Cum a construit un clujean primul observator astronomic privat din țară și printre puținele din lume, de care nu mai știe nimeni. Strada unde funcționa se numește acum strada Observatorului
ActualitateIstorieTop News by Mihai Prodan - iun. 12, 2023 0 857
Cum a construit un clujean primul observator astronomic privat din țară, de care nu mai știe nimeni.
De observatorul astronomic din cartierul Zorilor, din Cluj-Napoca, știe toată lumea; dar de un observator astronomic privat, construit în anii ’60 în comuna clujeană Baciu, mai puțini. De altfel, strada unde funcționa acest prim observator astronomic privat poartă acum numele Strada Observatorului.
Un electrician clujean a construit primul observator astronomic privat din România de după unirea din 1918 și unul dintre puținele artizanale din lume de la acea vreme; deceadat de aproape o jumătate de secol, ar putea deveni cetățean de onoare al Clujului.
Vorbim despre Romulus Irimeș, considerat părintele astronomiei clujene de amatori, decedat în 1978, autodidact în astronomie și electrician la Carbochim și Combinatul de Panificație din comuna Baciu. De altfel în Baciu acesta a construit, în 1966, primul observator astronomic privat din România, pe dealul Aluniș.
Născut la Băișoara în 25 mai 1930, Romulus Irimeș a fost un simplu electrician cu școală profesională. A construit prin surse proprii primul observator astronomic de amatori din România, pe un deal din comuna Baciu, în anul 1966, cunoscut ca Observarorul de pe Dealul Alunișului, Acesta a fost pus la dispozitia membrilor cercului de astronomie li a publicului si a devenit un centru vizitat de numeroși astronomi amatori din țară și străinătate. A decedat prematur, la doar 48 de ani, la 23 noiembrie 1978, în urma unei boli incurabile.
Familia Irimes și-a investit toate economiile și energia în proiect. Construcția a fost ridicată de familie cu ajutorul unui singur zidar, cu mari dificultăți, din cărămidă refractară recuperată. Ansamblul a fost extins ulterior cu o cameră, o magazie și o bucătărie de vară. Numai costul inițial s-a ridicat la 20.700 lei, adică aproximativ douăzeci de salarii medii nete, după cum se arată în nota de fundamentare a propunerii prin care Irimeș e propus ca cetățean de onoare al orașului Cluj-Napoca, post mortem. Grație înțelegerii manifestate de conducerea Uzinelor Carbochim, unde lucra atunci Irimeș, a fost confecționată și cupola observatorului, cu un diametru de aproximativ trei metri. Redevența încasată pentru filmul documentar ”Cerul Alunișului”, din 1970, regizat de lon Bostan, a fost folosită pentru împrejmuirea obiectivului. Pentru a fi mai aproape de observator și a avea mai mult timp la dispoziție pentru observațile astronomice, Romulus Irimes s-a transferat, cu un salariu mai mic, din funcția de electrician de întreținere la sectorul de electrozi siderurgici din cadrul uzinei Carbochim din Cluj la Combinatul de Panificație Baciu-Cluj.
Conferențiarul Ferenc Szenkovits, directorul Observatorul Astronomic din Cluj, care funcționează sub egida universității ”Babeș-Bolyai”, a sprijinit propunerea printr-o scrisoare de susținere, motivând că Irimeș a construit și echipat cu forțe proprii un observator astronomic popular, a efectuat observații astronomice pe care le-a transmis spre reviste de specialitate internaționale, a popularizat astronomia, a înființat și condus un cerc de astronomie și, în fine, a introdus România și orașul Cluj-Napoca în circuitul internațional al organizațiilor astronomice prin participarea în mai multe asociații din diverse țări – Franța, Israel, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și Iugoslavia, și prin contacte cu asociații din alte țări, între care SUA; URSS, Italia, Spania și Germania.
”Din ziua în care observatorul a fost finalizat, vizitatorii au început să curgă”, se arată în nota de fundamentare. ”Uncheși și săteni din împrejurimi, dar și muncitori din Cluj veneau adesea aici pentru a observa soarele și stelele, pentru a vorbi despre probleme de astronomie. La adresa observatorului (Comuna Baciu nr. 175/A, Cluj) soseau telegrame, scrisori, reviste de specialitate de la reputate puncte de observații de pe glob. Observatorul din Meudon trimitea curent efemeridele (ce fenomene astronomice aveau loc într-o perioadă dată și pe care să le urmdrească), Zurich-ul îi trimitea buletinele anuale cu sintezele și diagramele asupra activității solare în care au fost înglobate inclusiv studiile făcute pe Dealul Aluniș.
Prin mijlocirea lui Xantus Janos s-au procurat lentilele necesare pentru instrumentele optice. Ele proveneau de la Observatorul astronomic din Budapesta. Dotările de la Observatorul de pe Dealul Alunis erau: o lunetă cu diametrul de 60 mm si o distanta focala de 1112 mm, un telescop cu oglindă de 150 mm si distanța focală 1175 mm în montura ecuatorială și un telescop cu oglinda de 260 mm și o distanță focală de 3970 mm instalat în afara cupolei. Toate instrumentele erau confecționate artizanal.
De asemenea, Romulus Irimes a întocmit pentru uzul amatorilor, al elevilor și începătorilor, un ”ABC astronomic”, în esență un dictionar enciclopedic de popularizare de peste 600 de pagini dactilografiate, precum și un atlas stelar. Ele au rămas însă la nivel de manuscris, nefiind publicate integral. Irimeș a reușit să publice o revistă, ”Astronomia”, apărută în trei numere. ”Nu avea un tiraj mare, dar mulți astronomi amatori din Cluj o cumparau”, arată nota de fundamentare.
Din nefericire, planurile ambițioase i-au fost curmate de o boală incurabilă și o moarte prematură, la numai 48 de ani, în 23 noiembrie 1978. Romulus Irimeș este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. În 1984, observatorul a fost înstrăinat de vaduva bolnavă a răposatului, dispărând astfel treptat din circuitul astronomic. Totusi, cupola observatorului de odinioară mai poate fi văzută astăzi la iesirea spre Baciu, pe dealul din spatele benzinăriei Petrom.
Titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca” reprezintă cea mai înaltă distincție civică acordată de Consiliul local din Cluj-Napoca. În 2023 a fost conferită această distincție o singură dată, fostului jucător de rugby Mircea-Dorin Rusu. Distincția se acordă rar post mortem, cea mai recentă fiind anul trecut pentru cunoscuta disidentă anticomunistă Doina Cornea. Propunerea de conferire post mortem a titlului de cetățean de onoare astronomului amator Romulus Irimeș urmează să fie dezbătută în această săptămână de Consiliul Local în ședință, propunerea fiind prima pe ordinea de zi. Aici nota de fundamentare
