-se masa musculară, voi depinde o bună bucată de vreme de scaun cu rotile sau poate chiar toată viaţa”, înşiră Oana. „Eu nu prea vreau să cred asta. El e medic, zice teoretic, expune partea ştiinţifică, dar eu am avut minuni. Am avut un dispozitiv care să ajute creșterea osului, iar osul trebuia să crească în 2-3 ani cu dispozitivul respectiv. Cu o rugăciune, în şase săptămâni a crescut. Nu vreau să trăiesc cu mentalitatea că toată viaţa voi fi în scaun cu rotile. Şi dacă va fi să rămân aşa, trebuie să învăţ din asta să îi încurajez pe alţii, să nu trăiesc cu o mentalitate bolnavă”, spune hotărâtă. Nu a fost atât de convinsă dintotdeauna. Mentaliatatea s-a mai înseninat pe parcurs.

Primele probleme au apărut de mult. „De la atâtea fracturi, muşchiul nu se mai recupera; folosind cadre şi cârje, am ajuns să îmi fie afectată partea lombară. Când am mers la o posibilă operaţie la coloană, medicii au spus că aceasta mi-ar afecta iar picioarele. Stând la pat şase luni, mi s-ar distruge masa musculară complet”, povesteşte Oana. Asta se întâmpla acum mai bine de un an. „Am fost pe la toţi neurochirurgii şi ortopezii posibili. Medicul mi-a spus că depinde şi de mentalitatea mea şi de voinţa mea. A admis şi ideea că există un “comitet ceresc” şi poate va face o minune. Dar din punct de vedere medical realitatea pe care mi-a expus-o asta este: voi ajunge cu certificat de handicap pe viaţă din cauza asta”, admite Oana.

Recuperarea e anevoiasă, dar, spune Oana, ajută şi observă îmbunătăţiri. Dar pe lângă că e anvoiasă fizic, e şi costisitoare financiar. „Nu îmi permit financiar să merg la Recuperare în fiecare zi. Mi-ar permite casa de asigurări să merg 12 zile, de două ori pe an, gratis prin asigurări. Asta ar însemna să îi plătesc şi mamei internarea în spital, pentru că ei nu au atâta timp să îşi rezerve fiecărui pacient. Noi locuim în Floreşti şi e greu să ajungem aici”, amintește tânăra. Dacă e să o plătească, o şedinţă costă 40-45 de lei. „Îmi trebuie multă răbdare şi persevernţă şi oameni pozitivi care să creadă în nebunia mea. Că unii aşa îi zic – nebunie. Eu îi zic mentalitate sănătoasă. Încep să adopt o mentalitate dumnezeiască. Dumnezeu m-a creat sănătoasă, ştiu că nimic nu e imposibil. Am avut şi o pareză, nu îmi simţeam piciorul de la genunchi în jos. Atunci s-au rugat aţii pentru mine. Când am făcut primii paşi fără orteză am simţit că a fost un miracol. Am fost prezentată la studenţi”, aminteşte Oana.

Visul. “Dă mai departe”

Noua atitudine, asta „nebunească” şi pozitivă, are efecte, susţine tânăra. O ajută. „În trecut mi se spunea, chiar sănătoasă fiind: „nu eşti capabilă, nu eşti bună, cu şcoala nu vei reuşi”. Şi aşa a fost, toate lucrurile astea înrădăcinate au dus la o mentalitate închisă. Încerc să îmi schimb mentalitatea”, spune Oana. Aşa că acum se concentrează pe lucruri pozitive şi pe recuperare. A absolvit şcoala profesională în 2004 şi a continuat doi ani de seral. Apoi traseul educaţional s-a întrerupt o vreme. „Am plecat de acasă, am fost mai răzvrătită”, vine explicația. Acum, însă, Oana începe să contureze un plan nou. „Mi-aş dori să ajut oameni care au fost în aceleaşi condiţii ca mine. Nu vreau să par ciudată sau să vă implementez vouă gândirea mea. Dar la asta m-a condus totul, toate accidentele, rupturile, o viaţă zdruncinată din punct de vedere sentimental şi fizic. Vreau un serviciu, vreau să continui şcoala, în aşa fel încât să pot ajuta. Poate să fiu asistent social sau chiar să fac fizioterapie, să îi ajut pe oameni. Am avut o fizioterapeută care îmi spunea că nu e posibil, că nu o să mă recuperez, nu mă lăsa să fac paşi cu cadru de mers. M-am gândit încă de atunci. Nouă nu ne trebuie oameni din aştia în spitale, în sistemul medical, oameni care descurajează pacientul, avem nevoie de oameni care să le dea o speranţă celor bolnavi, să se bucure de viaţă aşa cum este şi asta le va da curaj să meargă mai departe. Visul meu e să îmi deschid eu ceva, cum e fundaţia băieţilor (Beard Brothers). Adică ceva aşa, necomercial, nu pe bani. Nu să vină omul să cheltuie, ştiu şi eu cât de mult am cheltuit, cât de multe lucruri materiale trebuie să dai ca să te recuperezei şi, uneori, tot nu te recuperezi complet”, spune Oana despre gândurile de viitor.

Planul nu e încă foarte clar, e la stadiu de „temelie”. „Vreau să mă zidesc pe mine atât de bine, să învăţ, să socializez cu oameni, să mă vindec pe mine atât de mult interior, încât să pot să dau mai departe. Dacă eu încă mai am momente în care trebuie să cresc, să învăţ anumite lucruri nu e momentul să pornesc. Visul meu e că o să vină şi momentul acela. Am văzut şi multă lume în spitale. Medicul care m-a operat pe mine a fost o excepţie, deşi e într-un mediu care nu prea permite latura asta spirituală, fiinndcă ei pun ştiinţa în faţă. Am fost uimită şi copleşită că mi-a permis să nu renunţ la mentalitatea mea. În spital am întâlnit însă şi medici rezidenţi care râd de pacienţi; nu i se dă speranţă pacientului, lipseşte adesea respectul pentru celălalt, pentru a proteja sentimentele celuilalt. Un banal exemplu, pe care am avut tăria să nu îl pun la suflet. În glumă, un medic care mi-a schimbat pansamentul îmi zice: „De ce nu îţi tai piciorul dacă tot îl rupi de atâtea ori, că e inutil?”. L-am întrebat dacă el şi l-ar tăia. A zis că da. Eu am ajuns să iubesc aşa de mult viaţa şi piciorul ăsta fragil, încât vreau să îl păstrez. Chiar dacă se mai rupe. Nu am fost nici măcar supărată. Am fost şocată de răceala şi răutatea lui. Din câte ştiu, un om când se angajează în domeniul acesta vrea să salveze vieţi. M-a făcut să îmi doresc să pun viaţă în oameni, în copiii pe care îi întâlnesc şi care au dizabilităţi, să le spun că e o speranţă, să se bucure de fiecare lucru”, spune Oana. V-aţi bucurat recent de vreo formă de nor? Aţi apreciat că puteţi ieşi afară sau că puteţi sta ridicaţi? Oana a trecut prin aşa ceva. „Mă bucur şi de norişori să îi văd. Cât am stat în spital am suferit foarte mult că nu puteam ieşi afară. Prima zi în care mi s-a spus că pot să stau în fund a fost minunată, am numit-o cel mai mare cadou făcut de Dumnezeu. Oamenii ar trebui să se bucure de fiecare lucru pe care îl au, să îl preţuiască. Cât am stat în spital mereu „riscam”, ca să mai povestesc cu alţii. Îmi era permis să merg până la toaletă şi mă foloseam de prilejul ăsta. Primeam foarte multe fructe în perioada aie şi le dădeam pe acolo, le împărţeam şi mai vorbeam cu oameni. Îi întrebam şi, dacă îmi permiteu, mă rugam pentru ei sau le spuneam o vorbă bună. Cei mai mulți sunt foarte amărâţi, toţi avem probleme în spital şi nu găseşti un om motivat să îţi zică: „e bine”, „o să fie bine”, „sunt bine”, să se vadă pe chipul lui. Majoritatea sunt demoralizaţi. A fost o perioadă faină, într-un fel. M-am bucurat că am mers acasă, că îmi era dor de casă şi de linişte, dar cumva mi-au lipsit oamenii. Am şi păstrat legături frumoase cu anumite persoane. Un om se deschide ca o floare când e încurajat. Asta m-a motivat. De dinainte aveam ideea să fac ceva, dar acolo am văzut practic cum ar fi, în ce moduri te poţi folosi de inima deschisă pentru oameni”, spune Oana.

