Închide

Descoperire importantă într-o biserică de lemn veche de două secole dintr-o comună din Cluj. ”Absolut remarcabil”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 06, 2025 0 210

O mărturie a existenței cămășii cu ciupag și a zadiei cu trup vânăt în Câmpia Transilvaniei a fost descoperită în picturile dintr-o biserică din comuna Mociu.

Săptămâna trecută o echipă de etnologi de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj a găsit în biserica de lemn din satul Crișeni, din comuna Mociu, datată 1791 – are o vechime, deci, de 231 de ani -, o pictură murală, în pronaos, reprezentând ”pilda celor zece fecioare”, unde fecioarele nebune sunt îmbrăcate în port tradițional, care atestă prezența cămășii cu ciupag și a zadiei cu trup vânăt în Câmpia Transilvaniei. ”Absolut remarcabil”, comentează aceștia.

Portul popular femeiesc de odinioară, din această zonă, era format din cămașa cu ciupag, zadii – rochii – cu trup vânăt, pieptar brodat pe piele de oaie și cârpa de cap. ”Din păcate, aceste elemente au dispărut aproape complet, nemaifiind întâlnite nici în teren, nici în memoria colectivă a comunităților de azi. Totuși, ele trăiesc prin exemplarele din arhivele muzeelor de etnografie și prin această pictură veche, păstrată în bisericuța din Crișeni”, comentează etnologii.

Odată cu expansiunea Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) în prima jumătate a secolului XX, portul din zonă a suferit transformări majore: cămășile au primit broderii alb-negru, iar zadia bogat ornamentată a fost înlocuită cu catrințele negre, brodate cu fir auriu, dând naștere așa-numitului ”costum național”. Cămașa cu ciupag din Câmpia Transilvaniei se încadrează în tipologia celor din nordul Ardealului: ciupagul nu are aceeași dimensiune ca pe Valea Arieșului, iar încrețiturile de la mâneci, numite ”fodori”, sunt mai mici decât cei din subzona Huedin-Mărgău. ”Avem prezenți puii sau șirele peste cot, acestea fiind brodate manual”, mai arată aceștia. În ce privește zadiile cu trup vânăt, acestea se disting prin ornamente bogate în partea inferioară, cu un colorit dominat de roșu, vinețiu și negru. În această zonă, partea vânătă a zadiei este mai lată, iar cea roșie, mai îngustă.

Citește și:

Credeai că știi ce e portul popular românesc? „Costumul popular nu mai există, nu e viu” – sau cum a murit ia românească înainte să fie populară

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare