Închide

Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 19, 2016 0 677

Clujul s-a mai înscris o dată în 2008 să fie Capitală Verde a Europei în 2010 sau 2011, bineînțeles, fără succes, netrecând de etapa selecției pentru a rămâne în competiție. De atunci s-a consolat că a fost singurul oraș din România care s-a înscris. Acum, după 8 ani, organizațiile civice clujene, chiar și noul partid născut din sociatatea civilă, Uniunea Salvați România, a lui Nicușor Dan, propun administrației clujene să-și asume o nouă candidatură, cu politici publice consistente care că aducă orașului acest titlu în 2019. Organizațiile civice cer edilului Emil Boc să inițieze și o dezbatere publică privind posibilitățile de a demara proiectul candidaturii.

Societate Organizată Sustenabil (SOS), Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC), Centrul pentru Mediu Construit (CMC), Fundația Desire, cu sprijinul Uniunii Salvați România (USR) – Cluj au propus astăzi primăriei printr-o scrisoare publică să aducă, cu politici consistente adoptate în următorii ani, titlul de Capitală Verde a Europei, în 2019, la Cluj.

Aceste asocieații au mai încerc și în trecut să facă propuneri primăriei clujene pentru ca acesta să aducă politici publice pro verde în cluj, pro pietoni, pro creștere a calității vieții, însă administrația a fost de fiecare dată sceptică și le-a trântit ușa în nas.

„Recomandăm trei mari arii de intervenție: aproprierea civică a spațiilor publice și crearea unui sistem de spații verzi la nivelul orașului (mai multe parcuri și locuri de joacă, deschiderea curților școlilor, consursuri de proiecte pentru noi spații publice mai ales în cartiere, creșterea cantității de rezervații în jurul orașelor etc), sistem eficient de colectare selectivă și reciclare (în paralel cu consultarea oamenilor din Pata Rât pentru obținerea unor locuri de muncă decente și pentru desegregarea ghetoului din jurul rampelor de gunoi poluante) și crearea unui sistem de transport sustenabil prin încurajarea mobilității alternative la traficul auto privat (printr-un transport public coerent, printr-o rețea de piste de biciclete și a unor coridoare pietonale în afara zonelor de trafic auto). Obiectivele titlului de Capitală Verde a Europei sunt de a recompensa orașele care au un palmares în atingerea unor standarde înalte de mediu, de a promova modele de bune practici, dar și de a încuraja administrații, cu performanțe anterioare mai scăzute, în a se angaja în atingerea unor obiective ambițioase de dezvoltare sustenabilă”, au subliniat cele patru organizații civice semnatare.

Clujul a mai participat o dată la competiția Capitală Verde a Europei, în 2008, fiind singurul oraș din România care s-a înscris, alături de alte 34 de orașe europene. Deși știa că nu e pregătit, nici nu a făcut nimic pentru a se pregăti, doar s-a înscris. Atunci se dădeau titlurile de Capitală Verde a Europei pentru 2010 și 2011 și Clujul nu a trecut de etapa de selecție. Orașele finaliste s-au stabilit după urmărirea unor indicatori precum contribuţia locală la schimbările climatice globale, transportul local, spaţiile verzi publice, calitatea aerului, poluarea fonică, gestionarea deşeurilor, consumul de apă, tratarea apelor uzate, managementul mediului de către autorităţile locale şi utilizarea terenurilor după criterii de dezvoltare durabilă, de măsurile inovative şi eficiente de îmbunătăţire a mediului, precum şi de planurile de implementare în viitor a unor astfel de măsuri.

La momentul respectiv, primăria a spus că s-a înscris în competiție deoarece oraşul ar fi o capitală culturală europeană şi, din această perspectivă, ar trebui să facă faţă provocărilor europene, dar și că nu e interesată de criticile care spun că la Cluj nu sunt destule spații verzi. Potrivit primăriei, depunerea candidaturii reprezenta o provocare care va aduce în agenda administrației obligații și apoi gândirea unor proiecte și implementarea lor.

CUM JUSTIFICĂ LIDERII ONG-urilor locale PROPUNEREA făcută Clujului

Adi Dohotaru de la Societate Organizată Sustenabil spune că acest proiect ar putea uni comutățile clujului în jurul unor proiecte, în contextul în care Clujul e deficitar la capitolul verde, ca infrastructură și ca politici publice. „În mod normal, Clujul nu poate lua titlul cu infrastructura existentă, dar Comisia premiază și orașele care au realizat eforturi considerabile de la demararea candidaturii. Cred că energiile orașului care s-au galvanizat în jurul Capitalei Culturale Europene, pot fi mobilizate din nou în jurul unor probleme care îi preocupă pe clujeni zi de zi: de la traficul în oraș, la insuficiența spațiilor de petrecut timpul liber ori lipsa unui sistem de colectare selectivă la sursă”, crede Dohotaru. 

Arhictul Mihai Racu de la Centrul pentru Mediul Construit este convins că o asemenea candidatură ar are potențialul de a pune la acceasi masă actori diverși care să colaboreze pentru atingerea unor obiective, ceea ce ar aduce numai plusuri în materie de politici publice, poate chiar și titlul în Cluj. „Clujul e un oraș unde observăm că se întâmplă permanent lucruri bune. Totuși, credem că mai sunt multe de facut. Noi am sesizat periodic încălcări ale legii spațiilor verzi nr. 24/2007 prin toaletări abuzive (uneori chiar defrisari) de arbori. Deși orasul are suprafețe mari în curs de restructurare și urbanizare (3784 ha) încă asistam la presiuni pentru a construi pe spații verzi în păduri și livezi. O altă problema e cea a mobilității. Credem că pe lângă achiziția de autobuze performante se mai poate face mult în direcția unui transport sustenabil. Vedem orașe care își propun fie renunțarea completă la automobilul personal în anumite zone (Oslo în zona centrală până în 2020, Hamburg în 40% din oraș până în 2034) sau interzicerea mașinilor cu motorizare cu combustibil. Copenhaga e un oraș al bicicletei deși acum 50 de ani lucrurile arătau altfel, iar Londra vrea să recupereze investind peste 600 milioane de lire în infrastructura velo”, a subliniat Mihai Racu. 

Elek Levente de la Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului spune că autoritățile din Cluj-Napoca se laudă doar cu creșterea calității vieții și că e timpul să facă și ceva în acest sens. „Toate aceste propuneri vin ca necesități absolute pentru un oraș precum Clujul anului 2016. Este de datoria noastră să identificăm soluții în vederea edificării de noi spații publice și consider că reluarea ideii Parcului Est / Între Lacuri sau ceva similar ar fi o solutie, iar folosirea mijloacelor alternative de mobilitate ar trebui sa însemne normalitatea și autovehiculul personal să fie excepția”, a adăugat Elek Levente.  

Eniko Vincze de la Fundația Desire spune că deși nu este adepta competițiilor de acest gen, o susține tocmai pentru că ar fi un cadru de presiune pe administrația locală ca să facă un pic mai bună viața tuturor clujenilor. „Cum îmi închipui eu capitala verde? Ca un oraș ce își apreciază muncitorii care asigură curățenia lui: prin salarii decente, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, prin garantarea accesului lor la locuințe sociale adecvate. Toți cetățenii se revoltă împotriva guvernanților săi care țin mii de persoane în condiții locative insalubre ce le periclitează viața. Un oraș verde nu tolerează rasismul de mediu, adică rasismul ce acționează prin intermediul plasării persoanelor de etnie romă sau exploatării muncii lor în medii toxice. Un oraș verde nu iubește doar spațiile verzi ca teritorii de care se bucură clasa de mijloc sau clasele mai privilegiate. Un oraș verde este un oraș al solidarității sociale care luptă împotriva exploatării și inegalităților”, a spus Eniko Vincze. 

Ovidiu Nistor de la Uniunea Salvați România – filiala Cluj spune că noua candidatură ar da Clujului un nou imbold, mai ales după pierderea titlului de Capitală Culturală Europeană. „Asta presupune ca orașul să treacă la următorul nivel, înseamnă o viziune urbanistică progresistă și responsabilă, clădiri verzi, ecologice, curățenie pe șantiere, un plan de mobilitate urbană coerent, parcuri generoase în fiecare cartier, sentimentul de comuniune și apartenență la comunitate, colectarea selectivă a deșeurilor, lipsa gardurilor între blocuri și chiar case, practic tot ceea ce admirăm și ne încântă de fiecare dată când vizităm țări civilizate”, afirmă Ovidiu Nistor. 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.