Închide

„Șapca lui Ceaușescu” din Mărăști, ajunsă salon de bronzat, trebuia să fie post de control pentru „milițieni”. „A fost ca un șoc pentru arhitecți”

IstorieTop News by Mihai Prodan - apr. 06, 2018 1 3723

Sigur ați auzit de „Șapca lui Ceaușescu” din cartierul Mărăști, dar puțini clujeni știu de ce a existat această bizară clădire, de la bun început – a fost concepută ca punct de control al Miliției, dar nu a funcționat nici măcar o zi, căci nu avea niciun sens.

Posturile de control ale Miliției – iar ulterior ale Poliției – sunt concepute pentru monitorizarea traficului și depistarea, dacă e cazul, a delincvenților. Dar un astfel de post de control în interiorul orașului nu prea are sens, căci un potențial infractor îl putea lesne ocoli. Aceasta face ca, deși i s-a propus, Ministerul de Interne de la acea vreme nu a recepționat clădirea, care astfel a ajuns să nu fie folosită pentru acest scop și, ulterior, s-a transformat într-un … bar. Miliția a folosit, pentru multă vreme, puncte de control amplasate în Luna, Feleacu și Apahida. Cel din Luna, aflat de fapt la intersecție pe drumul european DN1E60 – cel mai periculos drum din Cluj – poate fi observat și acum, chiar dacă e nefuncțional și dărăpănat.

Am vorbit cu purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, Daniel Graur, ca să ne spună cum urma să ajungă această clădire în folosința Miliției de la acea vreme. Acesta a vorbit cu colegii săi aflați acum la pensie și explică geneza acestei ciudate construcții:

 

E atât de puțin cunoscută această destinație a clădirii, încât chiar și printre arhitecții din acea vreme, care au desenat întreg cartierul, puțini îi cunosc funcțiunea inițială. De exemplu arhitectul Teodor Negrea a desenat printre altele numeroase blocuri din zonă și a aflat că „Șapca lui Ceaușescu” urma să fie post milițienesc de control chiar de la reporterul actualdecluj.ro. „Eu știam că urma să fie un club de tineret. Prima dată aud de așa ceva”, a spus el.

Chiar și așa, l-am rugat să-și amintească cum a perceput această ciudată construcție ce iese în evidență în mijlocul blocurilor înalte, gri, din beton, și spune că la vremea aceea clădirea era una neobișnuită. „Mi s-a părut o chestie foarte interesantă pentru că ieșea din tiparele obișnuite ale arhitecturii de atunci, care era un model în mare parte format din proiecte-tip. Acesta ieșea cumva din tiparul ăsta și era un semnal în zona respectivă”, a spus el, adăugând că, totuși, nu s-a interesat despre destinația clădirii. „Pe vremea aia eram atât de ocupați încât nu întrebam, se lucra mult la planșe”.

„Șapca lui Ceaușescu” a fost proiectată de arhitectul Nicolae Neamțu. L-am abordat cu câteva întrebări despre climatul care a dus la decizia proiectării acestui post de control – căci era ceva neobișnuit și rămâne până la această oră singura structură de acest gen din oraș – dar arhitectul ne-a refuzat politicos: „eu am ieșit complet din circuit, nu fac politică”.

La fața locului, acum, „Șapca lui Ceaușescu” se prezintă foarte românește: la primul nivel, aflat chiar în „groapa” din Mărăști, e un showroom de instalații sanitare; la nivelul de mai sus – un mare magazin chinezesc, iar la nivelul străzii Aurel Vlaicu urci mai multe scări ca, la nivelul la care ar fi trebuit să fie „milițienii”, acum să funcționeze un … salon de bronzat.

Arhitectul Vasile Mitrea spune că soluția aceasta, de post milițienesc de supraveghere în interiorul orașului, e unicat. „Pe vremea aceea a fost un șoc pentru arhitecți, o surpriză, ce-i și asta, de ce le trebuie așa ceva, pentru că în general polițiștii aveau un borcan, un postament, nu o încăpere pusă la o anumită înălțime ca să urmărească traficul. Cred că avea și alte destinații, să urmărească traficul la aeroport”. L-am rugat să ne spună cum a perceput această bizarerie la vremea construirii ei – trebuie spus, cartierul Mărăști s-a ridicat în doar câțiva ani, cu aproape tot ce găsiți acum, centrul de cartier, zecile de blocuri, Expo Transilvania și altele. „Pe noi ne interesa cartierul, asta mai puțin, era arhitectură minoră, nu ne interesa în mod deosebit. Era o vale, pavilionul de expoziții era mai important”.

 

 

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Un comentariu

Articole similare