Continuăm la Cluj să rămânem încremeniți în același proiect de 20 de ani? Ce opțiuni avem și de ce e musai să ne prindem cu putere de ele

Câteva aspecte importante înainte de a merge să votăm pentru noii aleși locali și europarlamentari. Primul e despre cum a decurs această campanie electorală, pentru că nu mi-a fost dat să urmăresc la Cluj o mai adâncă plonjare a politicienilor aflați la putere, în acțiuni propagandistice și de PR. Pierzând competiția cu valul masiv de neîncredere și lehamite manifestat de alegători în ultimii ani, s-a resimțit din plin disperarea și graba în rândul principalilor lideri politici, teama că există acum perspectiva ca puterea să li se evapore și grupurile de interese să li se destrame, după ce decenii întregi au acaparat și menținut controlul în toate cotloanele structurilor de stat.

Apariția neașteptată a unui contracandidat independent la Primăria longevivului Emil Boc i-a scos din letargie pe liberalii clujeni, obișnuiți să câștige la pas alegerile electorale fără să fie vreodată incomodați de o opoziție serioasă. De prin partid am aflat cum confortul, relaxarea și aerul de vacanță din campaniile electorale anterioare au fost înlocuite acum de crispare, nervi, agitație, certuri interne plus o mobilizare de forță în rândul membrilor de partid, iar asta pentru că profilul noului candidat la Primăria Cluj Napoca deranjează cumplit. Sabin Sărmaș este exact tipul candidatului de care se temea Emil Boc, și nu dintr-un singur motiv. Sărmaș e tânăr, smart, școlit și n-are constrângeri în a-și expune punctele de vedere, nefiind afiliat niciunui partid cu care edilul să aibă vreun blat. În același timp, Sărmaș nu vine din afara spațiului politic, dimpotrivă, el cunoaște extrem de bine mecanismul structurii de partid, înțelege pe deplin politica astfel că poate cu ușurință să coopteze simpatizanți chiar din fieful lui Emil Boc.

La fel de important, Sărmaș pare să-i cunoască pe dinafară slăbiciunile primarului Boc, dacă ne raportăm la maniera impecabilă în care și-a coordonat întreaga campanie electorală, concentrându-se mai ales pe segmentul de electorat la care edilul nu mai are priză. Într-un timp destul de scurt, Sărmaș a ars mai multe etape, și-a crescut notorietatea, a reușit să se poziționeze ca un candidat redutabil, determinându-i pe liberali să iasă la atac și să-și trădeze frica, și cel mai important a ieșit în spațiul public cu o strategie detaliată pentru Cluj Napoca, atât pe partea de investiții în infrastructură rutieră și parcări, cât și în privința unor proiecte sociale. Sunt voci care-i reproșează că și-a înscris candidatura doar pentru Primărie, nu și pentru Consiliul Local. Or, o bătălie pentru poziția de primar, ocupată decenii de un singur om, e din capul locului o bătălie de forță care presupune să ataci de pe o poziție de forță și care nu lase loc de compromis. O candidatură pentru un loc inferior, de simplu consilier local, însemna în contextul dat doar un compromis, adică transmiterea percepției că Sărmaș s-ar mulțumi și cu mai puțin, impresie pe care evident că n-a dorit să o lase electoratului său. Dar mai multe despre acest subiect, după finalizarea alegerilor locale, când vor începe negocierile pentru formarea unei majorități în Consiliul Local.

Revenirea PSD Cluj pe scena politicii clujene, prin propunerea candidaturii la Primăria Cluj a Aureliei Cristea (fostă ministru în Guvernul Ponta), a fost o altă surpriză a acestei campanii electorale. Varianta Cristea pentru primărie a surprins tocmai pentru că ea a mai fost o dată vehiculată în 2016. La vremea respectivă liderii de partid au decis, într-o manieră deloc corectă, s-o scoată pe Cristea din joc, sub argumentul că o candidatură a sa nu ar întruni preferințele electoratului consemnate în sondajele de opinie. După acest moment, Cristea a poposit alături de gruparea lui Victor Ponta în ProRomânia, formațiune care n-a reușit să facă pragul electoral la alegerile din 2020. De atunci au trecut ani buni în care ea și-a văzut liniștită de viața personală, în afara scenei politice. Care să fi fost, așadar, așteptările în 2024, prin readucerea ei în prim planul politicii, rămâne să descoperim după 9 iunie, deși nu e chiar greu de intuit, dacă avem în vedere alianța pe care PSD-ul o are cu PNL-ul la nivel central. De altfel, Aurelia Cristea nu s-a sfiit să spună deschis că își dorește un mandat de viceprimar, în contextul în care și premierul PSD Marcel Ciolacu a spus în mai multe rânduri, în această campanie electorală, că există un ACORD ca după alegerile locale, în consiliile locale și județene să se creeze alianțe majoritare cu aleșii PSD și cei ai PNL, ceea ce implică și o împărțire a funcțiilor de viceprimari și vicepreședinți de consiliu județean.

În privința candidaturii USR pentru Primăria Cluj (a alianței ADU), a fost de neînțeles desemnarea deputatului Viorel Băltărețu, cel care i se adresează primarului Emil Boc cu „excelență”, în condițiile în care existau consilieri locali ai acestei formațiuni politice care i-au ținut piept cu curaj edilului Boc, în ședințele de Consiliu Local, în ultimii 4 ani. Băltărețu este cel care se confesa recunoscător pe la începuturile sale, cum Emil Boc i-a asigurat unele facilități în afacerea cu mobilier. „În 2008, când Bulevardul Eroilor s-a transformat în pietonal, a fost un mare boom pentru noi. Atunci a venit un domn de la Meteor care era şi consilier local, la un târg de mobilier la Cluj, şi a luat un scaun de la noi. E cel pe care îl vedeţi pe toate terasele din Cluj. Mi-a cerut scaunul pentru două zile şi după aceea a venit şi mi-a spus că scaunul a fost ales de domnul Emil Boc, primarul, care probabil a avut de ales dintr-o selecţie”, se lăuda într-un interviu Băltărețu cu scaunul ales de însuși Boc pentru terasele din Cluj, subliniind cum „a fost o mare şansă pentru firmă”, pentru că „toţi cei ce şi-au luat autorizaţii pentru terase a trebuit să vină la noi”.

Cât despre AUR, la Cluj acest partid n-a avut nimic de-a face cu campania electorală pentru Primărie ori pentru Consiliul Județean Cluj. Cu membri de partid agățați cu toptanul de pe te miri unde, partidul extremist condus de George Simion a lipsit, pur și simplu, din spațiul public clujean, deși prin alte părți ale țării Simion a continuat să fie zgomotos, scandalagiu, promovându-și propriile interese și candidații favoriți. La Cluj în schimb, el n-a catadicsit nici până în ultima zi de campanie să iasă public de mânuță cu candidatul pe care formațiunea sa l-a nominalizat pentru Primărie, ori cu cel desemnat pentru șefia Consiliului Județean. Dimpotrivă, s-a străduit parcă să-și țină candidații dosiți, să nu interfereze și să nu deranjeze campania liberalilor Boc și Tișe.

Și cireașa de pe tort, în ultima săptămână de campanie, când toate partidele se dădeau peste cap să-și promoveze așa zisele proiecte, Simion delira prin Piața Păcii din Cluj cu ochii ieșiți  din orbite despre „moartea statului paralel”, „jos Coldea”, „huoo, grupul de la Cluj”, „jos Dîncu”, „jos PSD”, „jos Ciolacu”. E imposibil să nu te întrebi, oare chiar nimeni nu l-a informat pe urlătorul șef al AUR că la Cluj, PSD n-a fost niciodată la putere și că în ultimii 20 de ani orașul și județul au fost total sub domnia găștii lui Emil Boc?! Nicio propoziție însă nu i s-a năzărit lui Simion despre Boc, despre rețeaua liberală de la nivelul tuturor instituțiilor clujene, despre problemele serioase ale orașului ori chiar despre faptul că unii vechi lideri social-democrați – pe care Simion se presupune că-i hulește – au păstrat dintotdeauna frăția cu Emil Boc, iar în acest moment sunt chiar pe cale să oficializeze relația de „rudenie”, cum arătam mai sus.

Prin urmare, dacă AUR a fost inexistent în campania electorală de la Cluj, și mascarada lui Simion din piața publică n-a avut deloc ca scop să le clintească supremația liberalilor clujeni, e foarte legitim să ne întrebăm, după rezultatele votului de duminică, 9 iunie, cum se face că această formațiune extremistă a adunat totuși un oarecare scor electoral, care poate pentru unele partide va fi chiar de invidiat. Cui i-ar putea fi utile niște mandate AUR în Consiliul Local Cluj Napoca și în Consiliul Județean Cluj, aici având neapărat în vedere eticheta de „partid extremist” și imaginea lui Simion de bau-bau al democrației. Răspunzându-ne la aceste întrebări vom tabloul complet al blatului politic menit să ridice potențialul de negocieri pe linie politică în favoarea liderilor liberali clujeni, când situația o va impune.

Am avut parte în această campanie la Cluj de un exces de propagandă din partea partidelor, mai ales din partea PNL, de acțiuni țintite pe recâștigarea/seducerea electoratului și nicidecum de confruntări veridice între partide și programele lor, ori între competitorii înscriși în cursa electorală din 9 iunie. Clujenilor nu li s-a oferit posibilitatea de a putea disocia și aprecia în mod realist de ce, de exemplu, PSD ar fi mai util decât PNL, ori de ce USR (în alianța ADU) ar fi mai îndreptățit să preia o majoritate în forurile administrative ale Clujului, cu atât mai mult cu cât aproape toți candidații, și cei aflați la putere și cei din așa zisa opoziție n-au făcut decât să turuie mecanic „viziuni” similare sau chiar identice.

A lipsit complet competiția electorală pentru președinția Consilului Județean Cluj. Candidații partidelor au defilat în paralel prin județ, fără să-și creeze dificultăți unii altora, perfect conformați că președintele liberal Alin Tișe va câștiga un nou mandat.

Au lipsit de asemenea reprezentanții UDMR din această campanie electorală, aceștia concentrându-și atenția exclusiv în comunități de maghiari. De subliniat că după alegerile din 9 iunie există posibilitatea ca UDMR să iasă din schema alianței cu PNL, atât la nivel județean cât și la nivel local, adică să piardă mandatele de viceprimar și vicepreședinte de Consiliu Județean, aspect asupra căruia de asemenea voi reveni cu argumente.

Chiar dacă tabloul politic poate nu vi se pare destul de încântător, e foarte important că avem opțiuni, de data aceasta chiar avem. Stă în forța noastră să producem o schimbare și totul începe cu prezența la vot. Să ne conformăm cu ideea greșită că oricum nu se poate schimba nimic de mai bine de 20 de ani, cum se întâmplă prin Coreea de Nord ori prin Rusia, e teoria pe care mizează chiar cei care nu vor să se schimbe nimic, găștile de partid care s-au obișnuit să se sprijine și să se voteze ele între ele. Mergeți, așadar, la vot, e libertatea care ne aparține. Nu uitați că votul poate fi și unul încrucișat, astfel încât să avem satisfacția că am optat pentru acei candidați pe care-i considerăm acceptabili, atât pentru Primărie și Consiliul Local, cât și pentru Consiliul Județean și  președinția Consiliului Județean. De asemenea, pentru listele la europarlamentare, avem și varianta unui „vot de echilibru”, pentru că eurodeputații pe care-i trimitem în Parlamentul European vor fi până la urmă afiliați marilor grupuri politice europene. De asemenea, dacă listele partidelor pentru Parlamentul European nu vă sunt pe plac, există și candidați independenți, unii dintre ei chiar cu program și activitatea care merită să fie luate în seamă.

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.