Istoria observatorului astronomic din Cluj devenit istorie: strada Observatorului din Zorilor îi datorează numele
Istorie by Actual de Cluj - iul. 01, 2025 0 539
Înainte de observatorul astronomic de pe strada Cireșilor, în Cluj-Napoca – pe atunci doar Cluj – a funcționat un alt observator, la marginea de atunci a orașului; a fost demolat pentru a face loc întreprinderii electronice IEIA – Întreprinderea de Electronică Industrială şi Automatizări. Până atunci, însă, a funcționat câteva decenii.
Din anul 1982, Observatorul Astronomic și Biblioteca de Astronomie îşi desfăşoară activitatea într-o nouă clădire, situată pe strada Cireşilor 19, în spatele Grădinii Botanice ”Alexandru Borza”. Din anul 2008, la Observatorul Astronomic se desfăşoară şi activităţi pentru publicul larg.
Vechiul Observator Astronomic, construit între anii 1921-1934 pe strada Observatorului colț cu strada Republicii (foto), a fost demolat în anul 1977. În locul acestuia, a fost ridicată clădirea în care a funcționat ”IEIA”, înființat în anul 1978. Numele ”străzii Observatorului”, se datorează tocmai fostului Observator Astronomic.
A fost construit între anii 1921-1934, pe un teren de la marginea orașului de atunci, pe str. Observatorului colț cu str. Republicii. Astfel în anul 1927 s-a construit sala meridiană, în 1929 sala ecuatorială, în 1931 pavilionul central, în 1933 s-a instalat noua lunetă sub cupolă, urmând ca în anul 1934 să se finalizeze construcția Complexului Observatorului Astronomic.
Inițiativa construirii unui nou observator i-a aparținut profesorului de matematică Gheorghe Bratu, decan al Facultății de Științe și director al Observatorului din Cluj în perioadele 1919–1920 și 1928–1941. Împreună cu profesorul Gheorghe Demetrescu, director al instituției între anii 1921–1928, a reușit să comande primele echipamente științifice specializate: un telescop reflector newtonian cu oglindă de 50 cm, o lunetă ecuatorială Prin cu obiectiv de 20 cm, precum și numeroase cărți de specialitate.
În imaginea de mai jos, un grup de vizitatori la vechiul observator astronomic, cu ocazia eclipsei de Soare din 19 iunie 1936. În centru, cu cravată, fondatorul și directorul observatorului, profesorul Gheorghe Bratu.
Organigrama observatorului în 1936, extras din anuarul Universității ”Regele Ferdinand” (acum UBB) publicat în 1937:
Situația lucrărilor cu câțiva ani mai devreme, în 1931, din ediția corespondentă a aceluiași anuar al universității:
În 1928 Bratu prezenta într-un articol necesitatea construirii acestui observator: ”In special pentru studenţii de la Matematici, clădirea unui Observator Astronomic la Cluj era o necesitate absolută atât pentru şcoală, cât şi pentru cercetările lor ştiinţifice ulterioare. In adevăr, ce sens poate avea un Curs de Astronomie sau de Mecanică Cerească — adică studiul cerului şi al legilor după care se mişcă corpurile cereşti — făcut numai cu creta, pe tablă, aşa cum suntem obligaţi să-l facem şi până azi la Facultatea de Ştiinţe din Cluj, din cauza lipsei unei lunete ecuatoriale cât de rudimentare şi a unui telescop
pentru studierea şi fotografierea fenomenelor cereşti?”.
În județul Cluj mai sunt funcționale Observatoarele Astronomice din Mărișel – privat, cel din Feleac, dar îl semnalăm și pe cel părăsit din Baciu, construit în anul 1966, de regretatul astronom amator Romulus Irimeş (1930-1978), cel care a înființat în anul 1969 Cercul Astronomic ”Victor Anestin”.
Citește și:
