Rectorii de universități tehnice, la Cluj: în România e nevoie de 200.000 de ingineri. „Vin multinaționale la Cluj, cu toate că știu că suntem la un moment de saturație”

Deficitul de ingineri pe piața muncii, în România, ajunge la 200.000 de posturi, în vreme ce universitățile tehnice pregătesc mai puțin de 5% din necesarul de forță de muncă, anual. E una dintre concluziile reuniunii rectorilor celor mai importante cinci universități tehnice din România, organizată vineri la Cluj.

Dan Cașcaval, rectorul universității tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, spune că cererea de ingineri în România e de 200.000 posturi, din partea mediului economic. Cele mai mari cinci universități tehnice din țară, asociate în Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT) scot pe piață 8.800 de ingineri anual, plus 6.000 la master. În total cel mult 16.000 de an. „În 25 de ani se rezolvă”, glumește Cașcaval.

Vasile Țopa e rectorul Universității Tehnice din Cluj și spune că mediul academic a ajuns la „un moment de saturație” și e depășit de cererea foarte mare de pe piața muncii. „Presiunea pe absolvenți de științe tehnice este uriașă. În continuare din informațiile mele urmează să se deschidă noi companii foarte puternice, multinaționale, în zona Clujului, cu toate că știu că suntem la un moment de saturație”.

Viorel Șerban e rectorul Universității Politehnice din Timișoara. „Vreau să vă spun că noi, Politehnica din Timișoara, am încercat să vedem câți dintre absolvenți se angajează, am făcut acest lucru, avem rezultatele de trei săptămâni. Absolvenții Politehnicii din Timișoara, promoția anului trecut, s-a verificat la 9 luni de zile câți lucrează. În companiile românești, pentru că doar acolo am putut afla, sunt 82%. Nu intră în calcul PFA-urile, nu știm câți dintre ei au business-urile lor și mulți din zona IT sunt în situația asta, și studenții care au plecat în străinătate, cam 4%.  Ne ducem către 90%. Alte universități pot prezenta un domeniu cu angajare de 90%, alte universități ne-tehnice?”, se întreabă el și exemplifică cu situația unei singure companii, Continental, care doar pentru cercetare-dezvoltare a angajat 3.000 de ingineri la Timișoara.

Unul dintre motivele pentru care numărul inginerilor scoși pe piață de către mediul academic rămâne sub cerere e că studiile sunt grele „iar copiii se feresc de asta”, spune Țopa. „E o problemă la nivel european, e un deficit uriaș. De ce? Studiile-s grele, ăsta este adevărul, comparativ cu alte studii de învățământ superior categoric cele inginerești sunt grele. Copiii se feresc de asta. București, Timișoara, Iași, Cluj – suntem în poziții privilegiate, Clujul de exemplu este un magnet, și cu toate acestea avem aceste probleme”. De exemplu, completează Șerban, „viorel șerban: am făcut un studiu la noi la Politehnică legat de unde provin studenții noștri și ce se întâmplă cu ei. La Timișoara vin între 30 și 35% din afara orașului, și 90% se stabilesc aici”. „Așa e și la Iași”, completează Cașcaval. Rectorul Politehnicii București, Valentin Năvrăpescu, conchide și el: „așa e și la București. Bazinul e foarte mare, până în Galați. Foarte mulți rămân în București. Și începi să te sufoci”.

Amintim, problema pregătirii inginerilor e la Cluj cea mai mare în zona tehnologiei informației, unde mediul economic a cerut în numeroase rânduri suplimentarea locurilor la facultate. Motivul pentru care acesta însă nu poate crește e simplu – nu are cine să predea. La nivel de licență pot preda doar cei care s-au înscris la cursurile de doctorat, or aceștia nu doar că sunt puțini, dar sunt tot mai puțini iar posturile, atâtea câte sunt, rămân neocupate. În plus salariile sunt incomparabil mai mici decât în mediul privat – dar de la data publicării articolului și până azi salariile, în medie s-au dublat. Aici lista de funcții al UTCN, de exemplu. Aici detalii:

Adevărata problemă a crizei de angajați din IT-ul clujean: „vom ajunge să nu mai fie cine să predea”. „Presiunea pe care o simțim pe resursele umane e foarte mare iar mediul de afaceri nu va rămâne în Cluj, e forțat să facă niște pași”

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.