Cazul ceasornicarului din Cluj care a vrut să fugă din țară cu un avion Aviasan în regimul comunist

ActualitateIstorie by Actual de Cluj - apr. 20, 2026 0 30

Ceasornicarul care nu s-a speriat: cum a eșuat Securitatea din Cluj să potolească un om care voia să fugă din țară cu avionul Aviasan. „Nu mai are nicio bucurie să stea în țară”. Dosarul unui ceasornicar din Cluj-Napoca urmărit de Securitate. Opt luni de închisoare și o avertizare: portretul unui om pe care sistemul n-a reușit să-l frângă.

Un document de o pagină, marcat „strict secret” și datat 1 martie 1977, păstrat astăzi în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, reconstituie cu precizie birocratică mecanismul prin care statul comunist român încerca să neutralizeze oamenii considerați incomozi. Nu prin arest, nu prin dosar penal, ci prin ceva mai subtil și, în felul său, mai umilitor: avertizarea.
Documentul provine de la Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne și este adresat personal locotenent-colonelului Blaj Paraschiv, de la Direcția I a Ministerului de Interne din București. Obiectul raportului este un cetățean al orașului Cluj-Napoca: Oprea Emil, ceasornicar la Cooperativa „Deservirea”, fiul lui Anton și Floricăi, neîncadrat politic. Un om cu o meserie modestă și o dorință pe care regimul o cataloga drept infracțiune: să plece din țară – ilegal.
Povestea lui Oprea Emil nu începe în 1977. Cu un an înainte, în februarie 1976, el fusese condamnat la opt luni de închisoare pentru ceea ce ancheta penală numea „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei prin folosirea unui avion al stației Aviasan Cluj”. Nu știm cum anume a plănuit să execute această evadare, dar metoda era, pentru epoca respectivă, mai puțin obișnuită decât traversarea înot a Dunării sau ne-întoarcerea în țară după vilegiaturi.

Tentativele de fugă cu aeronave, deși nu frecvente, existau în peisajul epocii. Din România comunistă s-a încercat evadarea spre lumea liberă prin toate mijloacele posibile, inclusiv cu avioanele sportive sau cele utilizate în agricultură. Cel mai spectaculos caz de acest fel, cel al celor 20 de români care au traversat frontiera cu un avion utilitar An-2 al aerobazei din Timișoara, s-a petrecut la 3 iulie 1980 și a produs un val uriaș de reacții în presa occidentală.

Ceasornicarul Emil Oprea de la Cluj își încercase norocul cu patru ani mai devreme. Condamnat și eliberat, ceasornicarul nu a renunțat. Ofițerii de Securitate din Cluj, care îl urmăreau prin rețeaua de informatori, au primit rapoarte potrivit cărora omul își exprimase în continuare nemulțumirile față de regim și intențiile de a fugi. Conform documentului, Oprea Emil „se dedea la manifestări de denigrare a orânduirii sociale și de stat”, lăuda modul de viață din Occident, se declara nedreptățit de sistem și amenința că va scrie la Radio Europa Liberă pentru a face cunoscut faptul că autoritățile române l-au privat de libertate pe nedrept. De asemenea, mai multor persoane din anturajul său le-ar fi declarat că intenționează să fugă peste graniță deoarece „nu mai are nicio bucurie să stea în țară”.
Securitatea a recurs, în consecință, la o măsură preventivă: avertizarea formală. Potrivit documentelor existente în arhiva CNSAS, „activitatea informativ-operativă” a Securității consta în trei tipuri de acțiuni cu rol progresiv, mergând de la verificarea informațiilor de primă sesizare până la urmărirea cea mai complexă. Avertizarea se situa undeva la mijlocul acestui spectru: mai severă decât simpla filare, mai puțin brutală decât un nou dosar penal. Pe 26 februarie 1977, Oprea Emil a fost chemat la sediul Inspectoratului Județean și a primit avertizarea față în față. Documentul consemnează că, cu acel prilej, el „a adoptat o atitudine corespunzătoare, angajându-se verbal că își va revizui atitudinea și va dovedi o totală loialitate”.

Promisiunile de loialitate smulse la sediul Securității aveau valoarea pe care o aveau. Ofițerii înșiși nu se iluzionau. Raportul se încheie cu o notă semnificativă: cazul urma să fie ținut deschis, Oprea Emil „va fi lucrat activ în continuare în cadrul dosarului de probleme, pentru a stabili reacția în urma avertizării”. Cu alte cuvinte, aparatul de supraveghere nu se liniștea după o declarație verbală. Omul rămânea în vizor.
Documentul este semnat de șeful Inspectoratului, general-maior Constantin Ioana, și de șeful Serviciului I-A, căpitanul Volea Eugen. Era exemplarul numărul 2 dintr-o serie de două, ceea ce indică gradul de confidențialitate, dar și rutina administrativă a unui aparat obișnuit să gestioneze în serie destine individuale.
Ceea ce face acest dosar remarcabil nu este, considerăm noi, unicitatea lui – ci tipicitatea. Documente făcute publice de CNSAS oferă numeroase exemple de avertizări: de exemplu un electrician din județul Alba condamnat anterior era avertizat pentru „manifestări dușmănoase” exprimate sub influența alcoolului, iar la avertizare participau primarul localității și șeful postului de Miliție. Rețeta era mereu aceeași: intimidare, promisiune de loialitate, supraveghere continuă. Dacă omul se potrivea din vorbă, era urmărit în continuare. Dacă nu – urma o treaptă superioară a represiunii.
Deocamdată nu știm dacă ceasornicarul Oprea Emil a mai încercat vreodată să plece – cu avionul sau altfel, dacă a reușit, sau dacă a trăit cu supravegherea până în 1989. Dosarul de la CNSAS, fondul Documentar, numărul 2768, volumul 1, fila 121, îl surprinde în singurul moment în care sistemul l-a consemnat pe hârtie, sau cel puțin cel care a supraviețuit până azi: cel în care a promis că va fi loial unei orânduiri față de care, în sinea lui, nu simțea nicio bucurie să rămână.

Ceasornicarului Oprea Emil i s-a pierdut urma – deocamdată. Am cerut la CNSAS documentul neredactat. Vom reveni.

În imagine o fotografie de la filmările la pelicula ”Decolarea”, turnată la Cluj în aceeași perioadă în care ceasornicarul Oprea Emil voia să fugă din țară cu avionul Aviasan. Producția, debutul în cinematografie a reputatului actor Emil Hossu, vorbește despre un pilot ”exilat” la Cluj pe un avion Aviasan. Mai jos detalii:

Cum a debutat ca protagonist în cinematografie cunoscutul actor Emil Hossu cu un film turnat la Cluj de care nu mai știe nimeni

Nici un comentariu