USR egal PSD? Doi deputați care ar trebui să se afle în opoziție își unesc forțele
ActualitateAdministrațiePoliticaTop News by Luminiţa Silea - feb. 09, 2017 0 543
Teoretic, USR ar trebui să se regăsească într-o amplă opoziție. Sunt, însă, destui membri de partid care au fost și-au și rămas conectați la resursele PSD, iar de acest lucru liberalii s-au temut cel mai mult, deși în mod public n-au fost în stare s-o rostească vreodată. Actual de Cluj informa înainte de alegerile parlamentare, că o parte dintre USR-iști nu vor avea nicio problemă să conlucreze cu PSD-ul, și că liberalii nu se vor putea baza pe ei în Parlament pentru opoziție. Un exemplu concret este deputatul USR de Cluj, Adrian Dohotaru. Acesta și-a dorit să devină consilier local, de pe lista PSD, pe vremea cand Aurelia Cristea era candidata PSD la Primărie. Cum acest lucru nu i-a ieșit, s-a lipit ulterior de USR, câștigând și un loc eligibil pe lista candidaților la alegerile parlamentare. Norocul a fost de partea lui Dohotaru, USR obținând la Cluj un scor cu mult peste tot ceea ce anunțau sondajele. Dohotaru s-a trezit deputat, dar încă nu-și înețelge prea bine menirea în Parlament, astfel că se concentrează tot pe probleme de ordin local, care țin de ograda primarului Emil Boc. De altfel, tot pentru o problemă de ordin local și-a oficializat relația cu liderul PSD Cluj, deputatul Horia Nasra.
Printr-o scrisoare deschisă, Nasra (PSD) și Dohotaru (USR) au anunțat că-și unesc forțele pentru implementarea unui proiect-pilot de buget participativ care să stea la baza unei propuneri legislative la nivel național. Ei i-au transmis primarului Emil Boc (PNL) să implementeze acest proiect la nivel local, și i-au acordat în acest sens și un termen: de o săptămână. Nasra și Dohotaru au arătat că în urma consultărilor legate de bugetul național din 2017, Ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Gabriel Petrea, a decis alocarea de resurse (aprox. 100.000 de lei) pentru implementarea unui proces de bugetare participativă pe parcursul anului 2017, urmând ca o primărie să își asume alocări bugetare în 2018, de cel puțin 10% din bugetul de investiții și reparații, rezultate în urma co-deciziilor cetățenești.
„Propunerea noastră este ca bugetul participativ al anului 2017 să se desfășoare sub forma unui program multi-anual denumit Cluj, Capitală Verde a Europei, propus deja de mediul asociativ local. Subliniem că municipiul Cluj-Napoca nu este la un nivel nici măcar apropiat pentru a câștiga titlul în anii imediat următori. Cu toate acestea, Comisia Europeană poate premia și eforturi substanțiale și politici publice vizionare, care să conducă la o calitate cât mai ridicată a vieții pentru locuitorii Clujului, concept-umbrelă și pentru strategia de dezvoltare a orașului (2014-2020). Inițiativa Cluj, Capitală Verde se dezvoltă pe trei paliere. În primul rând, ne cerem dreptul la oraș prin reaproprierea spațiului public, în special a celui verde: pietonalizarea culoarului Someșului, spații publice în cartiere, realizarea unor parcuri de proporții în estul, centrul și vestul orașului etc. O a doua axă constă într-o mobilitate mai sustenabilă în oraș prin încurajarea transportului public în defavoarea traficului auto privat și crearea unor coridoare cicliste și pietonale. Un al treilea palier este colectarea selectivă la sursă, creșterea cotei de reciclare la un nivel civilizat, similar mediei UE, cuplate cu măsuri care asigură justiția socială pentru oamenii mutați la Pata Rât, într-o zonă poluată, mulți dintre ei lucând în condiții toxice în sistemul de salubrizare al Clujului. Inițiativa propusă, după cum observați, este transpartinică, dar mai ales are un caracter civic, în sensul consolidării democrației participative. De aceea, o participare, care nu include mii de oameni la deliberări și evenimente publice și zeci de mii de clujeni prin instrumente digitale, o considerăm din start drept un eșec. Suntem orașul cu cea mai importantă implicare cetățenească din țară, cu expertiză universitară și echilibru politic între forțele partinice, de aceea este firesc să ne orientăm în primul rând spre Cluj pentru implementarea bugetului participativ Cluj, Capitală Verde”, se arată în scrisoarea adresată primarului Emil Boc.
Dohotaru a propus suma de 30.000 de lei pentru proiectul pilot privind bugetarea participativă
Scrisoarea semnată de Nasra și Dohotaru a fost postată pe Facebook. În același timp, primarul Emil Boc posta și el pe Facebook despre discursul dezaprobator la adresa Guvenrului Grindeanu pe care l-a ținut, la invitația Grupul Partidului Popular European în fața Comitetului European al Regiunilor.
Cât despre bugetarea participativă dar și Capitala Verde, administrația clujeană a mai avut tentative în aceste direcții. Clujul s-a mai înscris o dată în 2008 să fie Capitală Verde a Europei în 2010 sau 2011, bineînțeles, fără succes, netrecând de etapa selecției pentru a rămâne în competiție. De atunci s-a consolat că a fost singurul oraș din România care s-a înscris. În toamna lui 2016, civicii din Cluj, prospăt înregimentați în partidului lui Nicușor Dan, USR, au propus administrației clujene să-și asume o nouă candidatură, cu politici publice consistente care că aducă orașului acest titlu în 2019. Propunerea a rămas atunci în aer.
Aici detalii: Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde
În 4 februarie 2017, arhitecți clujeni l-au abordat din nou pe edilul Emil Boc la evenimentul de anunțare a proiectului câștigător pentru reabilitarea Turnului Pompierilor pentru a relua discuțiile privind înscrierea orașului în cursa pentru Capitala Verde a Europei. Inițial, primarul a răspuns că trebuie să analizeze chestiunea ca nu cumva iarăși să râdă toată lumea că orașul vrea să fie ceva ce nu este. Apoi s-a arătat disponibil să deschidă discuțiile pe această temă.
În ceea ce privește bugetarea participativă, primăria a mai implementat un proiect pilot care n-a dus nicăieri, adică n-a avut continuitate. A făcut bugetare participativă pentru cartierul MĂnăștur în cursul lui 2013, adică a adunat cetățenii (președinți de asociații de locatari aflați în evidența primăriei) și i-a întrebat ce doresc să se facă în cartier, apoi a centralizat propunerile și și-a asumat să direcționeze fonduri bugetare din bugetul lui 2014 înspre realizarea acestora: așa s-a făcut un parking, asfaltări sau s-a reabilitat cinematograful Dacia. În 2015, s-a făcut bugetare participativă pentru proiecte de tineret, mai ales că orașul avea titlul de Capitală Europeană a Tineretului. S-a făcut un portofoliu de proiecte pe cu bani norvegieni ( pe o inițiavă câțtigată de Grupul Pont), iar banii s-au alocat de la bugetul local pentru finanțarea lor. Acesta proiect a continuat și în 2016.
De atunci, primăria n-a mai făcut nimic. Exista planul să extindă inițiativa chiar în cartierul Mărăști, însă nimeni n-a mai lucrat la acest proiect.
“Independenții” de la Cluj care se vor în politica mare. Cine din USR a colaborat cu PSD
