Cea mai veche piatră de mormânt din Cluj e în centrul orașului și nu în Hajongard. Ce spune inscripția

Cea mai veche inscripție funerară din Cluj nu e în actualul cimitir central, cum crede majoritatea clujenilor, ci chiar în centrul orașului, și datează din vremea când Clujul a fost lovit de o puternică epidemie de ciumă.

Pe o clădire veche de pe strada Baba Novac, puțin în spatele Prefecturii – o stradă pe care mulți clujeni o traversează zilnic – un zid e mai neobișnuit: în el a fost încastrată, în urmă cu decenii dacă nu secole, o piatră funerară veche de aproape o jumătate de mileniu. Este deci cea mai veche din Cluj, mai veche cu câțiva ani decât cele din cimitirul central – de altfel data coincide cu momentul în care a fost deschis cimitirul Hajongard al orașului.

Piatra funerară e încastrată într-un zid, sub ferestre, direct la stradă. Este evident că a fost mutată din locul inițial, dar istoricul Cosmin Rusu (foto), doctor în istorie medievală la universitatea „Babeș-Bolyai”, spune pentru actualdecluj.ro după un tur ghidat al orașului medieval Cluj organizat de asociația „Vechiul Cluj”, că e foarte posibil ca mormântul să fi fost în imediata vecinătate, mai ales că în urmă cu mai bine de zece ani, când două case mai încolo s-a făcut descărcarea de sarcină arheologică pentru construirea unui hotel, au fost descoperite alte morminte. Suprapunând locul peste topografia vechiului Cluj acesta a ajuns la concluzia că mormântul – sau mai bine zis mormintele, căci piatra funerară vorbește despre două persoane – ar fi fost săpat în afara zidurilor cetății orașului, chiar în locul șanțului de apărare, care fusese dezafectat.

Inscripția exactă și traducerea ei – „Itt fekszik Pécs-i Tóth Theresia no s Ieánya Kata AD 1585″: Aici odihnește femeia Toth Theresia din Pecs și fiica ei Kata A(nno) D(omini) 1585″.

UPDATE Reputatul paleolog Sipos Dávid, istoric si ghid turistic, spune că în lectura sa textul arată astfel: „Itt fekszik Pécsi Tölcséres János leánya, Kata. AD 1585”. În traducere: „Aici zace Kata, fiica lui Pécsi Tölcséres János”. De altfel numele de familie Tölcséres era un nume foarte comun în Clujul acelei epoci.

De altfel acestea sunt singurele elemente certe în ce privește cel mai vechi mormânt din Cluj. În rest Rusu speculează: „piatra funerară a fost în mod cert refolosită în noua construcției. Există o foarte mare probabilitate ca acele două persoane, cele două defuncte, să fi fost înmormântate acolo undeva, în exteriorul clădirii, și când a fost săpată fundația să se fi găsit inscripția, e o inscripție de secol XVI, cu siguranță oamenii au înțeles despre ce e vorba. A fost practic redescoperită când s-a făcut ultima renovare a clădirii, pentru că era acoperită de tencuială. A fost amplasată când s-a construit casa, e supoziția cea mai logică”.

Dar pentru că e o piatră de mormânt de mică dimensiuni, putea fi manipulată relativ ușor, dar, spune Rusu, „de regulă când găsești pietre refolosite din epoci anterioare cu mare probabilitate au fost recuperate din zonă”. În plus, adaugă el, era o practică obișnuită în lumea medievală să se găsească inscripții romane când se ridicau case, iar acestea să fie încastrate în ziduri sau chiar în turnuri. Rusu avansează și o ipoteză pentru probabila cauză a morții celor două femei: „dacă acceptăm că au fost înmormântate în exterioul orașului în fostul șanț de apărare, putem presupune că au murit în contextul unei epidemii, acolo erau înmormântați în regim de urgență dacă se murea în număr mare și orașul era obligat să facă înmormântarea. Anul 1585 coincide cu una dintre cele mai mari epidemii de ciumă care au lovit Clujul. chiar în acel an avem o mare epidemie de ciumă în oraș iar conducerea orașului a decis ca din acel an să nu mai permită înmormântări în interiorul zidurilor orașului. Acela e practic anul în care se inaugurează actualul cimitir central, Hajongard. E exact același an. Un alt element – inscripția e în limba maghiară. 1585 e un moment de început al reformei în Ardeal dar oricum dovedește că limbile populațiilor care locuiau în Ardeal încep să fie folosite și pentru monumente publice și inscripții, nu se mai folosește limba latină, ceea ce vine o dată cu reforma religioasă”.

Puține se cunosc despre clădire cu excepția, și datorită, faptului că nu e monument istoric. Proprietarul clădirii e eparhia romano-catolică; fiind sâmbătă, nu am putut vorbi cu reprezentanții acesteia despre inscripția de pe zidul exterior al clădirii. Vom reveni săptămâna viitoare cu detalii, dar e foarte puțin probabil ca actualul proprietar să fi fost același de la construirea clădirii, în urmă cu multe decenii.

Precizăm, exceptând această piatră funerară aflată într-un loc neobișnuit pentru așa o piatră de mormânt, cea mai veche se găsește în cimitirul Hajongard și datează din 1599.

Citește și:

Un călător turc a ajuns la Cluj în urmă cu 500 de ani: cum descrie cetățile din Ardeal

Istoria celui mai vechi pod al Clujului are aproape un mileniu

Cum arăta acum 34 de ani cel mai mare complex comercial din cel mai mare cartier din Cluj, care ar fi trebuit să fie un parking

Cel mai vechi hotel din Cluj funcționează continuu de pe vremea locomotivelor cu aburi

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.