20170201_160043

Oana, în dreapta, alături de prietena ei, Mihaela, în taxi

 

Acum, tânăra o are pe mama ca însoţitor plătit, dar, chiar şi aşa, deplasarea e dificilă. „Mă limitează, nu pot să ies chiar când doresc, oricât doresc, să stau în oraş cât doresc, depind de mama, de transportul în comun. Apoi, nu toate autobuzele au rampă sau sunt oameni care nu înţeleg necesitatea de a coborî rampa. Mă mai doare sufletul că o văd şi pe mama sătulă şi obosită”, admite fiica. Mai e un coleg, de la aceeaşi şcoală biblică, care o ajută cu transportul, cu maşina – pune scaunul cu rotile în portbagaj şi o ajută pe Oana să urce în automobil. Dar nici el nu e disponibil oricând. Acesta e contextul în care a apărut „Beard Mobile” în viaţa Oanei. Adus de Mihaela, prietena ei, care acum o şi însoţeşte din Floreşti la şcoală. „Era dorinţa mea să nu mai depind numai de mama sau de colegul meu, care uneori are şi el alte planuri. A contat foarte mult pentru mine ajutorul acesta. Aşa e mai comod şi mai rapid. Şi am ajuns foarte repede”, spune Oana, în timp ce intrăm pe strada de destinaţie.

În curte sunt ceilalţi, pentru că echipa trebuie să conțină și un ajutor de șofer. Urmează aceeași procedură: se pune rampa, e scos afară căruciorul cu rotile. Mai sunt câteva trepte de urcat. Pentru că imobilul nu e prevăzut cu facilități pentru persoane cu handicap, scaunul trebuie luat pe sus. Băieții fac și asta, în timp ce Oana mulțumește și precizează, de câteva ori, că nu era treaba lor să o facă. Ea merge la curs, băieții spre mașină.

 

20170201_160141

20170201_160146

20170201_160159

20170201_160233

Misiune încheiată!

Nu e singura pe ziua de azi. “Dimineață am mai avut o cursă de la 7.30. Eu am pornit cam cu o oră înainte. Am luat-o pe doamna de pe strada Arieşului, am dus-o pe Moţilor la Medicală 2, acolo şi-a făcut analizele şi apoi am dus-o înapoi. De obicei trebuie să ştim înainte cu 24 ore lucrurile acestea – adresa, destinația, dacă e nevoie de drum dus-întors”, ne explică Sebi. El e unul din cei 30 de șoferi voluntari și asta a fost doar una dintre zecile de curse pe care le face Beard Mobile.

Imagini din alte misiuni, postate de echipa Beard Mobile:

 

Dă mai departe! To be continued…

Cei de la Beard Brothers au acum aproximativ 300 de voluntari – cu vârste cuprinse între 15 și 45 de ani. Printre ei: profesoara de Biologie, colegă cu elevul ei, dar și barmani, bucătari, designeri web, designeri doctori sau agenţi de vânzări și, desigur, mulți studenți. “Ne bucură că am reuşit să punem în acelaşi context oameni aşa diferiţi şi din generaţii diferite. E fain că vin și vor mulți să se alăture, vedem asta și la noua sesiune de recrutări. Oamenii sunt deschişi să facă lucruri. Selectăm din ei cât considerăm. Nu îi luăm pe toţi dintr-un motiv foarte simplu: prima oară când am făcut recrutări i-am luat pe toţi cei care au venit şi au fost oameni care nu s-au implicat deloc. Asta a dăunat grupului ca întreg. Așa că acum suntem atenți. Se vede pe oameni dacă vor să facă ceva. La noi e altfel, nu e interviu de angajare, dacă vii cu CV și experiență ţi-o arunc pe geam. Vreau să vorbim ca oamenii”, lămurește Cornel. Acum se face și o preselecție online, cu două întrebări: 1. De ce vor să fie voluntari? 2. Dacă primesc o masă ce ar face cu ea?
Cât despre obiective… O campanie are efecte într-o altă campanie și dacă într-o astfel de inițiativă se identifică o problemă, următorul proiectul poate fi inspirat de aici. Un exemplu e campania aflată acum în desfășurare. Campania acum în derulare, cea cu numărul 9 – e una cu mai multe obiective, ne explică președintele asociației. Obiectivul principal, care ar trebui atins până în martie, ține de proiectul “Keep the blood flowing”. Scopul aici e strângerea a 18.000 de euro pentru dotarea Centrul de Transfuzii. “Am făcut 2-3 campanii de donare de sânge. Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă. Atunci am zis: hai să o luăm invers, rezolvăm problema asta şi apoi chemăm oamenii. Era frustrant – veneau oamenii de la lucru, să doneze sânge şi îi trimiteau acasă. Avem strânşi 8400 euro, am semnat recent contractul cu o companie și în felul ăsta ajungem la 14.000 euro. Avem planificate mai multe evenimente pentru această campanie: cros pe trepte în 18 martie, campionat de pocher şi încă un eveniment unde să aducem gamerii, fiindcă vrem să îi aducem și pe ei în zona de charity. Ei sunt focusaţi pe ale lor acum. Nouă ne-a plăcut de la început să comunicăm cu tot felul de oameni care nu sunt în zona asta. De fapt, nici de la noi – ca bărboşi tatuaţi – nu se aştepta nimeni să facem ceea ce facem. Eu cred că toată lumea are chestia în el, dar dacă nu ţi se oferă cadrul să îţi fie şi ţie comod poate nu te implici”, constată Cornel. Un exemplu recent de legături între “ramuri” de activitate diferite: Beard Brothers a început colaborarea cu Romanian IT. Primul proiect e deja pus pe roate: IT-iștii vor face o aplicaţie de gestiune a voluntarilor. Urmează și alte teme rezolvate prin IT.

“Am mai avut un program de integrare a studenţilor – ne-am dus cu ei, le-am arătat lucruri şi acum îi recrutăm ca voluntari. Avem sistem the mentorat, prin care oferim meditaţii pentru copii şi workshop-uri, pentru că acum nimeni nu prea te încurajează să îţi explorezi curiozităţile. Ne axăm pe copii de clasa a 8-a și a 12-a, deocamdată, că ei se află la un prag. O să includem şi cazuri sociale. Copii ai căror părinți  îşi permit să plătească o sumă modică o vor face, iar noi la rândul nostru vom investi în copii care nu au alte șanse”, spune Cornel. Și astfel de copii sunt cu sutele. O fetiță dintr-o localitate din zona Dej ar putea fi prima beneficiară a programului. Vrea să fie învățătoare. “Am găsit o fată care învaţă foarte bine şi care vrea să fie învăţătoare. Vrem să îi plătim bursa, ca să vină la Cluj la liceul Pedagogic. Apoi, mai vrem să dăm drumul la un sistem de conferințe, să vorbim cu copiii, despre ce înseamnă voluntariat și implicare în societate”, spune Cornel. Asta după ce, recent, cei de la Beard Brothers, cu tot cu divizia de fete au renovat un apartament în Câmpia Turzii pentru o doamnă bolnavă, care avea nevoie de ajutor. Cu o campanie de 8.000 de euro în spate, voluntarii au muncit o lună la casa doamnei Deak, care trăia singură într-un apartament în care ploua de ani de zile.

Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers

 

Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers

 

Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers
Foto: Beard Brothers

 

Și mai urmează. “Bărboșii” plănuiesc să intervină și în unul dintre cele mai dureroase puncte de pe harta nevoilor noastre: spitalele.

Va urma…

 

20170201_161217

P.S.: Dacă aveți nevoie de serviciile taxiului, trebuie să vă programati cu minim 24 de ore inainte. Comenzile se preiau in functie de disponibilitatea masinii la numarul de telefon: 0720 291 465.

 

Sursa foto dr: Radio Resita

Festivalul Untold e evenimentul anului în Cluj, urmat în top de Electric Castle şi TIFF a decis publicul (+juriul), în cadrul unui eveniment iniţiat de o asociaţie de marketing, care i-a chemat pe clujeni la vot. “Omul-Cluj” este, se pare, actorul Florin Piersic, care “dă” şi numele celui mai mare cinematograf din oraş.

Gala Gala Game of Tribes a avut loc săptămâna trecută (13 octombrie) şi atunci s-au premiat cele mai apreciate campanii de marketing, evenimente, branduri clujene și oameni, după rezultatele unui vot online şi a părerilor din juriul desemnat. Publicul a fost cel care a nominalizat campaniile sau brandurile preferate, încadrându-le în cele șase categorii: campanii out of the box, evenimentul anului, campanii de responsabilitate socială, cel mai bine promovat loc/obiectiv turistic, brand à la Cluj sau Omul “Cluj”. Game of Tribes este un proiect realizat de IAA Young Professionals Cluj-Napoca (comunitate a tinerilor profesionişti în marketing şi comunicare. Câștigătorii au fost desemnați în urma votului publicului larg exprimat online și al votului exprimat de un juriu de specialitate. “Punctajul final a fost o medie aritmetică – 50% votul publicului şi 50% votul juriului”, a menţionat Oana Vlad, reprezentanta IAA.

