Primăria din Cluj-Napoca a fost învinsă în instanță – cel puțin la prima bătălie – de asociația care i-a cerut să inscripționeze plăcuțele de intrare în oraș și în limba maghiară.

Tribunalul Cluj a admis astăzi cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță.

Reprezentanții mișcării Musai – Muszaj au confirmat faptul că li s-a acceptat cererea ca numele municipiului să fie inscripționat în română și maghiară și au menționat că este vorba despre un semn de normalitate pe care primărie Clujului îl refuză de ani de zile. Deși, declarativ, susțin că orașul Cluj-Napoca este leagănul multingvismului.

Menționăm, aceasta e doar prima decizie a instanței – verdictul de azi poate fi atacat cu recurs în 15 zile, spune pentru actualdecluj.ro purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian.

Să mai spunem că grupul informal Musai – Muszaj, ce militează de multă vreme pentru aceste plăcuțe bilingve, a făcut ieri un sondaj live pe Facebook în care a întrebat utilizatorii dacă ar trebui ca Primăria să inscripționeze bilingv plăcuțele; majoritatea au răspuns favorabil iar postarea s-a viralizat, cu zeci de mii de răspunsuri.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului (instalată la Cluj în 2015), însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Concursul primăriei a fost lansat sub denumirea de Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura a venit după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. În concursului din 2015, contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, la valoarea de peste 72.290 lei.

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Potrivit primăriei documentația tehnică ar fi fost predată instituției, însă au apărut probleme legate de suprafețele de teren pe care urmau să se monteze respectivele turnuri multingve, chestiuni care urmau să se clarifice cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri. Aceasta era ultima variantă comunicată public de primărie anul trecut. De atunci, nu s-a mai avansat nimic despre totemuri.

În 2016, chestiunea plăcuțelor a fost reluată și de UDMR Cluj care, după finalizarea alegerilor locale din luna iunie, a reușit să încheie un protocol politic cu PNL și PSD (pentru realizarea majorităților în conducerea localităților clujene), act prin care administrațiile locale, inclusiv cea din Cluj-Napoca s-au obligat să instaleze plăcuțe bilingve în toate localitățile din județ unde acestea nu există.

Respectivul protocol nu conține însă termene, cei de la UDMR explicând că nu s-a dorit niciun fel de contrângere. Înainte de începerea ediției din august 2016 a Zilelor Maghiare, viceprimarul Anna Horvath (acum suspendată din funcție, fiind judecată într-un dosar de corupție) spunea că nu are niciun fel de semnal de la primarul Emil Boc că ar dori să dea un exemplu de multingvism și multiculturalism la Cluj și să pună în aplicare protocolul politic sau inițiativa legată de totemurile rezultate în urma concursului de soluții inițiat de primărie. “Sunt două inițiative distincte. Când vom fi anunțați că se vor pune în practivă oricare dintre ele, mergem cu drag la inaugurare”, a spus Horvath pentru Actualdecluj.

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La finalul Zilelor Maghiare care au marcat și cei 700 de ani de când Clujul a obținut titul de oraș liber regal, primarul Emil Boc a urcat pe scenă și a salutat publicul din Piața Unirii în maghiară, acesta fiind singurul semn de multiculturalism dat de edil, fără să menționeze ceva despre plăcuțe.

La Cluj e “musai-muszaj” să se pună plăcuțe bilingve, zice un grup din societatea civilă: în Capitala Europeană a Tineretului primarul salută în maghiară, dar intrările în oraș se anunță doar în română

VIDEO Musai-Muszaj Cluj-Kolozsvar-Klausenburg. Cum răspunde primăria inițiativei de pe locul I la bugetarea participativă de tineret

Întrebare de centru pietonal, când e musai-muszáj să treci de poarta roșie: care e orașul tău?

Nici un comentariu

Actual de Cluj