Centrul European pentru Drepturile Rromilor: Politica de locuințe din Cluj-Napoca discriminează indirect romii, decide Curtea de Apel București
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 25, 2026 0 17
Curtea de Apel București a confirmat că reglementările privind locuințele sociale din Cluj-Napoca constituie discriminare indirectă față de familiile de rromi, într-o decizie obținută de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) și Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
Instanța a menținut deciziile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), respingând toate argumentele aduse de Primăria Cluj-Napoca, inclusiv contestarea dreptului ERRC — organizație înregistrată în străinătate — de a depune plângeri de discriminare în România. Municipalitatea urmează să atace hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă decizia reprezintă o validare juridică importantă a protecțiilor antidiscriminare în domeniul locuirii.
Cazul acoperă peste șase ani de litigiu:
- 2020 — ERRC și CRJ au depus plângeri la CNCD împotriva regulamentului de locuințe sociale din Cluj-Napoca, care excludea definitiv de la acces orice persoană catalogată drept „ocupant abuziv” — inclusiv persoanele evacuate vreodată din proprietăți publice — fără limită de timp și fără mecanism de revizuire.
- 2022 — CNCD (Decizia 96/2022) a constatat că regulamentul constituie discriminare indirectă față de familiile de romi.
- 2023 — CNCD (Decizia 298/2023) a amendat Primăria pentru menținerea criteriilor de excludere în regulamentul actualizat.
- 2024–2025 — Primăria Cluj-Napoca a contestat ambele decizii CNCD la Curtea de Apel București, susținând că regulile sunt neutre și nediscriminatorii și că CNCD nu ar fi avut competență.
- Iunie 2026 — Curtea de Apel București a emis o hotărâre unică prin care a respins toate argumentele Primăriei și a menținut deciziile CNCD.
Curtea de Apel București a stabilit că, deși regula pare neutră, excluderea permanentă și fără posibilitate de revizuire a „ocupanților abuzivi” de la locuințele sociale are un impact disproporționat asupra romilor, constituind astfel discriminare indirectă în temeiul legislației române antidiscriminare, arată Centrul European pentru Drepturile Rromilor într-un comunicat de presă.
Curtea a respins și argumentul privind lipsa calității procesuale a ERRC, statuând că organizațiile al căror scop este protecția drepturilor omului pot formula plângeri de discriminare în România, conform art. 28 din OG 137/2000.
Rromii sunt afectați în mod disproporționat de astfel de reguli, susține CEDR, deoarece rasismul structural îi împinge adesea spre locuințe informale, expunându-i sărăciei, segregării rezidențiale și evacuărilor discriminatorii. O regulă care exclude permanent orice persoană evacuată anterior – chiar dacă pare neutră la prima vedere – îi blochează în fapt pe romi de la accesul la locuințe sociale, susțin cele două ONG-uri.
„Primăria Cluj-Napoca a încercat să tergiverseze dreptatea pentru cetățenii romi contestând chiar dreptul nostru de a introduce acest dosar. Hotărârea de astăzi nu doar că dă dreptate familiilor cărora li s-a refuzat accesul la locuință, ci confirmă că organizațiile internaționale de drepturile omului pot acționa în instanțele române împotriva discriminării. Acesta este un precedent esențial pentru viitoarele cauze din întreaga țară”, a arătat în comunicatul de presă, directorul de comunicare al ERRC, Jonathan Lee.
Discriminarea indirectă descrie o regulă, politică sau cerință care pare să se aplice în mod egal tuturor, dar care dezavantajează în fapt anumite persoane pe baza unui criteriu protejat – etnie, gen, orientare sexuală sau dizabilitate. Regula privind „ocupanții abuzivi” este un exemplu clasic: arată neutră, dar, deoarece romii sunt evacuați disproporționat din cauza rasismului structural, regula îi exclude efectiv de la locuințele sociale.
