Închide

Exemplu de Castel „chemat” în secolul XXI: câţi bani a atras până acum domeniul Banffy din Bonţida

ActualitateEconomieTop News by Kristina Reştea - ian. 15, 2016 0 1092

Castelul Banffy din Bonţida. Îl ştiţi. Bătrânul castel care se ridică impunător pe domeniul său generos, dar a cărui fragilitate e scrisă în rănile de pe ziduri. E loc de „pelerinaj” pentru mii de tineri la Electric Castle sau de văzut vreun film „open air” la TIFF, e, pentru alţii, locul unde se mai învaţă câte ceva despre restaurare. Şi, dincolo de asta, e un „work in progress” pentru fundaţia care îi administrează soarta pe (cel puţin) 50 de ani, după cum a sintetizat Csilla Hegedus, fost ministru al culturii şi reprezentantă a fundaţiei Transylvania Trust. Despre ce s-a făcut şi ce mai urmează, Hegedus a vorbit la Cluj vineri, cu prilejul unui eveniment care a adunat proprietari, administratori de castele sau specialişti în restaurare.

Cea de-a doua conferință a proiectului Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare – e parte a proiectului Grupului PONT, acelaşi care a realizat conceptul care a făcut din Cluj Capitala Europeană a Tineretului în 2015. În cadrul proiectului care abordează acum tema patrimoniului, s-au elaborat profilurile strategice a 300 de castele și conace din Transilvania, pe baza cărora aceste monumente istorice se pot valorifica. Pe baza acestora, pot fi elaborate strategii de dezvoltare, iar în cadrul acestor profiluri se regăsește istoria castelelor, dar și situația lor actuală.

Vezi şi

Castelele Transilvaniei şi întrebarea pentru început de 2016: cum le readucem la viaţă?

Unul dintre cele 300 de castele e Banffy-ul de la câţiva kilometri de Cluj-Napoca. La Bonţida, mai întâi s-a săpat printre dărâmături. Apoi a venit Electric Castle şi, o dată cu muzica, i s-a dus vestea şi castelului-gazdă de festival. „Mulţi au spus că nu e menirea unui castel să organizeze asemenea eveniment, au fost unii care au spus că acesta va suferi din cauza muzicii puternice. Am cerut o simulare, ca să ne asigurăm că nu se întâmplă nimic rău. Deşi am spus că dacă acest castel a supravieţuit după două războaie mondiale, va supravieţui şi festivalului. Anul viitor îl mutăm în afara castelului, pe scena mare, în parc. Castelul nu a suferit deloc din cauza festivalului, oamenii s-au comporatat foarte civilizat”, a ţinut să precizeze reprezentanta Transylvania Trust. În ultimii ani, s-au depus o serie de proiecte şi s-au atras fonduri – europene, publice, de la diverse organizaţii. Munca de reabilitare e departe însă de a fi încheiată. „Trebuie să renovăm sustenabil castelul, să ajungem la stadiul la care castelul nu înghite bani, ci generează bani. E cel mai mare castel din Transilvania. În clădirea bucătăriei funcţionează cazarea, restaurantele legate de programele de instruire, vrem să facem o instituţie de turism, să oferim cazare şi masă. În fostul castel Miklos funcţionează sala de conferinţe, aici se va desfăşura partea de instrucţie. Acum lucrăm la reconstruirea curţii. Am decis să depunem proiect în cadrul fondurilor structurale pentru reconstruirea curţii şi înfiinţarea unui centru de artă contemporană. Planurile corespund intenţiilor grofului Banffy. Castelul trebuie să îmbine funcţii comerciale şi culturale. E un proiect foarte mare, trebuie să găsim parteneri. Am concesionat castelul pe 50 de ani de la familia Banffy, iar înţelegerea este că şi după această perioadă vom continua munca. Funcţionarea castelului costă foarte mult”, a subliniat Hegedus Csilla.

Aproape 3 milioane de euro au fost atraşi în ultimii aproximativ 20 de ani în Bonţida, conform unui grafic adus de administratorii domeniului. Cu cei mai mulţi bani a contribuit Uniunea Europeană – 1 milion de euro. „Cel mai mare sprijin a venit de la UE, de la Bruxelles, în special pentru organizare de programe. Pentru restaurea de la statul român au venit ceva fonduri până în 2002. Din fonduri norvegiene s-au atras bani pentru restaurare, au venit fonduri şi din Statele Unite, iar guvernul maghiar a sprijinit o parte din restaurare şi programele noastre. An de an am reuşit să restaurăm elemente. Am salvat castelul, nu mai e în paragină, clădirile sunt acoperite. Spre deosebire de strategiile oficiale din România, ne-am gândit să organizăm evenimente şi în stadiul în care castelul se afla încă în paragină. Aşa am reuşit să obţinem sprijin. Vom depune proiecte pentru fonduri structurale, la Bruxelles şi la toate organizaţiile de care aflăm”, a subliniat Hegedus.

 

Sursa foto: Castle in Transylvania

Sursa foto: Castle in Transylvania

 

Legea şi lipsurile

 

„O mare parte dintre castelele din Transilvania au fost retrocedate. Aceste imobile au statut de monumente istorice, aşa că nu putem face ce vrem cu ele, dar nici nu primim bani pentru întreţinerea lor. Cea mai mare durere a mea e că nu am reuşit să terminăm legea patrimoniului, care ar fi cuprins precizări pentru sprijinirea proprietarilor, dacă folosesc castelele în scopuri utile; nu avem nici avantaje fiscale. E importantă problema descentralizării, să putem decide noi, clujenii, sibienii, braşovenii în problemele care ne ating pe noi. Ar fi bine dacă nu ar trebui să plătim impozite pe clădire. Sunt recunoscătoare celor care au primit castelele înapoi, s-au mutat acasă, nu le-au vândut, ci au făcut strategii, iar acum aceste clădiri sunt folosite şi sustenabile”, a amintit Hegedus. De ce avem nevoie de ele? „Sunt o parte a istoriei noastre, sunt frumoase, multe sunt în localităţ mici, ar putea fi motoarele acestor localităţi. Aşa cum castelul de la Bonţida a dat de muncă multor locuitori din satul Bonţida. Dacă îl renovăm, castelul devine creator de locuri de muncă. Oamenii iubesc aceste castele, iubesc să le viziteze. La început, mai ales comunitatea maghiară a fost interesată de zilele castelului Bonţida, acum sunt tot mai mulţi români”, a precizat Hegedus.

E nevoie de schimbarea cadrului legislativ în domeniul patrimoniului, a mai subliniat fostul ministru. „Este o vorbă veche: nu îi da unui om peşte, învaţă-l să pescuiască! Cel mai mare sprijin pentru cei care se ocupă de castele acesta ar fi– să îi înveţi să pescuiască. E important ca noi, proprietarii de castele să ştim să pescuim. Am avea nevoie de un fond pentru care am putea depune proiecte, în cadrul căruia am putea finanţa proiecte. E important să găsim o destinaţie acestor castele care să le asigure funcţionalite. La Bonţida depunem proiecte de ani de zile, de mai multe tipuri, am obţinut succese care ne îndeamnă să continuăm”, susţine Csilla Hegedus.

 

 

Sursa foto: Electric Castle

Sursa foto: Electric Castle

Apel pentru festivalierii electrici: 10 lei pentru Castel?

„Dacă la Electic Castle la Bonţida vom avea 10.000 de participanţi care ar da 10 lei fiecare am ajunge la o sumă care ar putea susţine studiul de fezabilitate. E un exemplu de exercitare a puterii în structurile sociale. Există şi posibilitatea ca oamenii să creeze parteneriate. Prezentul e important, nu e ţelul nimănui să ne întoarcem în trecut. Dorim ca aceste clădiri şi spaţiile înconjurătoare să participe la prezent, dorim să adaptăm chestiunea la prezent. Trebuie să se revitalizeze patrimoniul şi acesta să aibă rol în societate”, a subliniat Andras Farkas, co-fondator al grupului Pont.

Proiectul Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare este finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului în cadrul Programului ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” – schema granturi mici, finanțat prin Mecanismul financiar SEE 2009–2014 cu o sumă de 235.107 lei.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.