Închide

Cum arată un traseu de biciclete pe Someș în Cluj-Napoca în 2020. De pe teren, primarul Boc și directorii din Primărie par că trăiesc într-o realitate paralelă

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 11, 2020 1 2150

Cu bicicleta pe malul Someșului în 2020 în Cluj-Napoca, între Cluj-Napoca și Apahida. E un traseu pentru cei pasionați, cu biciclete bune și nervi tari. Circa 70 de participanți, mulți și însoțiți de copii au participat la expediție. Pentru ca asta a fost. Deși s-a pornit de pe asfalt din buricul Clujului, traseul real pentru biciclete nu există, dar participanții și-au croit drum. Oamenii au testat infrastructura din oraș într-un demers propus autorităților locale pentru a crea un circuit pietonal/biciclete pe malul Someșului, de la Gilău/Florești, prin Cluj-Napoca până la Apahida. Au împachetat ideea așa cum îi place primarului din Cluj să facă anunțuri pe Facebook: „să creăm în premieră în România cea mai mare și mai circulată pistă de biciclete din țară”. La turul pe bicicletă inițiat de civici din oraș nu a participat niciun reprezentant al Primăriei sau al Asociației Zona Metropolitană. În schimb a fost un proaspăt consilier USR. Civicii spun că, de pe bicicletă, primarul Boc și omologii săi din zona metropolitană par că trăiesc într-o realitate paralelă. Civicii spun că primarul și cei din Primăria Cluj dau impresia că n-au coborât din mașinele personale cu care circulă mai departe de centrul orașului/comunei sau dacă au făcut-o, au făcut-o doar să își facă poze frumoase lângă trotinete și biciclete electrice prin care să susțină mobilitatea alternativă în Cluj-Napoca.

„Prin turul ciclist și prin dezbaterea din 10 octombrie am venit cu o provocare pentru primarul Emil Boc și ceilalți primari din zona metropolitană: să realizeze o pistă de biciclete de-a lungul Someșului, între Gilău – Florești – Cluj – Apahida – Jucu – Bonțida. Pista ca proiect de anvergură poate fi realizată în actualul mandat, în condițiile în care alte proiecte mari de infrastructură nu vor fi finalizate în 2024. Pista e necesară pentru navetă între localități, dar și pentru petrecerea timpului liber. Pista poate fi realizată prin Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Din păcate, în 2020, în loc de pistă vedem gunoaie atât în Florești, cât și in zona aeroportului, de aceea ne-am mobilizat cu o sesizare colectivă la tur. Apoi, am văzut și cât de haotic s-a dezvoltat imobiliar Clujul. În loc sa fie piste și alei de promenadă la Someș, am văzut noroaie, deșeuri, plus garduri de sârmă ghimpată la râu. Oamenii aceia cum se bucură de viață în cartier? Totuși, sunt optimist dacă reușim să aducem la masă în perioada imediat următoare primarii din zona metropolitană pentru a gândi împreună un proiect care poate fi demarat din 2021. Din ce am mai discutat, la nivel de primării există un sprijin de principiu, dar trebuie tradus în fapte printr-o investiție la nivel metropolitan”, a semnalat pentru Actualdelcluj.ro deputatul Adrian Dohotaru, unul dintre inițiatorii plimbării cu bicicleta pe Malul Someșului, din Parcul Feroviarilor până în Apahida și înapoi în Cluj-Napoca (prin Asociația SOS pe care o coodonează).

La turul cu bicicletele au participat peste 70 de persoane. Unii s-au risipit pe trase, având în vedere faptul că o plimbare cu bicicleta din parcul Feroviarilor pe cursul Someșului până la Aeroport este deja o aventură pentru cei cu nervii tari și biciclete foarte bune. Cei care au participat spun că drumul a fost plin de obstacole și cu realități diferite de cele pe care liderii din fruntea primăriei Cluj-Napoca sau ale Județului Cluj le promovează pe Facebook. Fotografiile făcute de cei de pe biciclete în Cluj-Napoca sau în zona Aeroportului Internațional sunt diferite de imaginea Clujului din fotografiile lui Emil Boc sau ale președintelui Alin Tișe. „Între ce am văzut și ceea ce vedem pe Facebook e o diferență uriașă. Primarul Boc și omologii săi din zona metropolitană par că trăiesc într-o realitate paralelă. Par rupți de ce se întâmplă în oraș și știu să coboare din mașina personală doar să își facă poze în centru cu trotinete și biciclete electrice, nu să rezolve problemele reale și să ofere alternative clujenilor”, au spus câțiva participanți la tur.

(sursă foto Facebook: primarul Boc la o acțiune de pedalat, doar pe asfalt, 1 iulie 2018 – Turul Centenarului)

Pe unde s-a pedalat

S-a pedalat pe sau pe lângă bicicletă pe un traseu extrem de lung din Cluj-Napoca până în Apahida. Pe un mal de Someș, apoi returul s-a făcut pe celălalt mal. S-au parcurs din Parcul Feroviarilor, pe străzile Oasului, Nădășel, Bujorului, Sobarilor, Fabricii, Albiei, Fabricii de zahar, B-dul. Muncii, Iris, Beiușului, Plevnei, Branului, Bârc III.
Retur prin Apahida, Str. Planoarelor, Dezmirului, Someșeni, Str. Câmpul Pâinii, Str. Răsăritului și Str. Parcul Feroviarilor.

„Practic, pe lângă malul Somesului ar fi 12 km până în Apahida direct, așa au fost vreo 20. 12 km pe pistă directă înseamnă 30 de minute cu o bicicletă electrică sau trotinetă. Până la Emerson sunt 6 km pe cursul apei”, a spus Radu Boloveschi, unul dintre participanții la tur. El e și consilier proaspăt ales pe listele USR în Consiliul Local.

„Am participat ieri, sâmbătă, la un tur ghidat pe biciclete, de la Parcul Feroviarilor din Cluj Napoca până în Apahida. Actiunea a fost organizată de un parteneriat între Clubul de Cicloturism Napoca cu Asociatia SOS și Grupul „Someșul Nostru”, sub egida „Somes Delivery”. Scopul era să mergem cât mai mult pe malul Someșului și să descoperim oportunitatea amenajării unei piste de biciclete la nivel metropolitan. Din păcate, micromibilitatea pe Someș în 2020 în interiorul municipiului Cluj-Napoca este aproape inexistentă. În afară de pista scurtă dintre Parcul Rozelor și podul Garibaldi, ce am descoperit ieri a fost că malul Someșului este foarte frumos dar nu este deloc amenajat. Am plecat din Parcul Feroviarilor și am avut de ocolit pe străzile adiacente pentru a ajunge la malul Someșului. Drumul a fost plin de obstacole, pe străzi pline de gropi și gunoaie și pe porțiuni întrerupte de construcții. Apoi am ajuns în zona industrială care de asemenea ne-a prezentat o imagine dezolantă de clădiri părăsite. A trebuit să facem zig-zag printre mormane de gunoaie și să folosim drumurile auto pentru a avansa până lângă Emerson, unde, după un drum prin câmp am ajuns la ceea ce părea să fie un drum din plăci de beton paralel cu Someșul, în dreptul aeroportului. Potențialul este imens, o pistă de biciclete continuă pe tot malul Someșului care ar permite micromobilitatea cu biciclete, normale sau electrice și trotinete, ar fi un punct de atracție dar și o importantă soluție la problema traficului. Locuitorii din zonă, din noile zone rezidențiale ar avea zonă de promenadă și parc în aproprierea locuințelor și de asemenea o arteră directă care să se conecteze cu centrul orașului. Din păcate, imaginea cu care am rămas a fost de frumoase oaze de verdeață pe Someș, înconjurate de gunoaie și gropi. Cursurile de apă întotdeauna au reprezentat viață și au dat viață orașelor și cred că este important să punem în valoare această comoară ascunsă a orașului. O pistă metropolitană de biciclete din Gilău până în Apahida ar fi o atracție turistică unică în țară dar și ar dezvolta micromobilitatea în zona metropolitană Cluj”, a spus pentru Actualdecluj.ro Boloveschi.
Despre aventura de la tur a scris și Oliver Kiss, ziarist și amator de drumeții și călătorii. El recunoște pe blogul său că, deși e amator de pedalat și clujean, s-a rătăcit pe străduțele din centrul Clujului înainte de a lua startu și era să rateze turul fiindcă un cauciuc l-a lăsat la greu. Kiss a spus că traseul a fost anevoios, însă a reprezentat un prilej de socializare bun și de aprofundare a integrării sociale, mai ales că au participat oameni diverși, de la paznicul Academiei de Muzică la un proaspăt consilier local. Detalii plus fotografii grăitoare: FOTÓRIPORT – Lesz Szamos-parti bicikliút Gyalutól Bonchidáig?
Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a spus că mulți din cei 60-70 de participanți la tur nu mai fuseseră în viața lor prin zonele pe unde s-a pedalat la tur. „Ne așteptam să vină polițiștii locali cu bicicletele la acest tur. Nu au fost. În schimb au venit să ne legitimeze. Au fost la tur foarte mulți copii, însă pe propria răspundere a părinților. Am cerut chiar să fim amendați să putem contesta un astfel de proces verbal privind circulația minorilor pe străzile publice. Am stat la distanță și am respectat regulile de pandemie. Ar putea fi un traseul în estul orașului pe Someș superb dacă s-ar amenaja și s-ar curăța molozul și gunoiul de pe traseu. Pe Est e mult mai ușor să faci un traseu velo și pietonal pe lângă Someș. Sunt foarte puține zone cu probleme aici, față de cealaltă parte din amonte, unde e nevoie de schimbarea legislației privind zonele de protecție ca să putem avea o pistă din Florești în Cluj-Napoca. Am inițiat și această schimbare legislativă dar ea nu a fost încă promovată din Minister. Din vară nu mai este nici bariera legislativă ca Primăriile să nu mai poată face proiecte pe malul apelor deoarece malurile sunt administrate de Apele Române. Acum se pot face investiții pe bază de protocoale de colaborare. În plus, la nivelul Agenției de Dezvoltare Regională Nord Vest și a tuturor administrațiilor din regiune s-a făcut un plan de mobilitate regional potrivit căruia culoarul Someșului e declarat proiect prioritar pentru mobilitate. El va ajunge și la Bruxelles și vor exista finanțări pentru proiectele de mobilitate pe axa Vest-Est a Clujului. Noi vom ține tema la cald tocmai pentru ca autoritățile din Cluj să se mobilizeze și să facă un proiect, mai mult decât cele din centrul orașului. Toți primarii să stea la masă cu Apele Române și Hidroelectrica și Județul și să pornească un proiect real de mobilitate pe Someș”, a spus Mititean.
La tur a participat și arhitectul Tiberiu Ciolacu de la Planwerk, cei care lucrează alături de spaniolii de la Practica la Masterplanul pentru Someș care va oferi un cadru unitar pentru dezvoltările de-a lungul malurilor râului. Ciolacu a spus că respectivul document urmează să fie asumat de Primărie. De asemenea au participat și reprezentanți ai inițiativei Someș Delivery.
Turul ghidat pe biciclete a avut loc sâmbătă, 10 octombrie, pe Someș, din parcul Feroviarilor până în comuna Apahida, tur și retur. Este un proiect manifest în cadrul inițiativei Someș Delivery prin care două organizații civice clujene vor să propună autorităților la nivel județean, local și metropolitan, dar și opiniei publice clujene, cea mai circulată dar (posibil) și cea mai lungă pistă de biciclete din țară. Pista propusă de campania SOS Someșul nostru ar fi pe malul Someșului și ar lega nu doar Florești de Cluj, în vest, ci și Apahida de oraș, după cum transmit organizațiile.
DETALII: Vor să creeze cea mai mare pistă de biciclete din România de-a lungul Someșului. Și să ia de coarne o altă problemă spinoasă a Clujului, gunoaiele din zona aeroportului
Deși organizatorii, SOS și Clubul de Cicloturism Napoca au invitat la discuții și reprezentanți ai Primăriei și Zonei Metropolitane, niciunul dintre aceștia nu au participat, nici la tur, nici la dezbaterea inițiată după.

În cadrul turului ghidat s-a făcut și prima sesizare colectivă legată de deșeurile din construcții și nu numai aruncate în zona aeroportului (o altă problemă serioasă a orașului asupra căreia Primăria și Județul închid ochii – n.red.). 

Primăria și Garda de Mediu au fost sesizate asupra situației gunoiului din zona Someșului și a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, însă niciuna dintre instituții nu s-a pronunțat, după cum a semnalat la finalul lunii septembrie Televiunea Națională. Detalii: Tone de deșeuri din construcții, aruncate lângă aeroportul din Cluj

sursa foto: Radu Gaciu – SOS

Un comentariu

  1. Inainte de a cere piste de biciclete pe malul somesului, ar trebui verificat regimul proprietatii, doar nu poti face piste pe proprietati private. Iar daca trebuie cumparate sau expropriate, de vazut daca sunt bani in bugetul local, pentru ca Clujul are multe prioritati, nu doar satisfacerea dorintelor biciclistilor.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.