Închide

La 700 de ani de când Clujul e oraș, nu știm care Cluj a primit privilegii de la împărat: poate a fost Mănășturul

IstorieTop News by Mihai Prodan - aug. 18, 2016 0 2579

La 700 de ani de când Clujul e atestat documentar ca oraș și a primit și privilegii care l-au ajutat să se dezvolte, istoricii nu știu care dintre cele nu mai puțin de patru Clujuri a primit această distincție.

Clujul împlinește mâine 700 de ani de când a fost ridicat la rangul de oraș regal de către Carol Robert de Anjou. Însă care Cluj a fost ridicat la acest titlu? Istoricii ridică din umeri, căci nu știu – istoria consemnează nu mai puțin de trei așezări cu acest nume în timpul evului mediu pe teritoriul actualului Cluj-Napoca, între care se poate foarte bine ca titlul de oraș să-l fi primit de fapt cetatea Cluj Mănăștur, cea care rămâne și azi în picioare după aproape un mileniu prin biserica Calvaria de pe dealul cu același nume.

Istoricul clujean Lukacs Jozsef: „În secolele 12-13 au existat două tipuri de orașe în Europa centrală: așezări și orașe care s-au format în preajma unor cetăți, în umbra lor, și alte localități care s-au adunat prin unirea mai multor localități mai mici. Un exemplu concludent pentru orașe adunate e Debrecen, în mijlocul pustei maghiare s-au unit mai multe sate. Dar același model e și în cadrul Clujului, pe teritoriul actual al orașului au fost mai multe sate care în timp s-au unit și au dat naștere unui oraș medieval. Dar atunci unde era cetatea, centrul de putere? Era comitatul, castrul roman? Era o altă putere politică, militară aici? Cine anume a construit cetatea veche? Se spune că au venit oaspeții, viitorii sași, și ei imediat au construit o cetate. Dar oare acești oaspeți aveau dreptul să construiască așa ceva? Atunci putem aduna din Transilvania și Europa de est diverse exemple pro și contra. Clujul era proprietatea episcopului de Transilvania. Oare episcopul a avut o fortificație în zonă? Căci știm că mănăstirea Cluj-Mănăștur era proprietatea abatelui de Cluj-Mănăștur, care nu se simpatiza cu episcopul de Transilvania. Unii istorici îndrăznesc să afirme foarte clar că orașul Cluj era fortificația de pământ de la Cluj-Mănăștur și ce era în cetatea veche, la câteva zeci de metri de acest loc. Sunt întrebări deschise, eu unul nu pot da un verdict foarte sigur”.

clujurile

Istoricul Tudor Sălăgean: „pentru Cluj-Mănăștur sunt foarte multe întrebări, e o incintă fortificată mică în care se presupune că a fost o abație, arhidiaconat, sediu de comitat și așa mai departe, care nu sunt sigur că ar fi încăput acolo. Dar teritoriul Clujului era foarte mare, adăpostea mai multe așezări ce cu timpul au dispărut și au fost înglobate în oraș. Datorită acestor începuturi foarte combative, comunitatea clujeană a fost la începuturi destul de violentă, antrenată în conflicte violente destul de dure, inclusiv luptele de putere în cadrul Clujului medieval până la mijlocul secolului XIV au generat conflicte importante între partidele care-și disputau controlul asupra destinelor orașului”.

Amintim, Cluj-Napoca sărbătorește în acest an 700 de ani de când a fost ridicat la rangul de oraș liber regal, un privilegiu prețuit în Transilvania evului mediu, căci oferea privilegii considerabile față de alte orașe și deci posibilitatea dezvoltării. Istoricul Lukacs Jozsef dă citire traducerii decretului lui Carol Robert de Anjou care conferă aceste drepturi:

Precizăm că în evul mediu pe teritoriul actualului Cluj existau nu mai puțin de trei localități cu acest nume: una pe teritoriul cartierului Mănăștur și alte două în actualul centru al orașului, care la un moment dat s-au unit și au format o singură localitate – “Erau Clujul-Mănăstire, la Calvaria, și Clujul-oraș. Rivalitate clară, la un moment dat în 1366 clujenii atacă mănăstirea, echipați ca niște cavaleri medievali”, explică profesorul de istorie Vladimir Bogoslavievici.

Prin decretul din 19 august 1316 Carol Robert de Anjou a acordat mai multe drepturi cetății Clujului – care o fi fost aceea – , între care cel de a-și alege liber judele – echivalentul primarului – dar și propriul preot paroh, conducător religios ce era, în acele vremuri, unul dintre cei mai influenți din cetate. Locuitorilor li se garantează dreptul de proprietate asupra pământurilor din vecinătatea orașului, scutiri de vamă pentru coloniștii sași, scutiri de taxe comerciale și așa mai departe. Ca urmare a acestor facilități fiscale negustorii cetății își extind comerțul până la Viena, Turcia, Polonia ori Veneția. În plus față de acest privilegiu, în 1370 orașul primea un drept despre care puțini clujeni știu detalii – cel ca pe teritoriul orașului să se poată stabili orice iobag, dacă acesta avea bani să cumpere o casă și, în prealabil, își achitase orice obligații față de cel pe feuda căruia muncea. Istoricul Lukacs Joszef explică de ce acest drept a schimbat lucrurile în oraș:

Citește și:

Clujul celor trei clujuri PLUS: care au fost cartierele Clujului medieval

La mulți ani? Care a fost conjunctura istorică ce ar fi îngropat Clujul ca banal sat transilvănean

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.