Închide

Centura Vâlcele-Apahida, trasă pe linie moartă. Autostrada A3 nu se va mai lega de ea. Se propune un drum expres nou de la Turda la Mărtinești. Urbaniștii de la județ le-au cerut proiectanților să se pună de acord cu documentele strategice din regiune care prevăd cu totul altceva

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 22, 2021 1 7391

Mult așteptata legătură între Autrostrada Transilvania și centura Vâlcele-Apahida, drumul expres despre care autoritățile din Cluj au anunțat că e prins în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru domeniul Transport durabil sau chiar că poate fi gata anul acesta, este un alt drum care scoate centura de diamant a Clujului din joc. Drumul expres este propus pe un nou traseu, altul decât cel din documentele strategice asumate de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest sau de Masterplanul de Transport.

Potrivit proiectanților, acest drum expres deschide un coridor de transport spre Dej, având posibilitatea să fie prelungit, însă nu se va lega autostrada de centură deoarece centura e un drum de categoria 3, cu doar două benzi și nu poate fi transformat într-un drum cu o capacitate mai mare ca să poată prelua traficul de pe un drum expres, având în vedere diferențele de nivel din zonă sau imposibilitatea asigurării unei pante adecvate.

De proiect se ocupă Explan, firmă care face și proiectul Centurii Metropolitane a Clujului (drumul TR35). Proiectanții au prezentat proiectul în ședința Comisiei de Urbanism a Județului, înainte să primească certificatul de urbanism pentru drumul expres A3 Turda – DN1 Mărtinești. Nici comisia, nici arhitectul șef al județului n-au putut pune în mișcare proiectul având în vedere că noul traseu contravine documentelor strategice ale Regiunii de Dezvoltare Nord Vest și Masterplanului de Transport. Aceștia le-au cerut Companiei de Autostrăzi (prin Direcția de Drumuri și Poduri Cluj) și proiectanților să se coreleze cu respectivele planuri strategice. Mai ales că există un studiu comandat Univestității Tehnice din București, asumat în strategii din 2019, potrivit căruia se propune altă variantă de traseu pentru această legătură.

Inginerul Silviu Tegzeșiu, cel care e și șeful de proiect pentru Centura Metropolitană a Clujului, a informat Comisia de Urbanism a Județului la prima ședință din 2021 că a studiat mai multe variante de traseu pentru viitoarea legătură între Autostrada din Turda și centura Vâlcele-Apahida din care s-a agreat o variantă de traseu care va lega Autostrada A3 de drumul național DN1 în zona localității Mărtinești, variantă avizată de Compania Națională de Autostrăzi.

Aceasta deoarece se dorește un drum expres care trebuie proiectat la anumiți parametri, aproape ca o autostradă, urmând să aibă tot 4 benzi, puțin mai înguste. Tegzeșiu i-a mai explicat comisiei, printre altele, că nu mai poate fi luat în calcul vechiul traseu propus pentru legarea Autostrăzii de centura Vâlcele-Apahida deoarece drumul nu poate fi realizat pe teren din punct de vedere tehnic. În plus, centura Vâlcele-Apahida (cea mai scumpă lucrare de trafic executată în Cluj, exceptând autostrada, investiție de peste 150 de milioane de euro) are doar câte o bandă pe sens și nu face față să descarce traficul de pe un drum cu patru benzi. În plus, această variantă ocolitoare nu poate fi lărgită și transformată dintr-un drum de categoria 2, cât este acum, într-unul de categoria 3 (expres) deoarece există diferențe mari de nivel și nu se poate asigura nici o pantă adecvată.

Tegzeșiu a mai spus că viitorul drum expres care se studiază acum pe această mică bucățică face parte dintr-un proiect mai mare, drumul Turda-Halmeu, drum expres prins în documentele europene privind rețeaua de trasport și drum care poate fi ulterior prelungit de la Mărtinești spre Dej, într-o primă fază.

 

*variante studiate

(variantă traseu agreată cu roșu)

Arhitecții din comisie s-au arătat consternați în fața noii propuneri, arătând că prioritatea unui astfel de proiect de drum ar fi să asigure o legătură spre sud la Autostrada Transilvania, având în vedere că municipiul Cluj-Napoca nu a beneficiat de ieșiri către acesta ca alte orașe precum Sibiu sau Brașov, prin conectarea cu centura Vâlcele-Apahida.

În acest fel proiectul ar rezolva problemele de trafic, dar și pe cele urbanistice ale localităților segmentate acum de drumul național DN1 și ar aduce dezvoltarea unor parcuri logistice, chiar a parcului Tetarom IV într-o zonă plană și nu pe dealurile pe care a fost prevăzut acum în Feleacu. În plus, relația ar trebui rezolvată între Ciurila și Vâlcele, au arătat cei din comisie. Ei au mai spus că în acest scenariu ar trebui luată în calcul dimensionarea actualei centuri Vâlcele-Apahida pentru a putea prelua traficul, dacă se dorește un drum expres. De asemenea, au semnalat situația centurii Vâlcele-Apahida, care e scoasă din calculele rețelei de transport în condițiile în care s-au cheltuit peste 150 de milioane de euro cu amenajarea sa și au ridicat un semn de întrebare cu privire la cei care își vor asuma un astfel de eșec al proiectului de drum făcut recent în Cluj-Napoca și prezentat ca salvator pentru traficul din oraș. Au intervenit arhitecții Marcel Crișan, Dan Domșa, Gheorghe Elkan, Horațiu Răcășan sau Marcel Crișan. Specialiștii din comisie au spus că în forma actuală, drumul propus nu face decât să creeze avantaje pentru municipiul Turda și așa avantajat de ieșirea la autostradă.

În plus, arhitectul județului, Claudiu Salanță, a arătat că nu poate emite Cetificatul de Urbanism atâta timp cât noua variantă de drum propusă nu respectă niciunul dintre documentele strategice în vigoare, nici cele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, nici Masterplanul de Transport și le-a cerut proiectanților și Companiei de Autostrăzi să poarte discuții pentru a se obține consens pentru propunere. Salanță a arătat că ceea ce susțin fundamentat tehnic proiectanții, juridic și strategic nu are nicio bază pentru a fi avizat atâta timp cât strategia ADR Nord-Vest propune alt traseu și alte legături, atul decât cele trei variante studiate de proiectanți. Fiind un document asumat la final de 2019 de toate Consiliile Județene din regiunea Nord-Vest, acesta a adus predicții pentru viitoare investiții care acum, prin noul proiect, sunt date peste cap. „Este nevoie să corelăm aceste strategii și să avem o viziune clară, să știm încotro mergem. Să nu avem discuții în momentul în care se dorește și finanțare din fonduri europene. De asta se fac strategii, pentru asigurarea unei predictibilități a investițiilor. Nu putem schimba viziunea strategică din 2 în 3 ani. Din 10 în 10 ani, mai zic, putem. Cu această practică nu putem decât să ne trezim pe viitorul traseul și cu tot felul de construcții autorizate”, a arătat arhitectul șef.

Optimism în declarații privind viitorul drum care, de fapt, nu mai leagă Autostrada de Centura de Diamant, Vâlcele Apahida

Drumul expres A3 – Mărtinești -Vâlcele este cuprins în Lista investițiilor propuse spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru domeniul Transport durabil. După cum au anunțat oficialii din Cluj, drumul va însuma un total de circa 9 km, iar valoarea investiției se ridică la 77,95 milioane de euro. Șantierul ar urma să dureze doar 7 luni de zile de la momentul în care Compania de Autostrăzi va găsi constructorul. Deocamdată se lucrează la studiul de fezabilitate și la proiectul tehnic. Primarul Emil Boc este optimist și a declarat la finalul anului trecut că drumul care va lega Autostrada Transilvania (A3) și centura Vâlcele-Apahida pe la Mărtinești are șanse foarte mari să fie terminat în 2021. „Verificati la pagina 237 și veți vedea banii alocați. O să vă spun că deja contractul pentru studiul de fezabilitate este semnat, în februarie 2021 va fi gata și se organizează licitația cu o durată de execuție de 7 luni de zile. Deci, spre sfârșitul anului viitor, începutul anului 2022, sunt șanse ca dumneavoastră, domnule primar, să scăpați de traficul greu din Turda”, a anunțat primarul Emil Boc la o întâlnire din 28 noiembrie cu primarul din Turda, Matei Cristian, dar și cu cei trei foști miniștri aflați în vizită în Cluj – vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloș și ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Vezi și: Pronostic pentru realizarea drumului de 9 kilometri dintre A3 și centura Vâlcele-Apahida

Planul de Reziliență a fost cricat și întors înapoi de Comisia Europeană

Ceea ce nu spun liderii locali este că Planul Național de Redresare și Reziliență asumat de Guvern n-a fost receptat pozitiv de Comisia Europeană care a cerut, printre altele, mai multe investiții verzi, nu proiecte de șosele. Chiar noul ministru al fondurilor europene și investițiilor, Cristian Ghinea, a spus că se va bate pentru ca România să nu piardă oportunitățile de finanațare prin Mecanismul European de Reziliență, dar a mai declarat că e conștient că trebuie găsit un echilibru. Clujul are mai multe proiecte mari de drumuri prinse în acest Plan, Centura Metropolitană, metroul și trenul metropolitan.

Acum se lucrează la o revizuire a acestui Plan și s-au făcut 10 grupuri de lucru – 1-transport, 2 – mediu, schimbări climatice, energie, eficienţă energetică, 3 – dezvoltarea localităţilor urbane, 4 – agricultură şi dezvoltare rurală, 5 – sănătate, 6 – educaţie, 7 – mediu de afaceri, antreprenoriat, 8 – cercetare, inovare, digitalizare, 9 – îmbunătăţirea fondului construit, 10 – rezilienţă, situaţii de criză, Ministrul a mai spus, citat de g4media.ro că vor fi acceptate proiecte mature pentru care sumele pot fi angajate până în 2022, care trebuie terminate până în 2026 și care aduc reforme în dezvoltarea sectoarelor unde sunt promovate.

 

Un comentariu

  1. SE POATE DESCARCA AUTOSTRADA PE CENTURA DAR CU RESTRICTII DE GREUTATE MOMENTAN,
    PANA SE FAC ALTE SECTOARE DE DRUM CARE SA POATA PRELUA TRAFICUL GREU.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.