Închide

Constructori versus vecini în nordul fost industrial al orașului. Locatarii de pe Maramureșului contestă un proiect imobiliar cu 5 etaje

EconomieTop News by Kristina Reştea - ian. 26, 2015 0 1321

 

O companie din cea mai puternică „familie” de constructori de pe piața locală pregătește un proiect imobiliar, de locuințe și servicii, cu cinci etaje, pe o stradă din nordul (ex)-industrial al orașului. În vreme ce arhitecții proiectului Nord Conforest vorbesc despre strada Maramureșului ca arteră principală a orașului care trebuie „susținutăde investiții, vecinii din zonă se opun construcţiei propuse, se plâng că vor fi afectați de noul complex imobiliar, au formulat mai multe liste de nemulțumiri și cer păstrarea regimului în care e dezvoltată acum zona – maxim două etaje. Planul Urbanistic Zonal întocmit pentru noul proiect va fi discutat în ședința de joi a Consiliului Local, în prima ședință cu Plan Urbanistic General nou.

Nord Conforest, o societate activă în domeniul construcţiilor şi cu administratori comuni cu ACI Cluj, vrea să transforme un teren încadrat anterior în zonă industrială în teren pentru locuinţe și servicii, pe strada Maramureşului. Proiectul este realizat de biroul Dico și Țigănaș, unde este asociat Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru al Comisiei de Urbanism, care s-a retras însă de la masa CTATU în momentul discuției propunerii Nord Conforest. Proiectul a fost prezentat în octombrie în ședință CTATU, prilej cu care vecinii nemulţumiţi de perspectiva noilor dezvoltări și-au și prezentat nemulțumirile. Acum, proiectul ajunge pe masa consilierilor locali .

 

Citeşte cum a decurs discuţia în şedinta CTATU, pe subiectul Nord Conforest:

Intersecţie pe graniţă: proiect imobiliar pentru firmă cu „magnaţii” din Construcţii, preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi vecinii contestatari s-au întâlnit la Urbanism

 

Potrivit proiectului de hotărâre care va fi supus joi votului consilierilor locali, PUZ-ul de pe strada Maramureșului nr. 90 prevede aici o zonă cu funcțiuni mixte, cu regim de construire continuu sau discontinuu pentru locuințe, servicii de interes general, servicii și echipamente publice, instituții, construcții pentru turism, cu Procent de Ocupare a Terenului maxim de 40% și CUT maxim 1,8. Ansamblul de locuințe și servicii propus ar avea trei corpuri de clădire, de 2,3, respectiv 5 etaje. În vechiul PUG terenul era încadrat în zonă de unități industriale mici și mijlociii productive, așa că beneficiarii au cerut, prin PUZ, modificarea încadrării funcționale. Potrivit noului PUG, aprobat în 22 decembrie, amplasamentul vizat este încadrat între zonele cu caracter industrial care urmează să fie restructurate, iar documentația pentru proiect respectă noile reglementări urbanistice, se precizează în documentaţie. Schimbarea destinației din zonă industrială în zonă mixtă avea avizul de oportunitate al CTATU încă din martie 2014.

 

Vecinii cer maxim două etaje. Unul dintre protestatari: „Sunt convins că își vor atinge scopul. Dar am încercat și eu”

În urma procedurii de informare și consultare a publicului, mai mulţi proprietari de terenuri și case din zonă au formulat observații și au solicitat diminuarea construcției. Vecinii au cerut respectarea regimului de înălțime maxim din zonă, de două etaje, respectarea normelor privind locurile de parcare și spațiile verzi, dar şi atenţie în procesul de construire pentru ca imobilele lor să nu fie afectate. „Această propunere încalcă regula de formare a zonei, între străzile Maramureșului, Vrancea și Dragoș Vodă, în această zonă sunt case în proporție foarte mare, cu regim de înălțime de două etaje. Când am cumpărat proprietatea cu dorința de a realiza o locuință permanentă, această zonă era considerată închisă din punct de vedere urbanistic, adică la toate fronturile de stradă existau case construite maxim P+2, din acest motiv consider că sunt lezat direct prin schimbarea indicatorilor urbanistici”, susține, într-o observație atașată proiectului de hotărâre, Gabriel Bordeanu, care locuiște pe strada Vrancea în zonă. Acesta precizează că intenționează să se adreseze instanței împotriva primăriei și a beneficiarilor, în cazul în care nu se ține cont de observațiile vecinilor. “Locuind vizavi de respectiva locație, îmi pierd intimitatea din curte și, mai mult, strada respectivă fiind din anii 1950, zonă de case, ar fi neplăcut să se construiască blocuri de cinci etaje sau sunt convins că se va ajunge și la 8 etaje. Păcat de acel segment de stradă care va fi “mutilat” din punct de vedere arhitectural. Sunt de acord să se construiască maxim două etaje. Domnii arhitecți și-ar putea manifesta viziunea și dorința de a proiecta blocuri în zone unde există blocuri. Îmi simt violată intimitatea și siguranța!!! Sunt convins că domnii arhitecți își vor atinge sopul, dar am încercat și eu”, scrie un alt vecin, Vasile Pop, de la Maramureșului 83. „Domnul primar Emil Boc a promis că nu vor mai apărea blocuri între case”, a subliniat Ioan Ilea, care locuieşte pe strada Maramureşului la nr. 87.

 

DSC_1756

 

Beneficiarul: „schimbare va aduce aduce numeroase beneficii zonei și locuitorilor cartierului”

De cealaltă parte, reprezentanții Nord Conforest susțin că zona este una care se pretează restucturării și că, mai mult, cartierul va beneficia de pe urma proiectului. “Strada Maramureșului este o arteră principală, Drum Județean 109A, nu numai pentru cartier, ci și pentru întreg orașul, iar din punct de vedere urbanistic aceste artere trebuie consolidate și susținute prin dezvoltări și investiții. Urbanismul din această parte a orașului este de tip periferic, iar o construcție de același tip ar implica o decădere, și nu un progres pentru acea zonă”, susțin reprezentanții Nord Conforest. Noul PUG propune o restructurare a întregii Unități Teritoriale de Referință A4 existentă (industrial). “Considerăm că această schimbare va aduce numeroase beneficii zonei și locuitorilor cartierului, prin introducerea serviciilor de interes general de la parterul îndreptat spre strada Maramureșului, spațiul de joacă pentru copii dedicat întregului cartier și a refacerii sitului industrial parțial utilizat și în stare continuă de degradare”, spun reprezentanţii beneficiarului.  „Această propunere se adaptează la noua imagine a străzii Maramureşului, drum judeţean, de mare importanţă pentru oraş. Regimul de înălţime corespunzător zonei trebuie să fie unul care să susţină importanţa străzii ca arteră principală pentru oraş şi pentru judeţ”, susţin proiectanţii Nord Conforest, care încearcă să explice că amplasarea construcţiilor şi retragerile prevăzute sunt gândite în aşa fel încât noul ansamblu să nu afecteze negativ vecinătăţile. „Distanțele împreună cu retragerile aferente corpurilor (corpul de 2 etaje de la stradă – retras față de aliniament, corpul D+P+5 – retras cu 8 m față de primul și D+P+3 – retras față de limita posterioară și adăugând un spațiu verde amplu) încurajează aspectul intimității vecinilor”, spun reprezentanții Nord Conforest.

Între proiectanți și beneficiari, la ședința de urbanism din octombrie, primarul Emil Boc a concluzionat că decizia finală aparţine Consiliului Local, care va trebui să îşi asume o abordare, iar CTATU are rolul de  a face recomandarea tehnică, în funcţie de reglementările urbanistice. „Decizia va fi a Consilului Local, care alege: merge pe opțiunea tehnică sau își asumă posibilitatea unui proces”, spunea primarul. Consiliul Local decide joi „direcţia”.

 

Puteți consulta AICI proiectul de hotărâre care vizează noul ansamblu imobiliar de pe strada Maramureșului, plângerile vecinilor și răspunsurile integrale ale reprezentanților Nord Conforest.

 

Beneficiarul proiectului: „familia” ACI

Beneficiarul proiectului, societatea Nord Conforest, are ca domeniu de activitate construcţia de drumuri şi autostrăzi şi are conexiuni cu importanţi oameni de afaceri din piaţă, ca Ioan Aşchilean sau Gicu Gânscă. Compania lucrează de altfel într-un consorţiu cu ACI Cluj şi Electromontaj la extinderea parcului industrial Tetarom I. Administratorii societății sunt Dorin Așchilean (care este și directorul general al ACI Cluj), Emil Așchilean, Eugen Banciu, Cosmin Iorga și Ioan Pușcaș. Potrivit unui clasament al constructorilor realizat anul trecut, ACI Cluj este cea mai mare companie din oraș în Construcţii, după cifra de afaceri.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.