Au fost înregistraţi 2670 de votanţi online, iar clasamentul integral cu lista completă de nominalizări poate fi consultată AICI. Categoria cu cele mai multe propuneri a fost cea de “Campanii Out of the Box”, cu 20 de nominalizări. Evenimentul Anului şi “Cel mai bine promovat loc” au adunat fiecare câte 12 propuneri, Brand a la Cluj – 17 nominalizări, “Omul Cluj” – 13 şi Campanii CSR – 9.

Juriul a fost format din 11 membri:
juriul-game-of-tribes-1
1 ban pentru 1 pian, campanie realizată de Jazz Day & Beard Brothers a fost desemnată ca fiind Cea mai bună campanie Out of the Box.
Citeşte mai multe despre iniţiativă şi ţinta sa:
La categoria “Evenimentul Anului” Untold Festival a luat locul 1 şi tot o campanie a echipei festivalului cu DJ-ei a luat un premiu la Categoria Campanii de Responsabilitate Socială. Este vorba de campania de donare de sânge (premiată şi internaţional) – Blood network: donează sânge și mergi la UNTOLD.
Din atmosfera Untold:

 

Castelul Banffy, transformat prin organizarea Festivalului Electric Castle este în Cluj Cel mai bine promovat loc / obiectiv turistic.

Vezi aici câteva imagini cu pregătirea domeniului nobiliar de la Bonţida:

FOTO / VIDEO Ziua 0 pe domeniul de la Bonţida: cum arată Castelul Electric, pregătit de festival

Beard Brothers și The Sisterhood ocupă primul loc la categoria Brand a la Cluj.

Sursa foto: IAA
Sursa foto: IAA

“Omul Cluj” a fost ales actorul Florin Piersic.

”Clujul a devenit cunoscut prin brandurile mari care îl populează și care crează locuri de muncă, oferind servicii și produse competitive pe piața internațională, prin multele evenimente organizate aici pentru absolut toate categoriile de public, prin campaniile de promovare care au atras atenția asupra unei cauze sociale sau culturale sau pur și simplu prin clujenii care se implică activ în societate și care sunt adevărați ambasadori pentru oraș oriunde se duc în lume”, spune Dana Gherasim, Project Leader Game of Tribes.

 

Lista câștigătorilor:

Categoria Campanii Out of the Box

Locul 1: 1 ban pentru 1 pian, campanie realizată de Jazz Day & Beard Brothers

Locul 2: Jazz in the Park – Bogata Edition

Locul 3: Campania de la Opera Română din Cluj cu filmarea în Cinema Victoria

Categoria Evenimentul Anului

Locul 1: UNTOLD Festival

Locul 2: Electric Castle

Locul 3: TIFF

Categoria Cel mai bine promovat loc / obiectiv turistic din Cluj

Locul 1: Castelul Banffy prin organizarea Festivalului Electric Castle

Locul 2: Parcul Central prin organizarea Festivalului Jazz in the Park

Locul 3: Salina Turda pentru promovarea piesei de teatru Iona

Categoria Campanii de Responsabilitate Socială

Locul 1: Blood network: donează sânge și mergi la UNTOLD

Locul 2: Shoebox: cadoul din cutia de pantofi

Locul 3: Walking Month, ediția 2015 – Mersul pe jos strânge bani pentru Spitalul de Copii din Cluj

Categoria Brand a la Cluj

Locul 1: Beard Brothers și The Sisterhood

Locul 2: Farmec

Locul 3: Captain Bean

Categoria Omul Cluj – un brand personal care inspiră și expiră valorile Clujului

Locul 1: Florin Piersic

Locul 2: Adrian Hădean

Locul 3: Simona Baciu

Asociația Cluj Capitală 2021 a primit Premiul Special al acestei ediții Game of Tribes din partea Mastercard, partenerul principal al evenimentului Game of Tribes. Asta cu toate că juriul a decis ca Timişoara să fie Capitala Culturală 2021, Clujul ratând acest titlu.

 

by -
0 39

Cu scena luminată, între draperii roșii, bătrânul pian Blüthner Grand Piano de la Casa de Cultură a Studenților s-a auzit, din nou, ieri seară. Pentru prima dată după operația de intervenție, adică după ce a fost recondiționat prin campania #1banpentrupian a echipelor Jazz Day și Beard Brothers, în august 2016. Micuța scenă s-a populat complet: au cântat Elena Mîndru, plecată de pe băncile Academiei de Muzică din Cluj, dar și marea trupă finlandeză Jyväskylä Big Band, alături de Tuomas J. Turunen.

