Instanța respinge acțiunea împotriva fermierului din Cluj acuzat că ar fi încasat necuvenit subvenții agricole cu prejudiciu de zeci de mii de euro
Actualitate by Mihai Prodan - iun. 17, 2026 0 10
Judecătoria Gherla a respins, ieri, ca rămasă fără obiect, acțiunea prin care Comuna Vultureni cerea anularea unui contract de închiriere a unor suprafețe de pajiști din domeniul privat al comunei și plata unor despăgubiri de 60.000 de euro din partea fermierului Vasile Teodor Milchiș.
Dosarul, înregistrat la 24 aprilie 2025 sub numărul 2231/235/2025, a pornit de la o suspiciune a actualei administrații locale. Contractul nr. 1520 din 15 mai 2023, prin care pârâtul a fost de acord să elimine vegetația și excesul de apă de pe terenuri și să le fertilizeze anual, ar fi fost încheiat, în realitate, doar pentru ca acesta să poată încasa subvenții de la APIA, fără vreo activitate reală pe teren.
Primăria a susținut, prin cererea inițială, că scopul real al pârâtului ar fi fost „acela de a încasa necuvenit subvenții agricole”, motiv pentru care a cerut, în principal, constatarea nulității absolute a contractului, pentru încălcarea legii și a bunelor moravuri, și, în subsidiar, rezoluțiunea acestuia pentru neexecutare, în baza articolelor 1235 și 1549 din Codul civil.
O verificare pe teren, efectuată la 12 martie 2025 după sesizările mai multor localnici, a confirmat că niciuna dintre obligațiile contractuale nu fusese respectată.
Procesul a avut un traseu sinuos. La 4 septembrie 2025, instanța a anulat inițial cererea, pe motiv că nu fusese timbrată corespunzător. Primăria a contestat măsura cu o cerere de reexaminare, iar la 19 decembrie 2025 instanța a revenit asupra anulării pentru trei dintre cele patru capete ale cererii, astfel încât judecata a putut continua pe fond. Pârâtul, citat legal pe tot parcursul procesului, nu a depus întâmpinare și nu a contestat în niciun fel afirmațiile primăriei.
Cu doar câteva săptămâni înainte de termenul de judecată, situația a luat o altă turnură. La 25 mai, reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a cerut respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect. Primăria a explicat că, după declanșarea litigiului, pârâtul își îndeplinise, în cele din urmă, obligațiile contractuale, fapt confirmat de un proces verbal din 10 martie.
În motivare, instanța a explicat că, potrivit art. 32 alin. 1 din Codul de procedură civilă, obiectul cererii, definit ca „pretenția concretă dedusă judecății de reclamant”, reprezintă un element esențial al oricărei acțiuni în justiție. Judecătoria a precizat că sancțiunea diferă în funcție de momentul la care apare lipsa acestui element. Dacă cererea nu a avut niciodată un obiect, ea se anulează potrivit art. 196 din Codul de procedură civilă. Dacă, în schimb, obiectul a existat la momentul introducerii acțiunii, dar a fost pierdut pe parcursul procesului, soluția corectă este respingerea cererii ca rămasă fără obiect. Instanța a considerat că situația pârâtului, care își îndeplinise obligațiile contractuale după începerea procesului, se încadrează exact în această a doua variantă.
Prin urmare, toate capetele de cerere au fost respinse, iar primăria a precizat, prin notele depuse, intenția de a solicita separat cheltuielile de judecată, reprezentate de onorariul avocatului. Sentința civilă, numărul 465 din 2026, poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Gherla.
Cazul are o istorie mai veche decât procesul propriu zis. Potrivit unei investigații a presei locale, contractul contestat viza peste 140 de hectare de pășune comunală din Vultureni, concesionate fermierului Milchis Vasile Teodor, descris ca fermier din zona Chinteni, la o redevență de aproximativ 50 de euro pe hectar, în condițiile în care, potrivit aceleiași publicații, pârâtul nu ar fi adus niciodată animale pe teren și nu ar fi întreținut sau investit în pajiște, ci doar ar fi încasat subvenții agricole estimate la circa 60.000 de euro pe an. Contractul ar fi fost semnat în ultimele luni de mandat ale fostului primar Eugen Mureșan, înainte ca actuala conducere a comunei, în frunte cu primarul Paul Bogdan Cecan, să inițieze acest demers judiciar.
Decizia de ieri nu reprezintă, din punct de vedere juridic, o soluție pe fondul acuzațiilor de nulitate sau de rezoluțiune a contractului, ci doar constatarea că, la momentul judecății, nu mai exista o pretenție de soluționat, întrucât pârâtul își remediase, între timp, situația. Rămâne de văzut dacă primăria va recupera, pe altă cale, eventualele prejudicii suferite în perioada în care obligațiile contractuale nu fuseseră respectate și dacă va exercita dreptul de apel în termenul legal de 30 de zile.
