Clujul e fabrică de avocați; cum a ajuns Baroul Cluj cel mai mare din provincie, la mare distanță de restul
ActualitateTop News by Mihai Prodan - apr. 07, 2018 0 3918
Baroul Cluj e cel mai mare din provincie, la mare distanță de restul județelor.
Baroul Cluj are aproape 1.500 de membri, marea majoritate avocați activi – 1.447 membri, dintre care activi sunt 1.178. Diferența o reprezintă avocații suspendați, de exemplu cei care se află în concediul de maternitate sau paternitate, și respectiv avocații incompatibili care desfășoară alte activități. Aceasta, fără a pune la socoteală un … barou paralel.
Am vorbit cu avocatul Mihai Paul Neamț (foto dreapta), care de câteva zile e și purtătorul de cuvânt al Baroului Cluj, și care a intrat în Barou încă din 1996, și l-am întrebat de ce există această diferență considerabilă între barourile din marile orașe din țară, chiar dacă acestea sunt comparabile, inclusiv din punctul de vedere al sistemului judiciar – adică toate au Judecătorii, Tribunale și Curți de Apel. Totodată adresabilitatea către justițiabili e, la rândul lor, comparabilă. În plus, în toate funcționează facultăți de Drept. „Clujul e un centru universitar cu Facultatea de Drept a UBB care, din punctul meu de vedere, e cea mai performantă”, explică el. În plus, absolvenții de Drept – ca cei de la alte facultăți, de altfel – au tendința de a încerca să rămână în Cluj, spune el, „și atunci dau examen în Cluj în Barou, sunt foarte bine pregătiți și intră mulți în fiecare an”.
Și orașul e unul atrăgător, consideră Neamț, „Clujul are o evoluție nu neapărat explozivă dar consisentă, e atractiv să stai în Cluj”. Ca să intri în Barou, din orice județ, e nevoie să dai un examen, de admitere în Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) . De câțiva ani examenele sunt identice în întreaga țară. „Competiția în Cluj nu e pe locuri. E competiție deschisă, pe medii, pe note. Pot intra și 100, dacă fac echivalentul notei 7. Sunt cinci materii în examen. Media trebuie să iasă minim 7 și să nu fie notă mai mică de 6 pe materie. Sunt barouri care nu au crescut pentru că erau ermetice, intrau unul sau doi pe an. De exemplu Baroul Sălaj are vreo sută de membri. Când examenele erau strict în zona de gestionare a barourilor interesele zonale își puneau amprenta. Erau făcute subiectele ca să nu prea intre lumea. Dar acum e competiție la nivel național, nu există limită de locuri deși din punctul meu ar trebui să fie, pentru că e inflație”. spune Neamț.
Spre comparație, am contactat toate celelalte Barouri mari din țară la telefon ca să-i întrebăm câți membri au; mai jos, numărul membrilor activi din barourile mai mari din țară, cifre din care se vede că toate celelalte exceptând Bucureștiul au un număr semnificativ mai mic de membri:
Baroul București – 8.845
Baroul Cluj – 1.447 membri
Baroul Timiș – 877 membri
Baroul Iași – 727 membri
Baroul Constanța – 592 membri
Istoria Baroului Cluj, povestită chiar de avocați:
Înainte de a se constitui în barou, avocaţii din Cluj au fost organizati în Societatea avocaţilor. Aceasta s-a implicat în discuţiile privind noua organizare a justiţiei şi asigurarea independenţei profesiei, exprimindu-si punctul de vedere atit in ceea ce priveste noua organizare a profesiei de avocat cit si in ceea ce priveste activitatea notariala sau cea a organizarii instantelor.
In secolul XVIII, perioada profund revolutionara in intreaga Europa si evident si in Transilvania, avocatii au fost promotorii ideilor progresiste ale vremurilor pe care le traiau.
Amintim cativa dintre avocatii care s-au remarcat atit pe plan profesional cit si in activitatea politica. Florian Micaş absolvent al colegiului catolic din Cluj, şi apoi al Facultăţii de drept din oraş, ulterior acesta a devenit prefect; Alexandru Bohăţiel absolvent al Colegiului catolic din Cluj, s-a stabilit ca avocat în Cluj în 1840 şi a fost ales deputat pentru Dieta din Cluj în 1848.
Camera avocaţilor Cluj a fost înfiinţată în baza legii XXXIV/1874, modificată prin Legea XXVIII din 1887 având ca circumscripţie teritorială, circumscripţia Curţii de Apel.
Condiţiile impuse prin lege aspiranţilor la profesia de avocat erau: cetăţenia ungară, obţinerea unei diplome în drept, experienţă de trei ani pe lângă una din camerele de avocaţi şi susţinerea unui examen în faţa unei Comisii întrunite la Târgu-Mureş (care funcţiona pentru Transilvania şi Banat). În urma trecerii examenului, candidatul primea o diplomă de avocat pe baza căreia se putea înscrie în Camera avocaţilor.
Conform articolului 110 din Legea XXXIV- dispozitii finale si tranzitorii- in urma infiintarii camerelor avocatiale, la convocarea Presedintelui Tribunalului, urmau sa se elaboreze statutele acestor camere ale avocatilor astfel incit in 29 ianuarie 1876 camera avocatilor din Cluj a aprobat in cadrul unei adunari generale extraordinare statutul profesiei de avocat.
Avocaţii au fost organizaţi în Camere conduse de preşedinţi. Camera avocaţilor din Cluj cuprindea avocaţii din circumscripţiile Tribunalelor Cluj, Dej şi Turda şi mai târziu, în 1906 şi 1911, de exemplu, şi pe cei din circumscripţia Tribunalului Alba.
În 1878 în baroul oraşului Cluj erau 50 de avocaţi, între care cinci cu titlul de doctor în drept, iar în 1906, 71, majoritatea (50) cu titlul de doctor. Au făcut parte din baroul Cluj în anul 1878 Almăşan Vasilie, Aurel Isac, Ioan Petran şi Iuliu Coroianu.
Distincţi în societatea românească prin pregătire şi starea materială, dominând, prin număr şi statut inteligenţa românească, avocaţii români activi în Cluj şi-au asumat rolul de conducători politici ai românilor transilvăneni. S-au impus pe scena vieţii politice ardelene în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX, Iuliu Coroianu, Aurel Isac, Amos Francu, Vasile Porutiu, Teodor Mihali, Emil Hatieganu, Ioan Giurgiu, Romul Boila.
Marea Adunare Naţională l-a ales pe Valentin Poruţiu (avocat de Cluj) membru în Marele Sfat Naţional Român, iar Consiliul Dirigent al Transilvaniei l-a numit în 29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 şi prefect al oraşului Cluj. O parte din avocatii acestia s-au regasit si in Parlament, precum Amos Frâncu, Ioan Giurgiu, Emil Haţieganu, Romul Boilă.
După unire la Cluj s-a constituit primul barou avocaţial român din Transilvania, în 5 iulie 1919, sub conducerea preşedintelui de tribunal dr.Laurenţiu Nestor, în calitate de Comisar trimis de Consiliul Dirigent de la Sibiu, avându-l ca preşedinte pe dr. Amos Frâncu, vicepreşedinte pe dr. Parthenie Barbu şi secretar pe dr. Dionisie Pop. Primul decan al baroului Cluj după unire a fost Amos Frâncu, urmat apoi de Aurel Isac si Alexandru Dragomir.
În Parlamentul României s-a votat în şedinţele din 10 iunie şi 15 iulie 1921 Legea pentru unificarea funcţionării corpului de avocaţi care cuprindea 3 articole: Art. 1. Orice avocat înscris la unul din barourile din ţară va putea pleda în faţa oricărei instanţe judecătoreşti din întreg Regatul şi orice avocat înscris la orice barou va putea cere transferarea şi înscrierea în alt barou. Art. 2. Orice legi, regulamente, ordonanţe, dispoziţii etc. cu caracter local sau regional, moştenite de la Imperiul rus şi de la cel austro-ungar, relativ la această lege se abrogă Art.3 Ministerul de Justiţie va da instrucţiuni cuvenite pentru executarea acestei legi în termenul de mai sus fixat. Pina la acea data, inTransilvania s-a aplicat tot legeaXXXIV din 1874, modificata prin decretul nr. XV al Consiliului Dirigent.
Prin Legea pentru organizarea corpului de avocaţi, publicată în Monitorul oficial nr. 251 din19-21 februarie 1923 (decretul nr. 610) s-au constituit barouri de avocaţi pe judeţe.
Astfel, Baroul de avocaţi Cluj a devenit Baroul de avocaţi al judeţului Cluj. Legea utilizează pentru prima dată termenul de „Barou” ca sinonim al Corpului de Advocaţi dintr-un district. Potrivit acestei legi s-a înfiinţat la nivel naţional „Uniunea Advocaţilor din România”, persoană juridică, ca organ general al Barourilor (corpurilor) de avocaţi din România. S-a adoptat în data de 17 octombrie 1923 un regulament de aplicare al acesteia, act care a constituit primul regulament – metodologie cu valoare de statut al profesiei.
Legea din 28 decembrie 1931 (Decret nr. 4221) pentru organizarea Corpului de Advocaţi. Legea a fost modificată şi completată în 1932, în 1934, în 1936, în 1938, în 1939, şi republicată în 30 martie 1939.
Noutatea pe care a adus-o legea a constat în stabilirea în mod amănunţit a modului de organizare şi funcţionare a avocaturii şi a barourilor (legea conţine 292 articole). În data de 26 ianuarie 1939 s-a adoptat un regulament de aplicare a acesteia. Legea a apărut ca o necesitate după adoptarea noii Constituţii a României din 1938.Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România devin, pentru prima dată, „persoane juridice de drept public” (art. 6).
Întrunite potrivit art. 113 din legea de organizare a Corpului de avocaţi, Congresele generale ale avocaţilor au fost evenimente în viaţa oraşelor-gazdă. Clujul a găzduit un astfel de Congres în anul 1932. Era primul Congres după intrarea în vigoare a noii legii de organizare a corpului de avocaţi care prin articolele 113- 124 a făcut din Congresul general un organ superior al Corpului de avocaţi ale cărui decizii au devenit obligatorii pentru toate barourile.
Avocaţii baroului Cluj au urmărit să îşi impună la nivel central viziunea asupra profesiei de avocat în contextul discuţiilor referitoare la unificarea legislativă şi armonizarea tradiţiilor juridice din Transilvania cu cele din vechea Românie.
În acest context baroul de avocaţi Cluj şi-a asumat rolul de apărător al intereselor avocaţilor transilvăneni. Astfel, în Adunările generale extraordinare ale baroului Cluj ţinute în 29 noiembrie şi 6 decembrie 1930 s-a cerut „chemarea la acţiune” pentru a restabili prestigiul şi autoritatea avocaţilor ştirbite de „formalismul unor norme învechite”.
Schimbările de regim politic de după 1944 au afectat şi regimul juridic supus unui proces de centralizare şi politizare. “Purificarea” corpului avocaţilor de persoanele indezirabile politic a fost anunţată în Proiectul de lege pentru desfiinţarea Barourilor si înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România, din 18 decembrie 1947, semnat de ministrul Justitiei, Lucreţiu Pătrăşcanu, proiect care a stat la baza Legii nr. 3 din 17 ianuarie 1948 pentru desfiinţarea Barourilor si înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România. Sub pretextul “democratizării” acest corp profesional a fost redus numeric şi debilizat economic, financiar. Incomozi noului regim prin spiritul lor critic, prin curajul de a-şi exprima liber opiniile, avocaţii trebuiau reduşi la tăcere. Una dintre măsuri a fost micşorarea numărului lor astfel că prin Decizia 59/1948 publicată în Monitorul Oficial sub nr. 20337, s-a stabilit numărul membrilor Colegiului de Avocaţi din judeţul Cluj la 130 de avocaţi definitivi si 40 de avocaţi stagiari.
Politizarea s-a accentuat prin Decretul- lege nr. 39 din 13 februarie 1950 prin care avocaţii au fost subordonaţi Ministerului Justiţiei şi prin Decretul-lege nr. 281/1954, publicat în Monitorul oficial nr. 34 din 21 iulie 1954 prin care s-a înfiinţat Consiliul Central al Colegiilor de avocaţi.
Punerea în aplicare a decretului nr. 281/1954 statua „avocatul de tip nou” adică cel care îşi desfăşura activitatea „în spirit colectivist”, în cadrul birourilor colective de asistenţă juridică. Biroul colectiv urma să fie, în viziunea întemeietorilor lui, „unitatea operativă de muncă organizatorică, profesională şi cultural-educativă a fiecărui Colegiu de avocaţi”. Prin constituirea acestor birouri, prin „colectivizarea” muncii de avocat se urmărea de fapt întărirea controlului asupra activităţii avocaţiale, se ataca statutul de profesiune liberală.
O etapă nouă începe după evenimentele din decembrie 1989, când membrii Baroului Cluj alături de ceilalţi avocaţi din ţară hotărăsc ieşirea de sub tutela Ministerului Justiţiei, revenirea la formele tradiţionale de exercitare a profesiei prin înfiinţarea Baroului. In aceste conditii la data de 28 Februarie 1990 a fost dat publicitatii decretul lege90/90, publicat in Monitorul Oficial nr. 32 din 1 martie 1990, cu data de intrare in vigoare 01.03. 1990.
Se desfăşoară o activitate intensă pentru modificarea legislaţiei existente, perfecţionarea acesteia, etapă care se incununeaza cu apariţia Legii nr. 51/1995 ce consfinţea independenţa deplină a profesiei de avocat şi creea premizele privatizării profesiei prin apariţia noilor forme de exercitare a profesiei, cabinetele individuale de avocat, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale. In vederea coroborarii dispozitiilor acestei legi cu o societate in continua schimbare si ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, aceasta lege a suportat nenumarate modificari prin acte normative cum ar fi legea 489/2002, legea 201/2004, legea 255/2004, legea 270/2010, pastrandu-se insa intacte principiile acestei legi.
Raţiunea acestui act normativ a fost evident aceea de se continua intr-un alt cadru juridic activitatea avocatilor, pastrind continuitatea de organizare ca un corp profesional de elita, de pastrare a traditiilor, de aparare a drepturilor si libertatilor cetatenesti caracteristice avocaturii romane. Voinţa legiuitorului a fost de a se reveni la denumiri tradiţionale şi la organe de conducere alese de membrii profesiei, suprimându-se dependenţa juridică faţă de Ministerul Justiţiei.
Având însă în vedere conţinutul acestuia şi raţiunea legiuitorului, barourile, chiar în absenţa unor dispoziţii exprese ale actului normativ, nu pot fi decât succesoarele universale şi de plin drept, în temeiul legii, ale fostelor colegii de avocaţi, care la rindul lor erau in mod firesc continuatoarele sub o alta denumire, vremelnica, a barourilor si camerelor de avocati constituite prin legi organice.
In spiritul traditiei baroului, al doilea ca marime din Romania, avocatii din Cluj au participat activ la viata profesionala, astfel domnul decan Remus Luca a fost ales in cadrul primului congres de Constituire a Uniunii Avocatilor din Romania vicepresedinte al Uniunii, doamna decan Maria Giurca a fost aleasa in Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, iar doamna decan dr.Stanca Ioana Gidro este membra a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Toate aceste premise precum si prestigiul dobandit in decursul anilor de catre Baroul Cluj, constituit din persoane marcante ale vietii publice romanesti, ne indreptateste sa afirmam ca si in viitor evolutia Baroului Cluj va fi pe masura trecutului sau.
Actualul Barou Cluj este organizat şi funcţionează în baza Legii nr.51 din 7 iunie 1995 , republicată, în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