Povestea pianului o găsiți și aici:

FOTO. Poveste muzicală de 2016: un ban, o restaurare și un pian “vindecat”

Surpriza serii a fost apariția lui Joshua Nelson, muzician de gospel. Acesta are, de fapt, programat un spectacol pentru sâmbătă seara (17 septembrie), dar a fost primul care a urcat joi seara pe scenă. Acesta a menționat că are o bunică româncă și e cu atât mai bucuros să fi ajuns pentru prima oară în România (și în Transilvania) – ca să își exploreze rădăcinile. “Sunt bucuros să fiu negru, evreu și român”, a anunțat, de la pian. După care a reușit să îi facă pe spectatori să intre rapid în atmosferă de concert, cu aplauze pe ritm.

Finlandezii de la Jyväskylä Big Band au umplut apoi scena. La propriu și la figurat: la propriu, fiindcă “big band”-ul e într-adevăr “big”, apoi, la figurat, după ce au dat drumul la muzică, alături de pianisturl Tuomas Juhani Turunen.

Alături de ei a apărut imediat și Elena Mîndru, care a amintit că scena Casei de Cultură a Studenților e una dintre primele pe care a cântat jazz.

Au umplut sala cu muzică de jazz (compoziții proprii și reinterpretări), muzică pe care ai fi vrut-o, poate, învăluită în fum și acompaniată de un pahar de vin. Muzicienii au transmis sălii starea bună, fiindcă lumea adunată la Casa de Cultură a aplaudat îndelung finalul. Și bis-ul.

Pentru spectacolul lui Joshua Nelson din 17 septembrie, găsiți încă BILETE disponibile.

img_5908

Protagoniștii serii 

Jyväskylä Big Band este în prezent unul dintre cele mai active grupuri de jazz existente. Cu un repertoriu versatil, specializat în muzica contemporană de big band și o istorie de câteva decenii, a fost înființat în Finlanda în anii ’70, aduc astăzi în atenția publicului noutățiile din muzica jazz prin proiectul lor Ensikäsityksiä, axat pe concerte inovatoare și compoziții interpretate în premieră, comandate de către Uniunea Compozitorilor din Finlanda (Teosto) de la soliștii Elena Mîndru și Tuomas J. Turunen special pentru acest proiect și big band.

Elena Mîndru reprezintă pe scene internaționale generația română de tineri muzicieni de jazz. Plecată de pe băncile Academiei de Muzică din Cluj, actualmente doctorandă în cadrul Departamentului de Jazz al Sibelius Academy din Helsinki, Elena a câștigat numeroase premii la festivaluri de jazz din Europa și semnează până în prezent compoziția și vocea celor 3 albume (Romanian Christmas Stories, Evening in Romania, Quartphonic) lansate.

Tuomas Juhani Turunen este pianist și compozitor finlandez și-a început studiile în 2005 la renumita instituție Sibelius Academy, departamentul de jazz. În ultimii ani din cariera sa, Tuomas J. Turunen a activat ca pianist în diverse formații, de la formule de duo până la big band-uri. Printre cele mai active proiecte ale sale sunt Tribute to Ella, Elena & The Rom Ensemble, Nina Mya, The Fifth Avenue și The Finnish Airforce Big Band.

Inițiativa Cluj X pornește anul acesta cu o călătorie în Grecia, Bulgaria și Turcia pentru a promova Clujul și planurile sale de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. Se pleacă în 29 iunie pe un traseu de 4500 Km care include 8 orașe din cele trei țări cu o echipă extinsă la 7 persoane. Ceea ce mai lipsește sunt banii, bugetul estimat pentru călătorie fiind de peste 6500 de euro, la fel ca în 2014. Doar că anul trecut sprijinul mai consistent a venit din afară, iar anul acesta se fac eforturi pentru a atrage parteneri de pe piața clujenă.

„Ne implicăm în continuare în susținerea candidaturii Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, iar alături de Dan (Ciulea, blogger – n.red.) mă bucur să anunț a doua ediție a proiectului CLUJ X. Anul acesta am vizitat Glasgow și Florența, printre primele orașe care au fost Capitale Culturale Europene, dar și Siena, oraș candidat pentru 2019. Pentru vara acestui an avem pregătit un traseu de 4500 km, ce include 8 orașe din 3 țări”, afirmă Gabriel Aldea unul dintre cei implicați în proiectul de lobby la nivel european al Cluj-Napoca 2021-Capitală Europeană a Culturii.

Având în vedere că în 2021 titlul este rezervat României și Greciei, prin CJX 2015 inițiatorii vor încerca să stabilească un prim contact cu 4 orașe din Grecia, urmând ca apoi să se dezvolte parteneriate oficiale între orașe, un aspect important în criteriile de jurizare. „Traseul cuprinde orașe candidate din Grecia, foste și viitoare Capitale Culturale Europene, dar și Capitale de Tineret, ținând cont de titlul pe care îl are Clujul anul acesta. Concret, în perioada 29 iunie – 26 iulie vom vizita Varna – Istanbul – Thessaloniki – Tripoli – Nafplio – Piraeus – Kavala – Plovdiv”, dezvăluie Aldea.

La prima ediție a Cluj X, anul trecut, au participat Gabriel Aldea, Dan Ciulea, Cristian Grindean și Vlad Chicișan. Ei au parcurs 10.000 km prin 16 tări și au interacționat cu publicul și administrația din 16 orașe, actuale și foste Capitale Europene ale Culturii. „Am depășit bugetul, am luat amenzi și am slăbit câteva kilograme, dar am învățat foarte multe. Anul acesta plănuim să plecăm din nou”, mai spune Aldea.
Echipa CJ X de anul acesta va fi mai mare. Pe lângă Aldea și Ciulea, urmează să meargă în periplu: Teodora Rogobete– food blogger, Anne-Marie Chelariu – videoblogger, Andi Daiszler– fost jurnalist / realizator TV, Răzvan Luca– coordonator #sharespace și Cornel Marian Hoza– președinte Beard Brothers.

„Bugetul este de peste 6500 euro doar că acum echipa este ceva mai mare. Din nou facem un apel la sprijin financiar. Și anul trecut proiectul s-a derulat folosind parteneriate și sponsorizări. La fel se va întâmpla și la această a doua ediție. Sperăm ca anul acesta să atragem și companii locale, mai ales că în 2014 sprijinul a venit mai ales din afară Clujului”, au mai explicat inițiatorii proiectului.

CITEȘTE DESPRE CĂLĂTORIA DIN 2014 AICI

by -
0 831

Pe Canalului Morii s-au instalat oameni obișnuiți cu cartonașe, începând de duminică la prânz. Stau pe mal pe pietonala Andrei Șaguna cu niște mesaje prin care spun ce sau de ce merită Clujul.

Un trecător cu un ziar subsoară se oprește la intrare pe stradă dinspre Ferdinand. Se uită lung la primii tineri și la mesajul lor: Clujul merită: create.act.enjoy. Își întoarce privirea de la mesaj, contemplă o secundă pietonala și pleacă mai departe. De pe mal, tineri sau persoane în vârstă continuă să țină în fața lor mesajele: autostrăzi, piste de biciclete, zâmbete, TOT, jazz, oameni boemi, trafic fluid, curățenie, tineri, Piezișa, clădiri renovate, Hapyness, Beauty, iubire…Mai încolo pe mal un nene în vârstă dă pilde unui grup de tineri despre țara asta de acum unde tinerii învață degeaba pentru că n-au unde lucra. Nu sunt locuri de muncă. Tinerii zâmbesc pe sub mustăți. Probabil un comunist. Dar nu-l întrerup. Când pleacă domnul cu parpalac bej, se organizează. Un bărbos (din echipa celebră cu profil pe Facebook) face planul de colectare a unor noi mesaje: „Continuăm până la ora 17.00, așa cum am stabilit”. Și mai încolo pe stradă, două fete așezate pe o bancă la o cafea „to go” au în față <<Iubire>>. Un al trecător e tras pe stradă de doi căței. Și el aruncă o privire la oamenii din fața parapetului Canalului Morii. Oamenii care au fost aduși aici ca să activeze pietonala. Și fac parte dintr-o expoziție pregătită de Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană – Cluj 2021 – Capitală Culturală Europeană în colaborare cu Asociaţia Beard Brothers în cadrul proiectului Clujul merită lansat anul trecut în cadrul Photo România Festival. Stau pe parapetul metalic, în imagini de mari dimensiuni și spun de ce merită Clujul sau ce merită acesta. Sunt trecători din oraș care s-au oprit să scrie mesajul lor și s-au lăsat fotografiați în cadrul campaniei. Acum fotografiile cu ei, 70 la număr, au fost expuse pe malul Canalului Morii, pe pietonala Andrei Șaguna.

 

E 12 trecut și un bărbos are un mesaj. Clujul Merită U 1919. E 12.30. Clujul merită mai multe evenimente și oameni care să folosească pietonala Andrei Șaguna.

Expoziţia va putea fi văzută pe Canalul Morii până în 29 martie. Expoziția face parte din programul Academiei de Primăvară Photo Romania (15 – 29 martie) care mai include workshopuri de fotografie: cursuri introductive, fotografie de concert, portret ori fotografie de natură. Academia anunţă Photo Romania Festival 2015, ediţia a cincea, care va avea loc între 15 şi 24 mai.

 

„Prin intermediul acestei campanii, iniţiate în 2014 în cadrul Photo Romania Festival, oricine poate poate să spună de ce #clujulmerita să fie Capitală Europeană a Culturii, să fie locul ales pentru studiu, muncă, distracție și stil de viață. Mesajele reprezintă asumarea unui obiectiv comun. Acestea reprezintă răspunsurile pentru următoarele întrebări: De ce Cluj-Napoca merită titlul de Capitală Europeană a Culturii? (de exemplu datorită Școlii de Pictură Clujene, datorita patrimoniului sau pentru că este inima Transilvaniei etc), Ce merită/are nevoie Clujul? (ex mai multe spații culturale, o infrastructură mai bună pentru bicicliști, mai multe spații verzi etc), Ce ai face tu pentru Cluj-Napoca? (ex să mă implic mai mult în viața comunitară, să susțin candidatura etc)”, spun partenerii din campanie.

by -
0 265

Membrii grupului „Beard Brothers” din Cluj-Napoca și-au adunat forțele pentru a-l vedea sănătos pe Eduard Tudurache, un băiețel de șase ani care se luptă cu o boală gravă. Aceștia vor organiza un mini-festival muzical ce va avea loc în 7 mai, într-o hală industrială.

 3

Eduard a fost diagnosticat cu Sarcom Ewing, o tumoare osoasă agresivă, iar pentru însănătoșire el necesită două operații. Împreună, acestea costă aproximativ 26.000 de euro. Familia sa a reușit să treacă primul hop, acela de a strânge 20.100 de euro pentru prima operație, însă părinții sunt nevoiți să continue lupta și să mai scoată din buzunar alți 6.000 de euro, imediat după perioada de recuperare a micuțului lor. În ajutor au sărit cei 30 de membri ai organizației “Beard Brothers”. În momentul de față, ei sunt în febra organizării celui de-al doilea eveniment caritabil pentru băiatul bolnav, „Beard On! For Eduard” (LINK – https://www.facebook.com/events/598177773611122/?ref=22), un mini-festival de o zi, organizat într-o locație neconvențională, o hală industrială. În urma evenimentului, ei speră să strângă suma necesară celei de-a doua operații.

Pentru început, bărboșii clujeni s-au ras în cap în centrul orașului, în văzul lumii, în solidaritate cu Eduard. (LINK – https://www.youtube.com/watch?v=antVXqtR7fI)

Deschiderea propriu-zisă a ultimei campanii „Beard Brothers” a avut loc în 24 aprilie, în Jaxx – Garajul cu Rock, acolo unde Silviu Pașca, fost concurent la „Vocea României”, a susținut un concert în urma căruia s-au adunat prima sumă de bani. În aceeași zi, organizația „Beard Brothers” a împlinit 5 luni de existență.

Momentul cel mai important din cea de-a treia campanie umanitară a “bărboșilor” este, însă o serie de concerte ce vor avea loc într-o hală industrială în fața a peste 1.000 de oameni. Pe afiș sunt trecute șase nume de trupe și artiști muzicali: Natif, Bigtonez, Blazon (Camuflaj), Planet H, Genmaică Hi-fi, dar nu cei din urmă, trupa Subcarpați. Prețul biletului de intrare va fi de 20 de lei, iar suma de bani obținută va merge la familia lui Eduard. Concertele vor avea loc în hala industrială de pe Calea Baciului, nr. 2-4, din apropierea Amera Tower.

Povestea lui Eduard

La cei șase anișori,   Eduard s-a trezit că trebuie să lupte pentru a duce mai departe viața sa obișnuită. Pasionat de karate Aikido, de înot și de studiul pianului, el e nevoit să treacă prin două intervenții chirurgicale pentru a reuși să ducă din nou o viață normală. Fiind diagnosticat cu o tumoare osoasă foarte agresivă, Sarcom Ewing, Eduard trece printr-un tratament greu ce necesită 14 ședințe de chimioterapie și două operații în Germania. Povestea sa poate fi citită pe blogul propriu, www.curajosuleduard.wordpress.com. Organizația “Beard Brothers” se află la cea de-a treia campanie umanitară pe care o organizează în cele cinci luni de existență, fiind emoționați de povestea lui Eduard.

1