FOTO Calitatea vieţii. „Noul Cluj”, fără parcuri şi trotuare

Case, blocuri, terenuri virane, terenuri cu urme de verde, câte un petec de grădină, o curte rătăcită, garduri, multe garduri, un firicel de apă înglodat în gunoaie şi rămăşiţe de construcţii, şantiere, alte blocuri. Aşa arată o bucată din „noul Cluj” – o extensie a oraşului, unde mai sunt încă disponibile terenuri construibile. Poţi să mergi, să mergi şi să tot mergi şi nu dai de o urmă de spaţiu public, de vreun loc unde să te aşezi, ce să mai vorbim de vreun parc, cât de mini? Cărucioarele abia au loc să se strecoare printre maşini şi pe pseudo-trotuare (întrerupte, înguste şi vălurite) şi asta doar datorită priceperii celor care le mânuiesc. Poţi spera doar la câte un mic „loc de joacă pentru copii”, ceea ce în noile cartiere ale Clujului se traduce printr-o fâşie meschină de teren, între blocuri, cu câte un tobogan şi un balansoar, cel mai probabil aşezate pe o mochetă verde. Chiar şi dintre acestea, unele sunt închise cu garduri.

Nu zic că e rău că se fac blocuri. Dimpotrivă. Există cerere, e nevoie de locuinţe. Întrebarea care persistă, însă, de când m-am mutat în Cluj şi, mai ales, de când merg şi pe la şedinţele de Urbanism: de ce nu putem construi decent, civilizat, pentru oameni? Oraşul nu e (doar) loc de blocuri. E, până la urmă, loc în care trăiesc oameni. Iar pe lângă locuinţă, oamenii au nevoie şi de verde, şi de o băncuţă, şi de un magazin, şi de un parc, şi de un trotuar. Oraşul nou pare însă mai mult loc de blocuri şi, cel mult, loc de parcat maşini.

În continuare, lăsăm aici câteva imagini luate la câteva săptămâni distanţă, în zona străzilor R. Ladea şi Borhanci. Cele câteva săptămâni scurse din primăvară înspre vară au adus şantiere noi şi nişte verde – natura a fost cea care a îmbogăţit cu verde cartierul, dar verdele rămâne neamenajat şi în spatele gardurilor. Pe proprietăţile private dezvoltatorii din „noul Cluj” nu se înghesuie să amenajeze spaţii de relaxare, administraţia nu cumpără terenuri pe aici, iar staţiunea cu zecile de hectare pentru pomi, sere, flori şi legume rămâne dincolo de garduri.

Urban? Rural? Teren de blocuri?

Ce noroc să ai un firicel de apă în oraş, ce amenajări de spaţii verzi se pot face de-a lungul său! Sau nu.

O bucată mare de teren liber anunţă un posibil viitor şantier.

A apărut, de puţină vreme, o enigmatică staţie de autobus. Fiindcă nimeni nu s-a gândit că cei care aşteaptă ar avea nevoie, poate, să mai şi stea jos câteodată, cetăţenii au luat lucrurile în propriile mâini şi au clădit, improvizat, un mobilier urban. Fuga, fuga, prin porumb:

Şi, din nou, şantiere. Unele în pauză, în ciuda avântului imobiliar.

Şi iată şi o stradă nou nouţă! Blocuri mici şi decente, aţi putea zice. Da, şi betoanele perfecte. Dacă imobilele au o retragere de la artera de circulaţie, atunci musai ca în faţa lor să fie locuri de parcare. Chiar şi micul spaţiu verde cruţat e bun, la nevoie, pe post de parking de urgenţă-

Au apărut, totuşi, nişte pomişori. Cam sufocaţi, dar pomişori…

Parcări, multe parcări. Peste vară, doar terasele au aer de vacanţă. În rest, ai opţiunea unei plimbări printre maşini atunci când vii acasă:

Cu un pic de efort, o stradă de suburbie poate să aibă, totuşi, nişte spaţii verzi. În faţa fiecărui imobil e îngrijit câte un mic petec verde – unii au arbuşti, alţii flori de magnolii, tufişuri şi flori. Dar de văzut le vezi doar dacă reuşeşti să îţi strecori privirea dincolo de invazia de maşini parcate.

Apar pe aici pisici, cutii poştale, câte o băncuţă sau un trandafir.

Posibil mini-parc? E îngrădit. S-ar putea să fie posibil loc de viitor şantier.

De vară:

Şi.. ta-daaa! În sfârşit: o retragere de la stradă care nu e ocupată de parcare. O mini-speranţă în primăvară.

Peste vară:

Copacul din poză poate părea semn de primăvară. Dar nu e. E un fake. Era la fel de roz şi în ianuarie.

Oraşul nou se înnoieşte:

Pe undeva a apărut şi o grădiniţă. Asta e o raritate. Într-o zonă populată cu sute de apartamente în anii recenţi, serviciile se lasă încă aşteptate. Dar mai apar. Câte un mic magazin de parter de bloc, un restaurant, un coafor şi, iată, o grădiniţă.

Am intrat în alt peisaj. Dar coniferele sunt, să ştiţi, tot pe aici. O oază. Desigur, nu ai pe unde să te plimbi ori unde să poposeşti.

Vedere spre staţiunea pomicolă, acum în proprietatea USAMV. Dincolo de garduri, a rămas o mare resursă de verde pentru săracul cartier Borhanci. Sărac în spaţii publice.

Loc de viitor şantier:

Spaţiile încă libere sunt proprietăţi private îngrădite de garduri şi acoperite de bălării. Terenuri construibile.

Firicelul de apă se încăpăţânează să reziste. Nu pare să îi pese nimănui. Iar oamenii de la blocuri s-au ascuns dincolo de garduri. Da, în Cluj şi blocurile sunt înconjurate de garduri.

Dacă ai un spaţiu mare între blocuri (lucru tot mai rar), e loc numai bun de parcare. Şi, eventual, de găzduit gunoaiele rătăcite de la tomberoane. De ce nu o parcelă amenajată? Puţină curăţenie, nişte idei deştepte şi intervenţii minime ar putea transforma complet locul. Sau… nu merită? Te gândeşti că toţi oamenii ăştia care locuiesc aici ar vrea ca, după ce ajung acasă, să mai iasă din casă. Au, poate, de plimbat un căţel sau un copil. Au de mers până la Profi. Ceva, orice. Fiindcă, serios, chiar există oameni prin cartier!

Câteva săptămâni mai târziu, tot natura îmblânzeşte locul şi ascunde gunoaiele:

Betoane, betoane, frumoasele mele betoane…

Civilizaţia de dincolo de garduri:

Aici, cineva şi-a păstrat bucata de verde. S-a instalat loc de grătar, nişte bănci şi chiar un solar. Loc de grădinărit şi „barbeque”.

Dâmburi şi pregătiri de şantiere

Loc de joacă. Nu tocmai foarte atractiv, nu? S-a jucat azi pe aici doar o pisică.

Da, posibil teren de blocuri, între blocuri (în primăvară):

Între timp, s-a instalat şi şantierul (strada Romul Ladea, vedere dinspre str. A. Gaudi):

Exemplu de trotuar pe str. A. Gaudi:

Verde a rămas curtea mănăstirii:

Cum e descrisă zona Borhanci în ghidul tranzacţiilor imobiliare, întocmit de Veridio cu date oficiale de la primărie: „Colonia Borhanci este amplasată în sudul livezii Pallocsay și în estul coloniei Becaș. Accentul este pus asupra dezvoltărilor imobiliare de tip rezidențial. Zona este preponderent alcătuită din locuințe individuale cu regim de înălțime P sau P+1E, existând însă și blocuri rezidențiale cu regim de înălțime de tip P+4E. Datorită infrastructurii noi precum și a proximității față de cartierul Gheorgheni, zona continuă să prezinte un interes deosebit pentrudezvoltările rezidențiale de toate tipurile, fiind considerat unul dintre cele mai atractive cartiere noi ale municipiului”.

Conform ghidului, în 2018, în Borhanci s-au vândut 228 apartamente, în valoare de 16 milioane de euro. Prețul mediu e de 1.152 euro/mp.

În urmă cu aproape doi ani, la o şedinţă a comisiei de urbanism a oraşului, un beneficiar privat venea cu o propunere de blocuri pe un teren cu acces la două străzi – Romul Ladea şi Borhanci. Bonus, dar numai pentru cei care ar urma să îşi cumpere apartament acolo: un părculeț de 1.100 mp, amplasat în mijlocul ansamblului. Un arhitect din CTATU, Voicu Bozac, a atras atunci atenţia că perspectiva ar trebui să fie alta:  „Parcul ar merita folosit de cei din cartier, ar trebui să fie unul cu acces public, nu destinat doar celor care locuiesc în acel ansamblu”, recomanda arhitectul.

Altfel, primarul Emil Boc tocmai anunţa triumfalist în urmă cu câteva ore: în cadrul ședinței de Consiliu Local au fost aprobate 4 parcuri noi care vizează o suprafață de peste 55 de ha: Parc Est, Parc Bună Ziua, Parc Zorilor și zona verde a Canalului Morii – tronson Parcul Rozelor. Pentru Parcul Bună Ziua și Parcul Zorilor au fost aprobate studiile de oportunitate prin care s-au identificat terenurile pe care se vor amenaja aceste parcuri. Zona Becaș ar fi recomandarea specialiștilor pentru cartierul Bună Ziua. Până atunci, pentru mulţi locuitori ai oraşului rămâne opţiunea să îşi ia maşina ori autobuzul ca să ajungă la un parc…

 Vezi şi:

FOTO Cel mai jegos și infect loc public din centru e pe stadionul Cluj Arena (Campanie calitatea vieții)

Citeşte şi:

Calitatea vieții. Cel mai urât și infect loc de joacă din Cluj. Plus un exemplu bun care zice cum se cheltuie banul public în Cluj

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.