Închide

Unde e Clujul pe harta arhitecturii interbelice românești

Uncategorized by Actual de Cluj - nov. 26, 2015 0 448

Lucrări a peste 16 arhitecți, majoritatea din București, au fost reunite în cadrul unei expoziții reprezentative pentru perioda cu cea mai mare varietate de orientări și căutări din arhitectura românească, cea interbelică. „Colajul” aparține arhitectului Sorin Vasilescu și vine din București pentru a face deliciul publicului clujean începând de mâine, ora 16.00, la Casa Artelor de pe Bulevardul Eroilor nr. 16, când va avea loc și vernisajul expoziției.

Arhitectul Vasile Mitrea radiografiază expoziția prin prisma prezenței Clujului interbelic în marea arhitectură românească pe care arhitectul Sorin Vasilescu a pregătit-o pentru ochiul publicului. Potrivit lui Mitrea, Clujul e puțin prezent în expoziție, cu doar două edificii, de pe lista lucrărilor reprezentative ale perioadei la care face referire expoziția, 1922-1995, lipsind edificii simbol ale orașului, cum ar fi Casa Tătaru sau Catedrala ordodoxă din Piața Avram Iancu.

„Raportându-ne la Cluj, ar fi de făcut câteva observaţii. După 1919, nu se poate vorbi de acelaşi avânt ca în Capitală, clădirile-reper nefiind prea numeroase. La început se va resimţi influenţa imperiului (imitaţii, unele adaptări), ca apoi după 1930 să întâlnim atât proiecte ale unor arhitecţi străini (Odön Lechner) cât şi ale unora din zonă (Moll Elemer, Kos Karoly) sau a unor arhitecţi din Bucureşti (George Cristinel, Duiliu Marcu, Florea Stănculescu, I.I. Ivaşcu). Din edificiile acestei etape sunt prezente în expoziţie doar: „Ateneul Universităţii Regele Ferdinand” (azi Colegiul Academic) – arh. G. Cristinel şi „Institutul de Fizică şi Chimie” – arh. Duiliu Marcu, lipsind din cele mai cunoscute publicului obiective ca Locuinţa Tătaru (arh. Erzy Lazar), Catedrala ortodoxă (arhitecţii Cristinel şi Pomponiu) şi altele. Poate că o viitoare expoziţie ar trebui să ofere publicului, într-un context naţional, o prezentare completă asupra acestei etape din istoria arhitecturii clujene, având în vedere şi exemplarele meritorii din aşa numita Arhitectură 1900”, mai subliniază Mitrea.

Ce vom vedea la Casa Artelor în expoziția Arhitectura în România interbelică

„Parcurgând panourile expoziţiei, se poate observa că suflul nou se va manifesta mai ales după 1920, când se încearcă nu numai o depăşire a formulelor neoclasice folosite la începutul secolului al XIX-lea, ci şi o armonizare între tradiţionalism şi modernism. Dacă în Regat, se va resimţi influenţa experienţei franceze şi italiene (ca urmare a instruirii unor arhitecţi în ţările respective), în Transilvania se vor remarca efectele absolvirii studiilor în centre universitare ca Budapesta, Viena, Berlin şi astfel vom întâlni prezenţa secessionului. Expoziţia, datorată preocupărilor prof. dr. arh. Sorin Vasilescu (Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti), prezintă realizările a peste şaisprezece arhitecţi, din care mi-aş permite să-i amintesc pe Horia Creangă, Marcel Iancu, Haralambie Georgescu, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, Nicolae Cucu, Henriette Delavrancea-Gibory. Majoritatea lucrărilor sunt din Bucureşti, oraş care va cunoaşte o rapidă dezvoltare, devenind comanditarul cel mai important chiar şi în perioada crizei economice. Trebuie făcută însă observaţia că cele mai semnificative edificii (în general sedii de instituţii ce vor viza şi monumentalul) vor avea actul de naştere după 1935. Faptul că expoziţia extinde studiul până în 1945 (şi se menţionează şi 1960) se justifică prin finalizarea unor construcţii şi după începerea războiului”, menționează arhitectul Vasile Mitrea.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

  • Articole similare