Închide

Primul parc etnografic din România, de la Cluj, care le-a inspirat pe toate celelalte, împlinește 90 de ani. Romulus Vuia: „Bisericile noastre de lemn sunt adevărate minuni ale arhitecturii populare iar casele vechi de lemn prezintă forme originale şi arhaice cum rar se mai întâlnește la alte popoare”

ActualitateIstorieTop News by Actual de Cluj - iul. 05, 2019 0 126

Primul parc etnografic din România, care le-a inspirat pe toate celelalte, cel care acum poartă numele fondatorului său Romulus Vuia, împlinește 90 de ani de existență.

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură ce funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, împlinește în acest an 90 de ani de existență. E primul muzeu în aer liber din România, dar și din întreaga Europă central-orientală după cum subliniază instituția în subordinea căreia funcționează, Consiliul Județean Cluj.

Etnograful Romulus Vuia a fost primul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Parcul a fost creat și inaugurat la inițiativa unui comitet științific prezidat de marele savant Emil Racoviță, din care făceau parte, printre alții, Elie Dăianu, Nicolae Ivan, Emil Hațieganu, Onisifor Ghibu, Ioan Popescu Voitești. Un scurt istoric al parcului, așa cum e prezentat de CJ Cluj:

—————————————————————————————-

Proiectul s-a bucurat de sprijinul nemijlocit al guvernului condus de Iuliu Maniu, care a acordat Muzeului Etnografic al Ardealului, în 12 aprilie 1929, un teren de 75 de hectare în zona Pădurii Hoia „pentru înființarea Parcului Național”. Câteva luni mai târziu, în iunie 1929, Ministerul Cultelor și Artelor autoriza Muzeul Etnografic să preia terenul respectiv „în vederea amenajării unui parc etnografic național”. În vara aceluiași an, Muzeului Etnografic i-a fost acordat în administrare Restaurantul „Gaudeamus”. Planul de dezvoltare a Parcului Etnografic, elaborat de Romulus Vuia, prevedea aducerea unui număr de șapte biserici de lemn și 16 gospodării reprezentative pentru zonele Hațeg, Munții Apuseni (Vidra), Bihor, Banat, Munții Apuseni (Arieșeni), Cluj, Bistrița (români şi sași), Câmpia Ardealului, Mărginimea Sibiului, Secuime, Maramureș, Alba, Țara Bârsei, Dâmbovița şi Roman.

Subliniind importanța proiectului Parcului Etnografic, Vuia îi adresa ministrului Cultelor şi Artelor, în noiembrie 1929, un memoriu în care arăta următoarele: „Poporul român care are una dintre cele mai strălucite civilizații populare nu mai poate renunța la realizarea acestei mărețe «grădini a neamului», mai ales când avem deja la dispoziție cel mai frumos şi variat teren pentru acest scop. Nici un alt popor nu are un material mai bogat decât al nostru. Bisericile noastre de lemn sunt adevărate minuni ale arhitecturii populare iar casele vechi de lemn prezintă forme originale şi arhaice cum rar se mai întâlnește la alte popoare. Aceste monumente ale artei noastre populare şi ale civilizației noastre autohtone sunt sortite peirei. Prin transportarea şi reclădirea lor în Parcul Național ele vor fi salvate pentru totdeauna. Acest Parc Național va fi una din cele mai minunate înfăptuiri ale pământului românesc şi va arăta la un loc icoana vieții şi civilizației poporului nostru, un popor robust de țărani. Putem afirma că realizarea acestui măreț plan este nu numai o necesitate științifică, dar şi o datorie națională”.


Acum parcul reunește 52 de obiective muzeale, între care ateliere țărănești sau gospodării autentice, tradiționale, din diverse zone etnografice ale Ardealului. „Construcțiile expuse se numără printre cele mai vechi și mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic al României, fiind achiziționate în urma unor îndelungate campanii de cercetare”, arată CJ Cluj. Parcul ar urma să se dezvolte cu o investiție de zece milioane de euro, inclusiv cu un Sat de Vacanță cu șură de joc, case în stilul tradițional românesc, săsesc sau maghiar, ateliere de prelucrare a lemnului, a textilelor, respectiv ateliere de olărit și pictură tradițională, dar și amenajări complexe în cadrul pădurii-parc Hoia.

Citește și:

Cum au făcut clujenii primul parc etnografic din țară – care le-a inspirat pe toate celelalte

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare