Primul zbor internațional regulat a ajuns la Cluj în urmă cu exact 93 de ani. Avionul de la Praga a ajuns la Someșeni, ”a aterisat ușor, ca o pasăre imensă”
Istorie by Dan Andrei - sept. 11, 2026 0 18
Într-o după-amiază de 11 septembrie, în urmă cu exact 93 de ani, primul avion care inaugura linia aeriană Praga-București a aterizat pe aerodromul orașului, după un zbor cu oprire la Satu Mare, înainte de a-și continua drumul spre Brașov și București.
Momentul este relatat de ziarul „Universul” în ediția din 13 septembrie 1933. Avionul a ajuns la Cluj luni, la ora 15.55, iar pe terenul de aterizare se afla un public numeros, alături de reprezentanții autorităților locale. Era un avion mare, cu trei motoare, al societății civile de aviație din Cehoslovacia. Printre pasageri se afla și František Stoces, directorul societății civile de aviație din Cehoslovacia.
Noua cursă avea opriri la Satu Mare, Cluj și Brașov și lega astfel orașul de o rută aeriană internațională care pornea din capitala Cehoslovaciei și ajungea la București. Pentru Cluj, apariția unei asemenea legături însemna intrarea orașului într-o rețea europeană de transport aerian aflată încă în plină dezvoltare.
Documentația aviatică publicată ulterior arată că în 1933 au fost făcute mai multe probe pe traseul Ujgorod-Cluj-București, înainte ca legătura să fie stabilită definitiv în anul următor. În 1934, rețeaua aeriană de stat a Cehoslovaciei includea deja traseul Praga-Kosice-Ujgorod-Cluj-București. Ruta făcea parte dintr-o rețea internațională de 2.345 de kilometri a liniilor aeriene cehoslovace.
În România, Bucureștiul devenise astfel un punct important de legătură pentru cursele internaționale, iar Clujul era una dintre escalele acestei rețele. „Universul” relata în aceeași perioadă că Bucureștiul ajunsese un centru de legături aeriene internaționale, cu linii franceze, poloneze și cehoslovace.
Pentru publicul clujean din 1933, sosirea avionului era și un spectacol. Ziarul notează că pe terenul de aterizare se adunase un public numeros pentru a vedea aparatul cehoslovac. Avionul era descris drept unul mare, cu trei motoare, iar la bord se afla chiar directorul companiei aeriene. ”Avionul a aterisat ușor, ca o pasăre imensă”, relata presa vremii.
Cu câteva zile înainte, un avion Avia-Fokker al companiei cehoslovace făcuse deja un zbor de recunoaștere a traseului, plecând de la Băneasa spre Praga. Presa vremii anunța că noua linie urma să fie a treia legătură aeriană internațională care ajungea în capitala României.
Cehoslovacia avea deja o industrie aeronautică dezvoltată. Într-o retrospectivă publicată în 1935, revista „România Aeriană” arăta că statul cehoslovac începuse încă din anii ’20 să construiască o rețea proprie de curse aeriene, iar legăturile internaționale se extinseseră treptat spre Balcani. Linia spre România era una dintre cele mai noi extensii ale acestei rețele.
Primul avion cehoslovac a ajuns la Cluj în 1933. Peste mai puțin de un an, ruta Praga-Kosice-Ujgorod-Cluj-București urma să fie inclusă definitiv în rețeaua aeriană cehoslovacă.
Aerodromul de la Someșeni avea deja un rol important în aviația românească. În august 1933, cu numai câteva săptămâni înaintea sosirii avionului cehoslovac, „Universul” scria că aerodromul era „unul din cele mai importante puncte pentru aviația țării” și sublinia că, prin poziția sa, avea un rol important și „din punct de vedere internațional”. Doar că infrastructura era încă departe de standardele unei porți aeriene internaționale: aerodromul nu avea apă potabilă, iar lipsa curentului electric împiedica aterizările de noapte.
Autoritățile încercau atunci să rezolve aceste probleme. Primăria Cluj și subsecretariatul de stat al aerului conveniseră construirea unei conducte de apă către Someșeni, lucrările urmând să înceapă în toamna lui 1933. Pentru iluminarea aerodromului, situația era însă mai complicată.
Clujul avea deja, în 1933, curse aeriene interne. În luna mai, presa anunța reluarea curselor Cluj-București, cu plecări de pe aerodromul Someșeni în zilele de marți, joi și sâmbătă (detalii mai jos). Zborul fără escală dura două ore și un sfert, față de aproximativ zece ore cât dura călătoria cu trenul. Curse erau efectuate cu avioane Junkers, prezentate drept aparate confortabile și sigure pentru transportul pasagerilor.
Citește și:
