O clujeancă este nominalizată azi pentru ajutorul curajos pe care i l-a dat unei colege evreice în timpul celui de-al doilea război mondial, salvându-i viața cu riscuri pentru propria persoană
Actualitate by Actual de Cluj - apr. 02, 2025 0 333
O clujeancă este nominalizată azi pentru ajutorul curajos pe care i l-a dat unei colege evreice în timpul celui de-al doilea război mondial, salvându-i viața cu riscuri pentru propria persoană.
În suplimentul anual Haggadah, Fundația Evreiască pentru Drepți (JFR) evidențiază astăzi povestea Magdalenei Maria Ana Stroe (foto), o ”dreaptă între popoare” după cum e numită de comunitatea evreiască, ce i-a salvat viața colegei ei de clasă evreică, Hanna Hamburg, în timpul Holocaustului. Datorită abnegației și curajului lui Stroe, Hamburg a supraviețuit atrocităților Holocaustului.
Stroe locuia la Cluj, în nordul Transilvaniei. În 1940, regiunea a intrat sub stăpânire maghiară. Stroe a urmat liceul local calvinist, unde s-a împrietenit cu Hanna Hamburg, o fată evreică. Cei doi au devenit prietene apropiate. În 1942, ca urmare a legilor naziste, Hamburg a fost exclus din Școala Calvină și transferat la un Liceu Evreiesc. În ciuda schimbării, legătura dintre cele două tinere a rămas puternică. În primăvara anului 1944, când evreilor li s-a ordonat să se mute în ghetou, Hamburg a vizitat-o pe Stroe pentru a-și lua rămas bun. Într-un act curajos, Stroe i-a înmânat Hannei Hamburg propriile documente de identitate, inclusiv certificatele de naștere și de botez. Aceste documente i-au permis Hannei să se sustragă deportării din ghetou și să fugă din oraș. Ea a mers la Budapesta, unde a supraviețuit dându-se drept creștină, bazându-se pe documentele lui Stroe.
Între timp, Stroe a rămas fără actele ei de identitate și a rămas în principal acasă, fără a căuta niciodată să înlocuiască documentele pierdute de teamă să nu o pună pe Hamburg în pericol. În rarele ocazii când Stroe și-a părăsit casa, ea avea doar diploma de bacalaureat. Frica constantă de a fi oprită de poliția maghiară sau de soldații germani a planat asupra ei și s-a confruntat cu mai multe situații riscante din cauza actului său de eroism.
Atât Stroe, cât și Hamburg au supraviețuit Holocaustului. Astăzi, Stroe locuiește în București și va aniversa 100 de ani în septembrie.
”Pe timp ce ne adunăm în jurul mesei sederului, este un moment special să ne amintim nu doar de miracolele Exodului, ci și de miracolele care au avut loc în fiecare generație”, a declarat vicepreședintele executiv al JFR Stanlee Stahl. „Relația Magdalenei cu Hanna Hamburg și eroismul ei incredibil în timpul Holocaustului reprezintă un astfel de miracol pe care noi, ca popor evreu, ar trebui să-l recunoaștem și pentru care ar trebui să fim recunoscători, asigurându-ne că poveștile precum cele ale Magdalenei și alte acte de eroism sunt transmise generațiilor viitoare”.
JFR își continuă activitatea de a oferi asistență financiară lunară celor 78 de neamuri neprihăniți în vârstă și nevoiași care trăiesc în 10 țări. De la înființare, JFR a oferit peste 46 de milioane de dolari salvatorilor în vârstă și nevoiași.
În mai 2024 s-au împlinit 80 de ani de la momentul la care, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthyistă, circa 132.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. 90% dintre aceștia au fost exterminați. Evreii din Transilvania de Nord au fost îmbarcați în trenuri cu destinația Auschwitz în gările din Satu Mare, Cluj, Oradea, Dej, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Reghin, Oradea, Târgu-Mureș, Baia-Mare, Bistrița, Șimleu Silvaniei şi Gheorghieni.
Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Cărămidăria-ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.
Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş.
În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş.24 Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber. Înainte de transferul către „Bungur”, evreii din Dej au fost concentraţi în trei centre din interiorul oraşului, unde au fost supuşi la percheziţii corporale pentru a li se lua obiectele de valoare.
Ghetoul, încercuit cu sârmă ghimpată, era păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău.
Condiţiile sanitare din ghetou erau deplorabile, ca şi serviciile de bază şi aprovizionarea.
Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. Câţiva evrei au reuşit să scape din ghetou. Printre aceştia s-a aflat rabinul József Paneth din Ileanda Mare, care, împreună cu nouă membri ai familiei sale, se pare că a reuşit să ajungă în siguranţă în România.
Citește și:
