Cele câteva “?” în fața mega-proiectului Cluj Innovation City

În urmă cu ceva ani, în vremuri de boom imobiliar, pe două bucăți libere de oraș, pe Dealul Sf. Gheorghe și în Lomb, se desenau două proiecte-mamut pentru viitorul Cluj.  Desenele aveau alături cifre uriașe pentru piața de atunci (și de acum) a orașului: 203 şi 267 de ha de teren, 6.000 şi 5.700 de locuinţe (plus servicii) – în proiect, 510 şi 650 milioane de euro – investiţii. Urma să se realizeze aici viitoare cartiere integrate și atent planificate, iar cu acest scop declarat municipalitatea s-a asociat cu două companii private. În haosul extinderilor recente, noile cartiere erau prezentate ca viitoare exemple de dezvoltare coerentă și integrată, care promiteau și servicii și infrastructură. Machetele arătau viitoare orășele, cu spații verzi și facilități, condimentate cu câte o propunere de turn rotitor (da, chiar era rotitor!) și canale cu gondole.  Ambele proiecte s-au dovedit mari eșecuri, niciunul nu s-a concretizat în realitate, ba au mai și ajuns în încâlcite situații cu extensii prin Instanțe.

Revenind în vremuri mai recente.

Noul mega proiect al Clujului se cheamă Cluj Innovation City (CIC), fiind unul dintre principalele obiective asumate ale clusterului Cluj IT. Nu zic că acesta e identic cu celelalte două menționate, dar ele pot fi în oarecare măsură comparabile prin dimensiuni, cifre și chiar datorită terenului identificat (Dealul Lomb). E un “proiect de dezvoltare urbană integrată”, zic promotorii săi. Sună familiar? Da, am înțeles, Orășelul inovării e un proiect complex. Nu e doar un proiect imobiliar, e unul promovat de o asociere din IT. Nu e doar un proiect imobiliaro-IT-ist, e unul integrat, cu importante componente de cercetare și inovare. Deci ancorat în nevoile prezentului. Avem nevoie de cercetare, de inovare, de IT, miza pe oameni e singura care atrage investitori în oraș. Dar dacă ne întoarcem la cifre, iarăși viitorul e descurajant. Proiectul este estimat să ocupe 200 ha, iar investiţia este apreciată la sute de milioane de euro, cu finanţare din surse combinate, se va întinde pe 10-20 de ani, iar în micul oraș vor munci/ trăi 20.000 de oameni. Wow! Masterplanul este iarăși foarte generos și prevede multe “city”-uri : IT City, Bio City, Energy City. Teoretic, CIC a fost anunțat ca proiect derulat în parteneriat public-privat.

Lansat în spațiu public oficial în toamna 2012, o dată cu înființarea clusterului IT (care adună importante companii din IT, dar și universități și administrație), proiectul abia a ajuns acum în etapa de selecţie a consultanţilor pentru studiul de prefezabilitate. Deocamdată, concret nu s-a prezentat nicio sursă de finanțare. Nici măcar pentru primele etape de studii. În urmă cu doar câteva săptămâni, conducerea clusterului admitea că încă nu există un buget stabilit în linii clare nici măcar pentru această fază. Cifrele sunt oricum într-o dinamică fantastică, iar valoarea estimată a investiției sare de la 300 de milioane de euro la 500. Depinde pe unde citești sau pe cine întrebi. Și e drept, la dimensiuni de genul acesta, câteva milioane sunt probabil considerate nerelvante. Deci o super-întrebare (2 în 1): câte sute de milioane și de unde atâtea sute de milioane?

IT-ul e important la Cluj, e unul dintre puținele domenii în care s-au făcut constant angajări chiar și în anii de criză economică, e un domeniu cu salarii ridicate, generator de valoare adăugată, un segment în care companiile nu doar că nu falimentează pe capete, dar se și extind. Dar la Cluj deocamdată, din activitatea IT în jur de 80% e outsourcing. O spun chiar cei din clusterul IT care au ca scop declarat în lista de intenții orientarea dinspre producţie în sistem outsourcing (un fel de lohn) spre crearea de produse inovative. Deci deocamdată suntem foarte departe de ideea de “Silicon Valley” de România atât de popularizată. Apoi, mă întreb de unde ar veni companiile, antreprenorii, inovatorii care să ocupe sutele de mii de mp de spații de pe cele 200 ha de dealuri? Se vor reloca acolo, la marginea orașului, toți cei deja activi în Cluj? Puțin probabil, dacă vorbești cu manageri de companii de IT care mai toți caută centrul orașului. Vor veni giganți IT noi? Până acum nu prea am fost invadați de astfel de oferte. Cele mai noi proiecte de birouri din oraș (și vorbim de doar câteva mii de mp) sunt blocate la grade de ocupare de 35% de câteva luni, deși unele clădiri sunt aproape de finalizare sau deja finalizate. Deci de unde valul de investitori care să contribuie la viabilitatea unui proiect-gigant? Să luăm apoi cazul universităților, importante componente în viziunea de dezvoltare a noului orășel. Să nu uităm că universitățile sunt oricum la Cluj mari proprietare de terenuri. Deci nu au problemă cu identificarea de locuri unde să își creeze centrele de cercetare. Se vor muta toate acestea în Lomb?

Proiectul Cluj Innovation City a fost promovat, lăudat, asumat ca prioritare de primărie, consiliu județean, de miniștri, chiar de președinte. Dar de mult niciunul dintre aceste “foruri” și nici oamenii de acolo nu reprezintă, pentru mine cel puțin, vreo garanție de încredere. Abia când sprijinul (deocamdată declarat) vine din instituții europene parcă mai merită să prindem nițel curaj. Mizăm din nou pe fonduri europene.

E un proiect-gigant, care se întinde pe mulți ani și ar trebui început de undeva, se zice. Corect! Dar când demarezi cu o deplasare de promovare la un târg în afara țării pe bani publici parcă acest început e ușor descurajant văzut din afară. Industria IT e totuși una dintre cele mai puternice în Cluj, una generatoare de bani. Celebrul cluster care adună vreo 30 de companii nu poate susține o astfel de deplasare (chiar dacă administrația e parte a proiectului), măcar ca efort de imagine?

Ziariștii sunt, prin natura meseriei lor, cinici și sceptici, spun mulți. E drept, în mare măsură. Dar să știți că ziariștii nu sunt mereu cinci și sceptici, ziariștii se entuziasmează des în fața unor idei, pot să admire oameni, să creadă într-un proiect, să fie dezamăgiți de o inițiativă și să fie în stare să o ia de la capăt cu speranțele. Deci nu de cinism e vorba aici, nici de vreo intenție de a demola ceva ce încă nu e construit. E vorba doar de realism și o oarecare reținere bazate pe experiențe trecute și pe fantomele șantierelor blocate din trecutul recent. E vorba de spectrul machetelor. De ce “?” legat de viabilitatea Cluj Innovation City? Din cauza gondolelor din trecut.

P.S.: mi-aș dori mult.. de fapt nu “mult”, ci foarte “mult” ca realitatea să îmi infirme că aveam nevoie de semne de întrebare. Și să vedem acest Innovation City trecând  dincolo de virtual și operând pe fostele dealuri imobiliare. Deci luați acest text nu ca unul cu “demolări”, ci ca pe o provocare!

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.