Societatea care a preluat activele imobiliare ale companiei ELM Electromontaj vrea să construiască 89 de apartamente într-un ansmblu de şase etaje pe strada Între Lacuri. Vecinii îşi apără zona unde acum există clădiri de două etaje şi cer oprirea fenomenului „Blocuri între Case”, care, spun ei, se aplică şi în acest caz. Nu sunt „blocuri între case” – e răspunsul de la masa de decizie a primăriei. E urbanism în zone de „restructurare”. Beneficiarul proiectului este ELM Imobiliare, societatea desprinsă din Electromontaj și care a preluat patrimoniul imobiliar al companiei cu activitate de bază în domeniul specific lucrărilor la linii electrice şi la staţii de înaltă tensiune.

Citeşte despre o altă afacere imobiliară a grupului ELM.

Renunță la chirie pentru sediu propriu: „casă” lângă Cluj Arena pentru 2,7 milioane de euro

ELM a ajuns în şedinţa de marţi a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) cu Planul Urbanistic Zonal şi propunerea de a realiza pe strada Între Lacuri un imobil de locuinţe colective. De 89 de apartamente. Proiectul s-a aflat la a doua prezenţă în şedinţă CTATU şi are îmbunătăţiri faţă de versiunea precedentă, susţine arhitectul Ioan Bera (din echipa biroului de proiectare Dico şi Ţigănaş), cel care s-a ocupat de documentaţie pentru ELM. Arhitectul Şerban Ţigănaş, asociat în biroul de proiectare şi membru CTATU s-a retras de la masa de şedinţă în timpul discutării proiectului. Faţă de precedent susţinere, construcţia propusă a fost retrasă faţă de stradă cu 5 metri (faţă de 2 metri, anterior), iar distanţa faţă de vecinul din sud s-a mărit 1 metru, a precizat proiectantul. Acesta a adăugat că a fost extins spaţiul verde prevăzut şi că s-a majorat numărul de locuri de parcare pe amplasament.

În noul Plan Urbanistic General, aprobat în 22 decembrie, terenul beneficiarului face parte din zonă mixtă de restructurare urbană. Nici explicaţiile arhitectului privind îmbunătăţirea proiectului, nici încadrarea în promiţătoarea zonă „de restructurare urbană” nu au fost însă în măsură să îi liniştească pe vecinii din zona cu imobile de maxim două etaje în faţa perspectivei noii clădiri de şase etaje, care ar avea 22 de metri.

„Eu locuiesc la nr. 14, sunt vecin cu parcela de la 12, ne desparte doar gardul. Deci chiar lângă mine se face un P+6 de peste 22 de metri. Problema e înălţimea, nu distanţa. Eu nu o să mai am intimitate deloc în curte şi va trebui să mă mut din cauza unui bloc, care se face în beneficiul unei singure persoane. Dacă voiam la bloc mă mutam la bloc. Vine cineva, schimbă un PUZ şi face ce vrea”, s-a plâns în şedinţa CTATU unul dintre vecini, îngrijorat şi de aglomeraţia şi deranjul pe care îl vor crea viitorii locatari. Nici precizarea proiectantului că vecinul e de fapt vecin cu calcan nu a convins. „Şi curtea? Să pun o bulă peste curte, să nu se vadă? Eu am făcut un etaj şi într-o parte o mansardă, în 1998. De ce nu ni s-a spus că se face bloc în această zonă? Era zonă de P+2”, a mai precizat vecinul.

„Din punct de vedere legal, proiectul este corect”

În vechiul Plan Urbanistic General, terenul pe care se propune acum construcţia figura ca zonă industrială. În apărarea proiectului ELM a intervenit şi şefa direcţiei de urbanism, Corina Ciuban. „Beneficiarii proiectului au obţinut aviz de oportunitate pentru servicii, birouri, comerţ şi apartamente la etajele superioare. Data trecută s-a pus problema aglomerării străzii şi a apropierii de vecini. A fost prevăzută perdea de plantaţii, s-au retras parcările faţă de limita de proprietate. S-au respectat cerinţele prezentate în cealaltă şedinţă de comisie. Distanţa faţă de limita de proprietate e suficientă. Din punct de vedere legal proiectul este corect. Sigur, întotdeauna vor fi puncte de vedere diferite. Peste drum e zonă de case, de la limita de proprietate în jos e zonă de case”, a menţionat Ciuban.

„Toate aceste suprafeţe despre care s-a considerat că au destinaţii neconforme, ateliere, zone de mică producţie, ar urma să se transforme în zone mixte, e profilul cel mai firesc, care asigură locuire şi servicii de proximitate. Se prevăd şi indici urbanistici mai mari dacă sunt şi servicii conexe. În principiu, aceasta e evoluţia normală. Propunerile de proiect de arhitectură se pot analiza, se pot negocia distanţele şi volumele faţă de contextul din zonă”, a explicat arhitectul Eugen Pănescu, membru CTATU, coleg cu arh Şerban Ţigănaş şi membru al echipei care a elaborat noul PUG.

„Nu ne alungaţi din Cluj! Vrem să vedem cerul, nu blocuri între case”

Cu ajutorul unei întrebări lansate „din sală”, discuţia a ajuns şi la regimul de înălţime prevăzut în noul PUG, chiar dacă proiectul ELM a demarat înainte să intre în vigoare noile reglementări de construire (22 decembrie). Noul PUG prevede o înălţime maximă pentru noile clădiri de 20 de metri. „De ce facem din nou blocuri lângă case? Eu locuiesc pe strada Între Lacuri, colţ cu Mureşului. Acum 7 ani mi s-a aprobat P+2. Nu vreau să frânez dezvoltarea oraşului, dar vorbim acum de 89 de apartamente pe şase etaje, în zonă de construcţii P+2. Ne pierdem dreptul la intimitate, la viaţă decentă. Înălţimea propusă nu respectă specificul zonei. Beneficiarul vrea profit maxim. Nu îl condamn, el nu e angajat în slujba cetăţeanului. Dar administraţia e obligată să protejeze cetăţeanul. Nu ne alungaţi din Cluj! Vrem să vedem cerul, nu blocuri între case. Toate clădirile de jur împrejur sunt de un eetaj sau două”, a intervenit o vecină.

Sunt sau nu sunt „blocuri între case”?

În ciuda tuturor observaţiilor privind regimul actual al zonei, la fel ca în alte cazuri, reprezentanţii primăriei au ţinut să conteste formularea de „blocuri între case”. „Nu e vorba aici de modificare a unui PUZ. E obligaţia beneficiarului de a realiza PUZ. Nu se modifică o reglementare pentru că aşa vrea proprietarul, ci fiindcă aşa îi cere regulamentul. Terenul pe care se face PUZ, de la limita investitorului în jos, are altă reglementare. Avem aici zone diferite urbanistic, nu sunt blocuri între case”, a intervenit Ciuban. „Schimbarea acelor parcele cu densitate mai mare, de locuinţe şi servicii e normală. Schimbările acestea sunt normale. Acum, cum se amplasează ele faţă de context e problema proiectului. Nu se aplică sintagma „blocuri între case”. Regimul de înălţime e în funcţie de context. Nu e un regim strict de înălţime. Elementele de flexibilitate se judecă la nivel de PUZ- PUD, în CTATU, în Consiliu Local, cu probitate profesională şi responsabilitate”, a mai intervenit Pănescu. „Să facă P+4, P+3. De ce merge pe maxim? Facem turnuri de avioane?”, a replicat însă unul dintre locatarii din zonă, prea puţin convinşi de argumentele lansate de membrii CTATU.

Cu acest prilej, edilul Emil Boc a mai constatat o dată că a ajuns în faţa unei… dileme. „Suntem din nou în situaţia prevederi legale versus confort al cetăţenilor. Noi nu putem să nu trimitem un proiect spre Consiliul Local. Consiliul Local e suveran, aprobarea ţine de Consiliul Local. Noi ne uităm cu atenţie să se respecte toate prevderile legale”, susţine primarul. După intervenţiilor locatarilor din zonă, şi Corina Ciuban a încercat să propună reprezentantului ELM să aibă în vedere restudierea proiectului şi reducerea regimului de înălţime înspre vecinii care ar putea fi afectaţi. Şefa direcţiei de urbanism a făcut chiar referire la un proiect în care unul dintre investitorii implicaţi în proiectul ELM se afla de cealaltă parte a „baricadei”. Astfel, în cursul anului trecut, mai mulţi locuitori din Grigorescu, inclusiv Ştefan Gadola (vicepreşedinte Energobit, compania care controlează ELM), s-au exprimat împotriva unui proiect de cinci etaje propus în zonă unde sunt construite case. „Investitorul dvs a cerut atunci să se respecte retrageri”, a amintit Ciuban.

Citeşte şi

Ultimul “centru de cartier”, înainte de era noului PUG: “proiect elegant şi civilizat” vs “oportunism de joasă speţă”

Beneficiarul: „Am respectat toate prevederile regulamentelor”

„Noi am respectat toate prevederile regulamentelor, demersul este unul legal. Mi se pare puţin abuziv ca, din cauza noileor prevederi, să modificăm un proiect început pe baza celui vechi. Tehnic, parcela nu permite modificarea”, a spus Bera. În discuţie a intervenit în apărarea proiectului şi reprezentantul investitorilor, Marius Abrudan. „Am dezvoltat acest proiect conform a ceea ce ştiam că permite legea. Am început demersurile în februarie 2014. Acum acolo sunt case în paragină, terenul arată jalnic. S-au făcut studii de mediu, am vrut să facem ceva decent şi frumos. Înţeleg doleanţele vecinilor, dar nu văd aceste impedimente ca fiind majore – cum ar fi îngrijorarea privind parcările. Prin această propunere încercăm să oferim zonei trotuar, din terenul nostru. Dacă am întoarce invers clădirea (una dintre propunerile de reamplasare a construcţiei, n.red.), zona verde, zona de spaţiu de joacă pentru copii ar fi expusă spre stradă. Soluţiile tehnice găsite de arhitecţi mi se par de bun simţ”, a spus reprezentatul ELM.

În concluzie, primarul Emil Boc a stabilit un termen de două săptămâni în care proiectanţii angajaţi de ELM să revină cu o nouă propunere, după restudierea proiectului şi ţinând cont şi de observaţiile exprimate de vecinii din zonă chiar în şedinţă a comisiei de urbanism.

Un caz oarecum similar va fi luat în discuţie în şedinţa Consiliului Local din această săptămână: un proiect propus în zonă care potrivit noului PUG e una cu caracter industrial care urmează să fie restructurată. Mai mulţi locatari de pe strada Maramureşului, zonă cu imobile de două etaje, au formulat reclamaţii împotriva unui proiect care propune o construcţie cu cinci etaje.

Vezi şi:

Constructori versus vecini în nordul fost industrial al orașului. Locatarii de pe Maramureșului contestă un proiect imobiliar cu 5 etaje

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.