Cum se pot salva castelele din patrimoniul ţării? Cu o funcţie nouă socio-economică. Cel puţin asta concluzionează un grup de experţi implicaţi în proiecte de revitalizare, care s-au întâlnit la o discuţie despre tema lor comună. Muzeul Național Cotroceni, Asociaţia ARCHÉ și Grupul PONT au organizat o dezbatere pe tema conservării și valorificării patrimoniului construit în această săptămână, joi, la Muzeul Național Cotroceni.

Organizatorii şi-au transmis concluziile. Aşadar, ce spun specialiştii în castele despre „învierea” castelelor?

Cristina Verona Tobi, managerul Muzeului Național Cotroceni: „Este o mare problemă ceea ce se întâmplă în țară cu patrimoniul cultural construit și ține mult de noi să ne dăm seama de acesta și să creionăm o strategia pentru a salva aceste valori”..

András Farkas, co-fondator al Grupului PONT, care a lansat proiectul Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare: „De ce se ocupă un grup de tineri clujeni cu castelele transilvane? Acest demers a pornit în 2010, când noi ne-am propus să abordăm tema castelelor puțin mai diferit. Spre exemplu, când am organizat o competiție online între comunități locale care au adoptat castele, ne-am dat seama că oamenii sunt dispuși să facă ceva pentru aceste clădiri, să-și aloce timp liber pentru acest lucru. Deci se pot construi comunități în jurul acestor clădiri și mai ales în jurul lucrurilor reprezentate de acestea. Fiecare castel are o situație specială, dar pot exista și probleme, aspecte care pot fi tratate în mod general, și astfel se poate produce un impact mai mare. Pentru a crea un cadru strategic, ne-am folosit de oportunitatea oferită de granturile din Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului în cadrul Programului ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”. Am încercat să punem laolaltă bucățile de puzzle, astfel strategia a devenit un document care poate fi baza unor demersuri, proiecte concrete viitoare. Problema nu se va rezolva de noi sau de alții, acesta se va rezolva doar printr-o colaborare la scară largă, printr-o coaliție a organizațiilor și instituțiilor și o mișcare comunitară a oamenilor. Iar noi vom transmite acest mesaj de acum încolo publicului”.

Anamaria Sidonia Răvar –  Asociației ARCHÉ, care organizează tururile culturale Castle Break: „Ne-am dat seama că lumea nu participă la aceste tururi doar pentru a vedea o clădire și să facă o poză, ei vor să trăiască o experiență, să cunoască ceva nou”.

Attila Rácz, proprietarul și administratorul hotelului-castel Daniel din Tălișoara: „În 2009 am decis să investim într-o clădire din secolul XVI., astfel am intrat într-o aventură. Deoarece eu și soția mea suntem economiști, am cerut ajutorul unui istoric de artă care ne-a condus pe tot parcursul drumului nostru, ar fi fost un dezastru dacă el nu ne-ar fi ajutat și am fi făcut totul după capul nostru, iar asta le sfătuiesc și următorilor proprietari de castele”.

Reprezentantul Fundației Transylvania Trust, Timea Berki:  „Finanțarea restaurării monumentelor istorice este tot mai restrânsă, statul ar trebui să ajute proprietarii de castele scutindu-le de impozite și taxe, și trebuie să avem o strategie de promovare la nivel național, trebuie să considerăm tema castelelor ca și un caz de importanță națională”. La castelul Bánffy din Bonțida se organizează în fiecare an o tabără pentru tineri arhitecți, aceștia participând efectiv la restaurarea unor părți ale castelului.

În concluzie, cei care au proiecte în domeniu au o concluzie comună: fără o funcție socio-economică a acestor clădiri revitalizate nu se poate discuta despre sustenabilitate pe termen mediu și lung.

Sursa foto: Grupul Pont

Despre castelele Transilvaniei puteţi citi mai multe aici:

FOTO. Castelele Transilvaniei, în “mâinile” administraţiilor locale. Exemple din Covasna şi Carei

Citeşte şi

Proiectul Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare este finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului în cadrul Programului ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” – schema granturi mici, finanțat prin Mecanismul financiar SEE 2009–2014 cu o sumă de 235.107,43 de RON.

Nici un comentariu

Actual de Cluj